Dosarele Epstein. Cel puțin 16 fișiere au dispărut de pe site-ul Departamentului Justiției din SUA, la o zi după ce au fost publicate. Printre ele, o fotografie cu Trump
Cel puțin 16 fișiere au dispărut de pe site-ul Departamentului de Justiție din SUA, la o zi după ce mai multe documente au fost publicate în cazul anchetei Epstein. Printre documentele șterse se află și o fotografie cu președintele Donald Trump. Mișcarea a fost făcută fără nicio explicație din partea guvernului și fără nicio notificare către public, scrie Associated Press. Fișierele dispărute includeau imagini reprezentând femei nud, iar printre alte fotografii se afla și una cu Trump, alături de Epstein, Melania Trump și asociata de lungă durată a lui Epstein, Ghislaine Maxwell. Departamentul de Justiție nu a oferit un motiv privind dispariția fișierelor, dar a declarat într-o postare pe X că „fotografiile și alte materiale vor continua să fie revizuite și redactate în conformitate cu legea, cu multă prudență, pe măsură ce primim informații suplimentare”, scrie The New York Times. Cazul Epstein Fotografiile lipsă făceau parte dintr-o vastă colecție de materiale pe care administrația Trump a fost obligată să le facă publice după adoptarea, luna trecută, a unei legi care impunea Departamentului Justiției să dezvăluie toate dosarele aflate în posesia sa referitoare la Epstein, un infractor sexual care a murit în închisoare în 2019 în timp ce aștepta procesul pentru trafic de minori. În această săptămână, mii de documente au fost publicate de Departamentul de Justiție al SUA în legătură cu relațiile fostului finanțator Jeffrey Epstein cu persoane extrem de influente. Printre numele menționate se regăsesc foști lideri politici, vedete internaționale și membri ai familiilor regale, însă absența aproape totală a numelui președintelui Donald Trump a stârnit controverse majore.
Ion Cristoiu: Ca lucrurile să se schimbe în România, trebuie să vină la Ambasada SUA omul lui Trump
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, scriitor și publicist român, a vorbit despre influența Statelor Unite în politica românească, despre lipsa protestelor din România și despre ideea că marile schimbări nu apar spontan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă” Ion Cristoiu explică faptul că schimbările politice majore nu se produc doar prin declarații sau alegeri, ci prin preluări de putere. În opinia sa, pentru ca influența lui Donald Trump să ajungă cu adevărat în Europa și în România, este nevoie de o schimbare la nivelul Ambasadei SUA. Marius Tucă: „Când vine valul Trump în Europa, să se schimbe starea de lucruri? Mai durează?” Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă. La noi ambasada e bidenistă.” În România se protestează doar când se apasă pe buton Marius Tucă a întrebat de ce populația nu protestează, în ciuda problemelor grave din societate. Ion Cristoiu spune că acest fenomen are o explicație: protestele din România nu sunt spontane. Marius Tucă: „De ce nu vedem niciun protest? De ce nu vedem că lumea protestează?” Ion Cristoiu: „Pentru că în România se protestează numai când se apasă pe buton. Și inclusiv, ca să te enervez pe tine, și în decembrie 1989. Dacă nu erau niște butoane, noi mai ședeam. De ce nu a fost revoltă în vară? Tot ce era rău a fost și în vară. Răposatul Ion Iliescu a greșit când a zis: în România nu există revoltă spontană, jur.” CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Oana Țoiu anunță când ar putea avea loc întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump
Oana Țoiu a vorbit vineri seara, la Antena 3 CNN, despre stadiul pregătirilor deplasării președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Ministra a afirmat faptul că se lucrează pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale, dar și cu echipa desemnată din SUA pentru această întâlnire. „În prima parte a anului 2026 (va avea loc întâlnirea – n.r.), acest lucru a făcut parte și din întâlnirile delegației Statele Unite ale Americii în România de curând. Lucrăm pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale și cu echipa desemnată din SUA pentru asta”, a spus Oana Țoiu la Antena 3 CNN. Una dintre componentele din cadrul întâlnirii, cea economică Ministra a subliniat că una dintre componentele acestei întâlniri între cei doi președinți este cea economică. De asemenea, în pregătirea întâlnirii sunt incluse și componentele privind Apărarea și securitatea. „Una dintre componente este, evident, cea economică, pentru că ambii președinți au spus foarte clar la începutul mandatelor dumnealor că în ceea ce privește politica externă, componenta economică devine absolut esențială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut. Există componenta de apărare și de securitate”, a spus Oana Țoiu, vineri seara. Aceasta a mai subliniat că în ultima declarație avută împreună cu partea americană în închiderea dialogului strategic pe acest an, „este menționată colaborare pe schimbul de informații, în special în ceea ce privește protecția granițelor, de exemplu”. În luna octombrie, consilierul prezidențial pe securitate națională, Cristian Diaconescu, afirmase, într-o emisiune la Digi24, că „președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, spunea, la momentul respectiv,Nicușor Dan.
