O voce importantă în MAGA părăsește tabăra lui Trump și Congresul
În anunțul făcut vineri seara, printr-un videoclip și un mesaj publicat pe X, congresmena explică motivele care au împins-o către această decizie. Greene spune că a devenit ținta unor atacuri directe ale lui Donald Trump. Acestea au transformat colaborarea lor politică și personal într-o ruptură dificil de reparat. Marjorie Taylor Greene, deputată republicană în Camera Reprezentanților a SUA, a fost una dintre cele mai vocale susținătoare ale președintelui Donald Trump. Demisia ei va deveni oficială pe 5 ianuarie, dată la care își va încheia mandatul. Trump o numește trădătoare Greene reprezintă de trei mandate statul Georgia. Deputata spune că atacurile recente ale lui Trump au determinat-o să renunțe la funcție. Liderul SUA a numit-o „trădătoare” și „nebună” după ce aceasta a susținut inițiativa legislativă privind publicarea dosarelor Epstein. „Nu vreau ca districtul meu să fie forțat să treacă printr-o confruntare politică plină de ură, declanșată chiar de președintele pentru care am luptat”, a transmis ea. „Relație toxică” cu președintele american „Am luptat mai mult decât aproape orice alt republican pentru ca Donald Trump și republicanii să câștige alegerile”, spune deputata, citată de CNBC. În același timp, ea admite că relația cu liderul american a devenit una unilaterală: „Loialitatea ar trebui să fie o stradă cu două sensuri”. Ulterior, a adăugat: „Refuz să joc rolul victimei într-o relație toxică, așteptând ca lucrurile să se rezolve de la sine”. Greene ar putea viza Casa Albă în 2028 Deputata sugerează că plecarea ei ar putea marca sfârșitul rolului său în MAGA. „Dacă sunt dată la o parte de MAGA Inc și înlocuită de neoconservatori, Big Pharma, Big Tech și elita donatorilor, atunci și americanii obișnuiți sunt înlăturați”, afirmă Greene. Ea sugerează că marginalizarea sa ar reprezenta o schimbare de direcție a mișcării către interesele elitelor. Deputata nu neagă că această demisie îi poate pune capăt carierei la Washington. Însă anunțul ridică întrebări despre viitorul ei politic. Unii dintre analiști sugerează chiar o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028.
Agenția americană de sănătate acuzată că se aliniază pozițiilor antivaccin
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite se află în atenția publică după ce a modificat secțiunea despre siguranța vaccinurilor de pe site-ul oficial. Noile formulări lasă loc unei posibile legături între vaccinurile pentru copii și autism. Ipoteza a fost desființată deja de decenii de cercetări științifice. În versiunea actualizată a paginii CDC se menționează că „afirmația «vaccinurile nu provoacă autism» nu este bazată pe dovezi, deoarece studiile nu au exclus posibilitatea ca vaccinurile administrate sugarilor să provoace autism”. Noua formulare antivaccin contrazice poziția clasică a agenției americane de sănătate. Potrivit Reuters, CDC notează, de asemenea, că autoritățile sanitare ar fi „ignorat” studiile ce susțin o astfel de legătură. CDC, acuzat că adoptă poziții antivaccin Modificările au fost făcute după numirea lui Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivaccin, în fruntea Departamentului pentru Sănătate. Fostul șef al diviziei de imunizare a CDC, Demetre Daskalakis, a avertizat că „vocea instituției este folosită tot mai mult pentru a răspândi mesaje periculoase”. El a numit situația „o urgență de sănătate publică” și a sfătuit publicul să„nu aibă încredere în această agenție.” Organizația Mondială a Sănătății a precizat din nou că „o bază robustă și extinsă de dovezi arată că vaccinurile pentru copii nu provoacă autism”. Studiile care au susținut contrariul au fost demontate și nu sunt considerate credibile. Schimbarea, aplaudată de susținătorii lui Kennedy Grupul antivaccin Children’s Health Defense, condus anterior chiar de Kennedy, a salutat schimbarea, scriind pe platforma X că CDC „începe să recunoască adevărul” și se dezice de „minciuna îndrăzneață” privind vaccinurile și autismul. Deși cauzele autismului rămân insuficient înțelese, experții subliniază că există numeroase studii riguroase pe această temă. Acestea nu au identificat nicio legătură între autism și vaccinuri, medicamente sau substanțe precum timerosalul ori formaldehida. În ciuda acestui consens, atât Kennedy, cât și președintele Donald Trump au sugerat des ipoteze nefondate care contrazic datele științifice.
