SUA l-au capturat pe Nicolás Maduro, președintele Venezuelei. Maduro a fost capturat de Delta Force, unitatea specială a armatei americane Update: Maduro pus sub acuzare în SUA. Ce acuzații i se aduc
Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost puși sub acuzare în districtul sudic al New Yorkului. Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a anunțat că Nicolás Maduro și Cilia Flores au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului, iar liderul venezuelean este vizat de acuzații precum conspirație de „narco-terorism”, conspirație pentru import de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație pentru deținerea acestora împotriva SUA; Bondi a afirmat pe X că cei doi „vor înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane” în instanțe din SUA și i-a mulțumit președintelui Donald Trump și armatei americane pentru „misiunea” de capturare, reamintind că Maduro fusese pus sub acuzare încă din martie 2020 pe capete de acuzare legate de „narco-terorism” în același district federal UPDATE Maduro va fi adus în SUA și pus sub acuzare Secretarul adjunct al Statelor Unite, Christopher Landau, a declarat că Maduro „va fi în sfârșit judecat pentru crimele sale”, după ce Trump a afirmat că președintele venezuelean a fost scos din Venezuela. Într-o postare separată senatorul Mike Lee a precizat că SUA va anunța curând că Maduro va fi pus sub acuzare penală. UPDATE Președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force, unitatea specială a armatei americane, au declarat oficialii pentru CBS News. Delta Force este cea mai importantă unitate antiteroristă a armatei americane. Președintele Donald Trump a anunțat sâmbătă dimineața devreme că SUA au efectuat un „atac la scară largă împotriva Venezuelei” și că președintele Nicolas Maduro și soția sa au fost capturați și scoși din țară. „Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soția sa și transportat cu avionul în afara țării”, a scris el pe Truth Social. „Detalii vor urma. Astăzi, la ora 11:00 ( 18:00 ora României), va avea loc o conferință de presă la Mar-a-Lago”, a adăugat el. Ce se știe până acum despre atacul SUA asupra Venezuelei Președintele Trump a ordonat atacuri asupra unor obiective din Venezuela, inclusiv asupra unor instalații militare, au declarat oficiali americani pentru CBS News, în contextul în care administrația a intensificat sâmbătă dimineața campania împotriva regimului președintelui venezuelean Nicolás Maduro. Administrația Trump l-a acuzat pe Maduro de trafic de droguri și de colaborare cu bande desemnate ca organizații teroriste, acuzații pe care Maduro le neagă. În ajunul Crăciunului, Trump a refuzat să spună care era obiectivul său, dar a avertizat că, dacă Maduro „joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur”. Atacurile vin după luni de consolidare a prezenței militare americane în regiune, cu portavionul USS Gerald R. Ford și numeroase alte nave de război poziționate în Caraibe. În ultimele săptămâni, SUA au capturat două petroliere în largul Venezuelei, au lansat atacuri mortale asupra a peste 30 de bărci care, potrivit administrației, transportau droguri și au lovit ceea ce președintele Trump a numit „zona docurilor unde se încarcă bărcile cu droguri”.
MAE Rus reacționează după atacul SUA asupra Venezuelei: Un act de agresiune armată
Ministerul rus de Externe a reacționat oficial după anunțul Statelor Unite privind acțiuni militare împotriva Venezuelei, catalogând intervenția drept „un act de agresiune armată” și subliniind necesitatea păstrării Americii Latine ca zonă a păcii. Kremlinul critică acțiunea și insistă asupra dialogului Potrivit Ministerului rus de Externe, pretextele invocate de Washington pentru atacul asupra Venezuelei sunt nefondate. Într-un comunicat oficial, instituția a transmis: “În această dimineață, SUA au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest lucru provoacă o profundă îngrijorare și condamnare. Pornim de la premisa că toți partenerii care pot avea pretenții unii față de alții trebuie să caute modalități de soluționare a problemelor prin dialog. Suntem pregătiți să îi sprijinim în acest sens. America Latină trebuie să rămână o zonă a păcii, așa cum s-a proclamat în 2014. Iar Venezuelei trebuie să i se garanteze dreptul de a-și determina singură soarta, fără nicio intervenție distructivă din exterior, cu atât mai puțin una militară.” Autoritățile ruse au mai precizat că, în acest moment, nu există date privind cetățeni ruși uciși sau răniți în Venezuela, ca urmare a atacurilor anunțate de Statele Unite, potrivit agenției TASS. Trump a confirmat că atacul Statelor Unite a fost efectuat cu scucces. „Maduro a fost capturat și scos din țară împreună cu soția sa“ Reacțiile de la Moscova vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a ordonat o „lovitură de amploare” împotriva Venezuelei, susținând că președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost „capturați” și evacuați din țară. „Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat și scos din țară împreună cu soția sa. Această operațiune a fost realizată în colaborare cu forțele de ordine din SUA. Detaliile vor urma. Va avea loc o conferință de presă astăzi, la ora 11:00, la Mar-a-Lago. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DONALD J. TRUMP“ AUTORUL RECOMANDĂ
De ce se machiază Trump / Obiceiul președintelui american, care-i disperă pe medicii săi