Schimbare semnificativă anunțată de Trump: Marijuana va fi reclasificată ca drog mai puțin periculos
Prin acest ordin, marijuana ar fi mutată din clasificarea actuală ca drog de clasa I, alături de heroină, la clasificarea ca drog de clasa III, care cuprinde substanțe cu utilizare medicală acceptată și un potențial mai mic de abuz, precum ketamina și Tylenol cu codeină, scrie CNBC. Deși acest pas este cel mai important în politica SUA în acest sens în ultimii peste 50 de ani, reclasificarea de către Administrația pentru Combaterea Drogurilor nu ar legaliza consumul recreativ de către adulți la nivel național. Totuși, acest pas ar putea schimba modul în care este reglementat drogul și ar reduce povara fiscală considerabilă asupra industriei canabisului, potrivit Associated Press. Trump: Oamenii m-au implorat să iau decizia Trump a declarat că a primit o avalanșă de telefoane în sprijinul acestei măsuri. „Această măsură a fost solicitată de pacienții americani care suferă de dureri extreme, boli incurabile, forme agresive de cancer, tulburări convulsive, probleme neurologice și multe altele, inclusiv numeroși veterani cu leziuni suferite în timpul serviciului militar și americani în vârstă care trăiesc cu probleme medicale cronice care le afectează grav calitatea vieții”, a declarat Trump joi, din Biroul Oval, mai notează CNBC. În plus, dacă marijuana va fi tratată oficial ca medicament, liderii industriei spun că operatorii vor trebui să respecte standarde de calitate și conformitate la nivel farmaceutic, informează CBS News. „Indiferent dacă reclasificarea va avea loc luna viitoare sau anul viitor, direcția este clară: canabisul se îndreaptă către standarde farmaceutice”, a declarat Alex Gonzalez, președinte și cofondator al Calyx Containers. Această schimbare, a spus el, va necesita investiții majore în infrastructură, sisteme de calitate și pregătire în materie de reglementare, schimbări care ar putea favoriza operatorii mari și ar putea afecta întreprinderile mai mici.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Americanii cred că Trump știa despre presupusele crime ale lui Epstein
Fotografiile sunt selectate din zeci de mii de alte fotografii de pe proprietatea lui Epstein. Dar legăturile lui Epstein cu acești oameni – niciunul dintre ei nefiind acuzat de încălcarea legii – sunt de domeniul public, iar fotografiile în sine nu ne spun prea multe. De fapt, știrea cea mai surprinzătoare de vineri dimineață ar putea proveni dintr-o sursă diferită: un sondaj. Sondajul a confirmat cât de problematice ar putea fi pentru Trump documentele care urmează să fie făcute publice, mai ales înainte de termenul limită de vinerea viitoare, când Departamentul de Justiție trebuie să predea Congresului ceea ce are în posesie. Și asta pentru că foarte mulți americani – și chiar republicani – sunt înclinați să creadă, sau cel puțin să ia în considerare ideea, că Trump era la curent cu ceva neplăcut. 3 din 4 americani cred că Trump știa ce face Epstein Sondajul Reuters-Ipsos a întrebat dacă americanii cred că Trump nu era la curent cu presupusele crime ale lui Epstein înainte ca acestea să devină publice. Doar 18% au răspuns că era „oarecum” sau „foarte” probabil ca Trump să nu fi știut. 60% au răspuns că era „nu prea” sau „deloc” probabil ca Trump să nu fi știut. Asta înseamnă că 3 din 4 persoane cred că Trump știa ceva. Chiar și în rândul republicanilor, un procent ușor mai mare consideră că Trump era probabil la curent (39%) decât că nu știa (34%). Trump nu a fost acuzat de nicio faptă ilegală în cazul Epstein și a negat implicarea sa. Dar nu doar acest sondaj sugerează că publicul crede că el are ceva de ascuns. Un sondaj Yahoo News-YouGov realizat în iulie a întrebat nu doar dacă Trump știa despre presupusele crime ale lui Epstein, ci și dacă a fost implicat în crime alături de Epstein. Aproximativ jumătate dintre americani (48%) au spus că cred că Trump a fost implicat. Dar poate și mai remarcabil este faptul că doar 24% dintre americani se