Acord surprinzător la Washington: Trump și primarul ales al New York-ului cer scăderea facturilor la energie
Cei doi lideri s-au întâlnit vineri la Casa Albă, unde au discutat despre creșterea costului vieții și rolul companiei Con Edison în facturile tot mai mari ale locuitorilor. Trump a spus că administrația federală „va trebui să vorbească” cu furnizorul de energie pentru a obține scăderea tarifelor. Primarul New-Yorkului, Zohran Mamdani, a confirmat că este de aceeași părere cu președintele SUA. „Vom avea nevoie să vorbim cu ei. Trebuie să determinăm Con Edison să înceapă să reducă tarifele”, a declarat Trump în cadrul întâlnirii de la Casa Albă, citat de Reuters. „Absolut”, a confirmat Mamdani. A fost un moment rar în care pozițiile celor doi politicieni s-au aliniat, după mai multe luni de critici reciproce. Trump și Mamdani lasă conflictele deoparte pentru new-yorkezi Furnizorul de energie a transmis că este dispus să colaboreze cu administrația locală pentru a găsi soluții la costurile tot mai mari ale utilităților. Compania confirmă că este „esențial” ca facturile să fie suportabile pentru locuitorii orașului. Întâlnirea dintre Trump și Mamdani reprezintă un moment notabil, având în vedere relația extrem de tensionată din lunile precedente. Trump l-a catalogat pe Mamdani „comunist” și a sugerat chiar că ar trebui deportat. În vârstă de 34 de ani, politicianul de stânga este născut în Uganda și a dobândit cetățenie americană. De la confruntare la colaborare La rândul său, Mamdani a făcut campanie pe tema „protejării New York-ului de Trump” și a promis să reducă costul traiului într-un oraș deja afectat de inflație. Echipa primarului ales spune că Mamdani este dispus să colaboreze cu președintele republican dacă acest lucru ar aduce beneficii locuitorilor orașului. Purtătoarea de cuvânt a lui Mamdani a declarat că viitorul primar vrea să discute cu Trump despre siguranța publică și securitatea economică. Ea a adăugat că agenda privind un oraș mai accesibil este susținută de peste un milion de new-yorkezi. Mesajul lui Mamdani pentru Trump Întâlnirea de la Washington ar putea marca începutul unei cooperări mai pragmatice între cei doi lideri. Presiunea comună asupra Con Edison pentru ieftinirea energiei poate fi primul test al acestui nou curs. „Oamenii care muncesc au fost lăsați în urmă în New York”, a scris sâmbătă primarul New York-ului pe X. „În cel mai bogat oraș din lume, unul din cinci locuitori nu își permite 2,90 dolari pentru metrou sau autobuz. Așa cum i-am spus lui Trump, este timpul să-i punem pe acești oameni înapoi în centrul politicii noastre”.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Trump îl apără pe prințul moștenitor saudit, acuzat de serviciile americane că a ordonat uciderea jurnalistului Khashoggi
Donald Trump susține că Mohammed bin Salman „nu știa nimic” despre uciderea lui Jamal Khashoggi, contrazicând raportul serviciilor americane care îl indică drept cel ce a aprobat operațiunea. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Mohammed bin Salman (MBS), liderul de facto de la Riad „nu știa nimic” despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Potrivit BBC, afirmația sa contrazice direct raportul serviciilor de informații americane din 2021, care arăta că MBS „a aprobat operațiunea de capturare sau ucidere” a jurnalistului. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o marți la Casa Albă, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Jamal Khashoggi era cetățean saudit și un cunoscut critic al regimului de la Riad. El trăia în Statele Unite și colabora cu Washington Post, fiind ucis în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, în 2018. Cazul Khashoggi, readus în prim-plan de văduva jurnalistului Raportul întocmit de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații enumera trei motive pentru care MBS ar fi fost responsabil: controlul total al deciziilor din regat, implicarea consilierilor săi direcți și istoricul său de folosire a „măsurilor violente pentru a reduce la tăcere disidenții”. Moartea lui Khashoggi a revenit în atenție după ce văduva acestuia, Hanan Elatr Khashoggi, a transmis un mesaj dur pe platforma X: „Nu există nicio justificare pentru uciderea soțului meu. Prințul moștenitor a spus că îi pare rău, așa că ar trebui să se întâlnească cu mine, să își ceară scuze și să mă despăgubească”. Întrebat direct despre operațiunea din consulatul saudit din Istanbul, MBS a numit uciderea jurnalistului „dureroasă pentru Arabia Saudită” și „o mare greșeală”. Un trilion de dolari pentru SUA Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat însă mai mult decât scandalul Khashoggi. Prințul moștenitor a anunțat majorarea investițiilor saudite în SUA de la 600 de miliarde la un trilion de dolari. „Nu creăm oportunități false ca să mulțumim America sau pe președintele Trump”, a punctat MBS, sugerând că investițiile sunt motivate de interese economice, nu de dorința de a flata Washingtonul”. Normalizarea cu Israelul, condiționată de soluția a două state Liderul saudit a confirmat și dorința țării sale de a se alătura Acordurilor Abraham, dar a condiționat acest pas de „o cale clară către soluția cu două state” în conflictul israeliano-palestinian. Trump a completat că au avut „o discuție foarte bună” pe această temă, abordând temele „o singură țară, două țări… multe lucruri”. De asemenea, în ceea ce privește un tratat de apărare SUA-Arabia Saudită, Trump a spus că părțile „aproape au ajuns” la o înțelegere.