Donald Trump a recunoscut că se machiază și că obișnuiește s-o facă de mai multă vreme. Într-un recent interviu pentru Wall Street Journal, președintele american admite că are îngrijorări din ce în ce mai mari în privința sănătății sale. „Mă machiez foarte ușor, în zece secunde”, spune Donald Trump, care dezvăluie că, de câte ori cineva îi strânge mâna mai puternic, se învinețește. La 79 de ani, Trump a fost fotografiat recent în fața proprietății sale din Mar-a-Lago, Florida, iar fotografiile arătau clar că avea machiaj pe o mână, înainte de întâlnirea recentă cu Volodimir Zelenski. În interviu, Trump a mai spus că s-a tăiat la mână atunci când procurorul general al Statelor Unite, Pam Bondi, i-a strâns mâna cu inelul ei mare, cu diamant, lucru care i-a provocat sângerarea președintelui. „Inelul mi-a atins dosul palmei și, da, a fost o mică tăietură”, a povestit președintele pentru The Wall Street Journal. Surse foarte apropiate președintelui, spun că acesta prezintă semne de îmbătrânire ce nu mai pot fi nici negate, nici ascunse. Tot ele povestesc că președintele are un obicei la care nu vrea să renunțe, în ciuda indicațiilor medicilor: el ia zilnic o aspirină foarte puternică – o rutină pe care nu vrea s-o schimbe, chiar dacă medicii îl avertizează că doza e prea puternică. „Nu vreau sânge gros, vreau sânge frumos” Trump se bazează pe „genetica sa bună”, care obișnuiește să se autodeclare „superstițios” ca să justifice că nu vrea să renunțe la obiceiul de a lua aspirină de mai bine de 25 de ani. Vînătăile apar foarte ușor pe corpul lui Trump, iar asta vine din faptul că ia aspirină de 325 de miligrame zilnic – o doză de patru ori mai mare decât cee ace este considerat a fi o doză mică – 81 de mg. „Medicii ar prefera să iau doza mai mică. Eu iau doza mai mare, dar am făcut-o ani de zile, iar ceea ce face aspirina asta este să provoace vânătăi”, spune Trump, care mai adaugă: „Se spune că aspirina e bună pentru subțierea sângelui, iar eu nu vreau sânge gros care să-mi curgă prin inimă, vreau sânge frumos, subțire, care să-mi curgă prin inimă”. Despre alte metode de subțiere a sângelui, Trump nu vrea să audă. Sportul i se pare plictisitor. „Pur și simplu, nu-mi place”, spune el, „mersul pe jos sau alergatul pe bandă ore întregi nu este pentru mine”.
Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
SUA ar fi trimis trupe și un număr mare de avioane în Caraibe pe fondul tensiunilor cu Venezuela
Nici Casa Albă, nici Departamentul Apărării nu au comentat raportul, bazat pe date de zbor open-source și oficiali americani anonimi. Potrivit unui general în rezervă al Forțelor Aeriene SUA, mișcarea indica faptul că Washingtonul poziționează resurse militare pentru a „lua măsuri”, notează Baha. Pe de altă parte, Comandamentul Sudic al SUA (SOUTHCOM) a declarat că mișcările reprezintă „o practică standard de a roti în mod curent echipamente și personal către orice instalație militară”, refuzând să discute despre operațiuni militare specifice din regiune. Între timp, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Venezuela cu privire la atacuri iminente asupra terestrelor împotriva cartelurilor de droguri. Washingtonul a impus, de asemenea, o blocadă asupra petrolierelor care navigau spre și dinspre Venezuela, Trump declarând că Venezuela este „complet înconjurată” de cea mai mare „armadă” din istoria Americii de Sud. Trump spune că ar fi „inteligent” ca Maduro să renunțe la putere: „Nu este prietenul Statelor Unite” Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni. Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor. Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.
SUA își intensifică interesul pentru Groenlanda: Trump numește un emisar special
Anunțul a fost făcut de Donald Trump duminică seara, într-o postare pe pagina sa de Truth Social. „Jeff înțelege cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră națională și va promova cu tărie interesele țării noastre pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea aliaților noștri și, de fapt, a întregii lumi”, a scris Trump, pe Truth Social, potrivit NBC News. În replică, Landry a declarat că este o onoare să preia rolul voluntar de „a face Groenlanda parte din SUA” și a adăugat că acest lucru nu va afecta funcția sa de guvernator al statului Louisiana. Reacție din Danemarca După anunțul lui Trump, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat, spunând că decizia de a-l numi pe Landry semnalează interesul susținut al Americii pentru insula arctică. Miniștrii din Groenlanda, dar și din Copenhaga au declarat în mod constant că insula nu este de vânzare, dar că ambele țări sunt dornice să coopereze cu Trump în domeniul securității și al oportunităților de afaceri, potrivit Financial Times. În acest an, Trump a afirmat de mai multe ori că intenționează să preia controlul asupra insulei înghețate cu 57.000 de locuitori, inclusiv prin afirmația că SUA ar oferi să o cumpere. Groenlanda găzduiește baze militare strategice atât pentru Danemarca, cât și pentru SUA, și deține resurse minerale vaste.
Premierul britanic Starmer a discutat cu Trump despre eforturile de pace pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina. De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza. Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein. Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.