îndoiau de acest lucru. Restul erau neutri. Și, din nou, chiar și mulți republicani nu excludeau această posibilitate. Doar 55% dintre republicani au respins categoric această afirmație. (13% credeau că Trump a comis crime împreună cu Epstein, în timp ce o treime erau neutri.) Trei sferturi dintre americani cred în implicarea președintelui Doar pentru a sublinia lucrurile remarcabile pe care ni le spun aceste sondaje: trei sferturi dintre americani au sugerat că rămân deschiși la posibilitatea ca președintele Statelor Unite să fi știut sau chiar să fi fost implicat în crime alături de un pedofil notoriu. Și chiar și mulți republicani credeau că el știa ceva despre ceea ce făcea Epstein. Dar poate și mai remarcabil este faptul că doar 24% dintre americani se îndoiau de acest lucru. Restul erau neutri. Și, din nou, chiar și mulți republicani nu excludeau această posibilitate. Acest lucru sugerează că, chiar dacă nu există dovezi concrete care să-l lege pe Trump de fapte ilegale, publicarea iminentă a mai multor documente ar putea fi nefavorabilă pentru președinte, în măsura în care acestea continuă să-l menționeze pe Trump sau să includă fotografii cu el, așa cum s-a întâmplat și înainte. (În ceea ce privește fotografiile și e-mailurile din proprietate pe care democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților le-au publicat, Casa Albă a afirmat că este vorba de o „farsă a democraților”, spunând că e-mailurile „nu dovedesc absolut nimic, în afară de faptul că președintele Trump nu a făcut nimic greșit” și că administrația „a făcut mai mult pentru victimele lui Epstein decât au făcut vreodată democrații”. Doar 55% dintre republicani au respins categoric această afirmație. (13% au considerat că Trump a comis infracțiuni împreună cu Epstein, în timp ce o treime au fost neutri). Pentru a sublinia aspectele remarcabile pe care ni le relevă aceste sondaje: trei sferturi dintre americani au sugerat că rămân deschiși la posibilitatea ca președintele Statelor Unite să fi știut sau chiar să fi fost implicat în infracțiuni comise de un pedofil notoriu. Și chiar și mulți republicani au considerat că el știa ceva despre activitățile lui Epstein.
Thailanda și Cambodgia revin la armistițiul mediat de Trump
Trump a anunțat acordul de reluare a armistițiului într-o postare pe rețelele de socializare, în urma unor convorbiri telefonice cu prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul și prim-ministrul cambodgian Hun Manet, potrivit AP. „Au fost de acord să ÎNCETEZE toate atacurile armate începând din această seară și să revină la Acordul de pace inițial încheiat cu mine și cu ei, cu ajutorul prim-ministrului Malaeziei, Anwar Ibrahim”, a declarat Trump în postarea sa de pe Truth Social. Oficialii thailandezi și cambodgieni nu au oferit niciun comentariu imediat după anunțul lui Trump. Încetinirea focului inițială din iulie a fost mediată de Malaezia și promovată sub presiunea lui Trump, care a amenințat că va reține privilegiile comerciale dacă Thailanda și Cambodgia nu vor fi de acord. Aceasta a fost oficializată mai detaliat în octombrie, la o reuniune regională din Malaezia la care a participat Trump. Revendicări teritoriale În ciuda acordului, cele două țări au dus un război propagandistic aprig, iar violențele transfrontaliere minore au continuat. Rădăcinile conflictului de frontieră thailandez-cambodgian se află într-o istorie de ostilitate legată de revendicări teritoriale. Aceste revendicări provin în mare parte dintr-o hartă din 1907 creată în perioada în care Cambodgia se afla sub dominația colonială franceză, despre care Thailanda susține că este inexactă. Tensiunile au fost exacerbate de o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție din 1962 care a acordat suveranitatea Cambodgiei, ceea ce încă îi irită pe mulți thailandezi.
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Se fac jocurile pentru cea mai importantă funcție ecomomică din America. Va fi omul lui Trump președintele Rezervei Federale a SUA?
