De ce se machiază Trump / Obiceiul președintelui american, care-i disperă pe medicii săi
Donald Trump a recunoscut că se machiază și că obișnuiește s-o facă de mai multă vreme. Într-un recent interviu pentru Wall Street Journal, președintele american admite că are îngrijorări din ce în ce mai mari în privința sănătății sale. „Mă machiez foarte ușor, în zece secunde”, spune Donald Trump, care dezvăluie că, de câte ori cineva îi strânge mâna mai puternic, se învinețește. La 79 de ani, Trump a fost fotografiat recent în fața proprietății sale din Mar-a-Lago, Florida, iar fotografiile arătau clar că avea machiaj pe o mână, înainte de întâlnirea recentă cu Volodimir Zelenski. În interviu, Trump a mai spus că s-a tăiat la mână atunci când procurorul general al Statelor Unite, Pam Bondi, i-a strâns mâna cu inelul ei mare, cu diamant, lucru care i-a provocat sângerarea președintelui. „Inelul mi-a atins dosul palmei și, da, a fost o mică tăietură”, a povestit președintele pentru The Wall Street Journal. Surse foarte apropiate președintelui, spun că acesta prezintă semne de îmbătrânire ce nu mai pot fi nici negate, nici ascunse. Tot ele povestesc că președintele are un obicei la care nu vrea să renunțe, în ciuda indicațiilor medicilor: el ia zilnic o aspirină foarte puternică – o rutină pe care nu vrea s-o schimbe, chiar dacă medicii îl avertizează că doza e prea puternică. „Nu vreau sânge gros, vreau sânge frumos” Trump se bazează pe „genetica sa bună”, care obișnuiește să se autodeclare „superstițios” ca să justifice că nu vrea să renunțe la obiceiul de a lua aspirină de mai bine de 25 de ani. Vînătăile apar foarte ușor pe corpul lui Trump, iar asta vine din faptul că ia aspirină de 325 de miligrame zilnic – o doză de patru ori mai mare decât cee ace este considerat a fi o doză mică – 81 de mg. „Medicii ar prefera să iau doza mai mică. Eu iau doza mai mare, dar am făcut-o ani de zile, iar ceea ce face aspirina asta este să provoace vânătăi”, spune Trump, care mai adaugă: „Se spune că aspirina e bună pentru subțierea sângelui, iar eu nu vreau sânge gros care să-mi curgă prin inimă, vreau sânge frumos, subțire, care să-mi curgă prin inimă”. Despre alte metode de subțiere a sângelui, Trump nu vrea să audă. Sportul i se pare plictisitor. „Pur și simplu, nu-mi place”, spune el, „mersul pe jos sau alergatul pe bandă ore întregi nu este pentru mine”.
Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
SUA ar fi trimis trupe și un număr mare de avioane în Caraibe pe fondul tensiunilor cu Venezuela
Nici Casa Albă, nici Departamentul Apărării nu au comentat raportul, bazat pe date de zbor open-source și oficiali americani anonimi. Potrivit unui general în rezervă al Forțelor Aeriene SUA, mișcarea indica faptul că Washingtonul poziționează resurse militare pentru a „lua măsuri”, notează Baha. Pe de altă parte, Comandamentul Sudic al SUA (SOUTHCOM) a declarat că mișcările reprezintă „o practică standard de a roti în mod curent echipamente și personal către orice instalație militară”, refuzând să discute despre operațiuni militare specifice din regiune. Între timp, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Venezuela cu privire la atacuri iminente asupra terestrelor împotriva cartelurilor de droguri. Washingtonul a impus, de asemenea, o blocadă asupra petrolierelor care navigau spre și dinspre Venezuela, Trump declarând că Venezuela este „complet înconjurată” de cea mai mare „armadă” din istoria Americii de Sud. Trump spune că ar fi „inteligent” ca Maduro să renunțe la putere: „Nu este prietenul Statelor Unite” Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni. Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor. Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.
SUA își intensifică interesul pentru Groenlanda: Trump numește un emisar special
Anunțul a fost făcut de Donald Trump duminică seara, într-o postare pe pagina sa de Truth Social. „Jeff înțelege cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră națională și va promova cu tărie interesele țării noastre pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea aliaților noștri și, de fapt, a întregii lumi”, a scris Trump, pe Truth Social, potrivit NBC News. În replică, Landry a declarat că este o onoare să preia rolul voluntar de „a face Groenlanda parte din SUA” și a adăugat că acest lucru nu va afecta funcția sa de guvernator al statului Louisiana. Reacție din Danemarca După anunțul lui Trump, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat, spunând că decizia de a-l numi pe Landry semnalează interesul susținut al Americii pentru insula arctică. Miniștrii din Groenlanda, dar și din Copenhaga au declarat în mod constant că insula nu este de vânzare, dar că ambele țări sunt dornice să coopereze cu Trump în domeniul securității și al oportunităților de afaceri, potrivit Financial Times. În acest an, Trump a afirmat de mai multe ori că intenționează să preia controlul asupra insulei înghețate cu 57.000 de locuitori, inclusiv prin afirmația că SUA ar oferi să o cumpere. Groenlanda găzduiește baze militare strategice atât pentru Danemarca, cât și pentru SUA, și deține resurse minerale vaste.
Premierul britanic Starmer a discutat cu Trump despre eforturile de pace pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina. De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza. Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein. Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.
Dosarele Epstein. Cel puțin 16 fișiere au dispărut de pe site-ul Departamentului Justiției din SUA, la o zi după ce au fost publicate. Printre ele, o fotografie cu Trump
Cel puțin 16 fișiere au dispărut de pe site-ul Departamentului de Justiție din SUA, la o zi după ce mai multe documente au fost publicate în cazul anchetei Epstein. Printre documentele șterse se află și o fotografie cu președintele Donald Trump. Mișcarea a fost făcută fără nicio explicație din partea guvernului și fără nicio notificare către public, scrie Associated Press. Fișierele dispărute includeau imagini reprezentând femei nud, iar printre alte fotografii se afla și una cu Trump, alături de Epstein, Melania Trump și asociata de lungă durată a lui Epstein, Ghislaine Maxwell. Departamentul de Justiție nu a oferit un motiv privind dispariția fișierelor, dar a declarat într-o postare pe X că „fotografiile și alte materiale vor continua să fie revizuite și redactate în conformitate cu legea, cu multă prudență, pe măsură ce primim informații suplimentare”, scrie The New York Times. Cazul Epstein Fotografiile lipsă făceau parte dintr-o vastă colecție de materiale pe care administrația Trump a fost obligată să le facă publice după adoptarea, luna trecută, a unei legi care impunea Departamentului Justiției să dezvăluie toate dosarele aflate în posesia sa referitoare la Epstein, un infractor sexual care a murit în închisoare în 2019 în timp ce aștepta procesul pentru trafic de minori. În această săptămână, mii de documente au fost publicate de Departamentul de Justiție al SUA în legătură cu relațiile fostului finanțator Jeffrey Epstein cu persoane extrem de influente. Printre numele menționate se regăsesc foști lideri politici, vedete internaționale și membri ai familiilor regale, însă absența aproape totală a numelui președintelui Donald Trump a stârnit controverse majore.
Ion Cristoiu: Ca lucrurile să se schimbe în România, trebuie să vină la Ambasada SUA omul lui Trump
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, scriitor și publicist român, a vorbit despre influența Statelor Unite în politica românească, despre lipsa protestelor din România și despre ideea că marile schimbări nu apar spontan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă” Ion Cristoiu explică faptul că schimbările politice majore nu se produc doar prin declarații sau alegeri, ci prin preluări de putere. În opinia sa, pentru ca influența lui Donald Trump să ajungă cu adevărat în Europa și în România, este nevoie de o schimbare la nivelul Ambasadei SUA. Marius Tucă: „Când vine valul Trump în Europa, să se schimbe starea de lucruri? Mai durează?” Ion Cristoiu: „Ca să vină valul în Europa, trebuie ca revoluția lui Trump să ajungă la nivel de ambasadă. La noi ambasada e bidenistă.” În România se protestează doar când se apasă pe buton Marius Tucă a întrebat de ce populația nu protestează, în ciuda problemelor grave din societate. Ion Cristoiu spune că acest fenomen are o explicație: protestele din România nu sunt spontane. Marius Tucă: „De ce nu vedem niciun protest? De ce nu vedem că lumea protestează?” Ion Cristoiu: „Pentru că în România se protestează numai când se apasă pe buton. Și inclusiv, ca să te enervez pe tine, și în decembrie 1989. Dacă nu erau niște butoane, noi mai ședeam. De ce nu a fost revoltă în vară? Tot ce era rău a fost și în vară. Răposatul Ion Iliescu a greșit când a zis: în România nu există revoltă spontană, jur.” CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”