La Washington DC, interviurile finale pentru președinția Rezervei Federale sunt în plină desfășurare, prefigurându-se victoria candidatului Kevin Hassett, grație atitudinii sale pozitive față de direcțiile economice ale administrației Trump. Cine sunt candidații la președinția Rezervei Federale? Kevin Hassett, prieten al familiei Trump În trecutul său profesional, Kevin Hassett a activat în diverse posturi-cheie la Casa Albă, având un avantaj sporit în comparație cu contracandidații săi, ca urmare a apropierii sale față de familia Trump de-a lungul timpului. Christopher Waller, insider-ul „Fed” Christopher Waller, asemeni lui Hassett, are o experiență vastă în domeniul financiar, dar are în spate și ani petrecuți în cadrul Rezervei Federale St. Louis, ca vicepreședinte. Se poate spune că Waller cunoaște mecanismele Fed mai bine decât Kevin Hassett, din acest punct de vedere. Michelle Bowman, criticul republican al „Fed” Deși nu provine din domeniul economic sau al finanțelor, Michelle Bowman se află pe lista de candidați datorită experienței sale ca specialist în bănci comunitare, din timpul primului mandat Trump. Ea este cunoscută pentru criticile aduse Rezervei Federale, susținând o reformare în stil republican. Kevin Warsh, „șoimul monetar” al Americii Ca fost guvernator al Fed în timpul crizei financiare din 2008, Kevin Warsh are conexiuni politice de admirat în sfera conservatoare, fiind supranumit „șoimul monetar” al Americii deoarece este un susținător convins al controlului inflației. Tendința actuală este Kevin Hassett Ca economist cu studii publicate în reviste prestigioase de economie, Hassett s-a remarcat mai ales în timpul pandemiei, militând pentru restabilirea economiei americane. În ciuda numeroaselor critici aduse pentru susținerea administrației Trump, candidatul Kevin Hassett, actual Director al Consiliului Național Economic al SUA, se consideră un patriot credincios, declarând recent că există „destulă marjă” pentru reducerea ratelor dobânzilor, spre fericirea lui Trump. Pe lângă experiența sa în domeniul economic, Hassett este cunoscut ca o forță-cheie la Casa Albă, deoarece a condus numeroase dezbateri interne cu privire la teme precum taxe, comerț sau abuzul de substanțe. De asemenea, Kevin Hassett a fost consilier economic al lui John McCain și al lui George W. Bush la începutul anilor 2000. Este clar că experiența sa profesională, pe lângă apropierea sa de familia Trump, reprezintă un alt avantaj care i-ar putea asigura câștigul în lupta pentru Fed. De ce bătălia pentru președinția Fed este un element-cheie pentru stabilitatea Americii? December 2024. Photo by Hu Yousong/Xinhua/ABACAPRESS.COM Rezerva Federală are un rol esențial în stabilitatea economică a Americii, datorită independenței sale față de direcțiile politice ale Casei Albe. Din perspectiva separării puterilor în stat, numirea unui candidat apropiat de Președintele SUA ar putea periclita această independență instituțională, politizând, astfel, măsurile și deciziile Fed. Pe deasupra, Rezerva Federală are nevoie de flexibilitate în adoptarea reformelor financiar-monetare care trebuie să fie în concordanță cu evoluția economiei mondiale. Posibila victorie a lui Kevin Hassett ar ridica problema independenței Rezervei Federale față de Casa Albă, din cauza criticilor aduse la adresa actualului președinte al Fed, Jerome Powell, care a refuzat în mod repetat scăderea dobânzilor cerută de Donald Trump. Drept urmare, nu ar fi de mirare dacă Powell va fi înlocuit de un expert mai „prietenos” față de direcțiile prezidențiale, precum Kevin Hassett. “Vom analiza câțiva oameni diferiți, dar am o idee destul de clară cu privire la cel pe care-l vreau.” a declarat recent Trump. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Mărul discordiei” dintre Ucraina și Rusia stă într-un teritoriu de doar 4000 km². NYT arată unde este bucata de pământ care blochează pacea lui Trump Statele Unite vor verifica ce scriu turiștii străini pe rețelele de socializare înainte de a-i lăsa să intre în țară. Ce date li se vor cere
Un judecător federal a respins ordinul lui Trump care blochează dezvoltarea energiei eoliene
Judecătoarea Patti Saris de la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Massachusetts a anulat ordinul executiv al lui Trump din 20 ianuarie care bloca proiectele de energie eoliană și l-a declarat ilegal, potrivit AP. Saris a decis în favoarea unei coaliții de procurori generali din 17 state și Washington, DC, condusă de procurorul general al New York-ului, Letitia James, care a contestat ordinul lui Trump din prima zi de suspendare a închirierii și acordării de autorizații pentru proiecte de energie eoliană. Trump a fost ostil energiei regenerabile, în special energiei eoliene offshore, și prioritizează combustibilii fosili pentru producerea de electricitate. Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a salutat decizia ca pe o victorie pentru locurile de muncă verzi și energia regenerabilă. Coaliția care s-a opus ordinului a susținut că Trump nu are autoritatea de a opri autorizarea proiectelor și că acest lucru pune în pericol economiile statelor, mixul energetic, sănătatea publică și obiectivele climatice. Guvernul a susținut că pretențiile statelor nu reprezintă nimic mai mult decât un dezacord politic privind preferințele pentru dezvoltarea energiei eoliene față de cea bazată pe combustibili fosili, care este în afara jurisdicției instanței federale.