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat planul lui Donald Trump pentru Gaza
Rezoluția, adoptată cu 13 voturi pentru și 0 împotrivă, cu abțineri din partea Chinei și Rusiei, a trasat „un nou curs în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni, precum și pentru toți oamenii din regiune”, a declarat în sala de consiliu trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, potrivit The Guardian. Includerea referințelor la o Palestină independentă a fost prețul plătit de SUA pentru sprijinul din partea lumii arabe și islamice, care sunt așteptate să furnizeze forțe de menținere a păcii pentru o forță internațională de stabilizare (ISF). Netanyahu, opoziție fermă Cu toate acestea, în ajunul votului ONU, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat opoziția fermă a guvernului său față de crearea unui stat palestinian, ridicând semne de întrebare cu privire la faptul dacă Israelul va permite implementarea propunerilor mandatate de ONU. Susținătorii rezoluției au declarat că aceasta ar trebui să ducă la ridicarea imediată a restricțiilor rămase asupra fluxului de ajutoare către Gaza, la crearea unei forțe internaționale de stabilizare care ar umple golul lăsat de retragerea militară israeliană și la înaintarea în drum spre reconstrucție și o posibilă „cale către autodeterminarea și statul palestinian”. Formulare vagă și condiționată cu privire la statul palestinian Referirea la statul palestinian a fost o adăugare de compromis la un proiect inițial al SUA care nu o menționa. Cu toate acestea, formularea este vagă și condiționată, promițând doar că, odată ce Autoritatea Palestiniană se va reforma și reconstrucția Gazei va fi în curs de desfășurare, „ar putea fi în sfârșit îndeplinite condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian”. Formularea a fost departe de angajamentul ferm față de construirea unui stat palestinian alături de Israel, dorit de statele arabe și islamice, precum și de membrii Consiliului European, dar în discursurile adresate camerei după vot, delegații din aceste țări au declarat că sunt pregătiți să accepte compromisul în interesul prelungirii armistițiului actual și al unor măsuri imediate pentru hrănirea și protejarea celor 2,2 milioane de palestinieni din Gaza.
Donald Trump a anunțat că SUA va vinde avioane F-35 Arabiei Saudite
Anunțul a venit în ajunul mult așteptatei vizite la Washington a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, prima sa vizită în Statele Unite în mai bine de șapte ani, potrivit AP. „Voi spune că vom face asta”, a spus Trump când a fost întrebat dacă va vinde avioanele Arabiei Saudite. „Vom vinde avioane F-35.” Prințul moștenitor urmează să sosească cu o listă de dorințe care include primirea de asigurări oficiale din partea lui Trump privind definirea domeniului de aplicare al protecției militare americane pentru regat și un acord pentru achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 fabricate în SUA, unele dintre cele mai avansate aeronave din lume. Administrația republicană, însă, a fost precaută în a submina avantajul militar calitativ al Israelului față de vecinii săi, mai ales într-un moment în care Trump se bazează pe sprijinul israelian pentru succesul planului său de pace pentru Gaza. O altă preocupare de lungă durată, care a deraiat și o potențială vânzare similară către Emiratele Arabe Unite, este aceea că tehnologia F-35 ar putea fi furată sau transferată cumva către China, care are legături strânse atât cu Emiratele Arabe Unite, cât și cu Arabia Saudită, potrivit unor oficiali ai administrației care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta deliberările interne pe această temă. Saudiții și China, exerciții navale comune Luna trecută, saudiții și China au organizat exerciții navale comune, găzduite de regat. Iar Beijingul a contribuit în 2023 la medierea unui acord între Arabia Saudită și Iran pentru redeschiderea ambasadelor și schimbul de ambasadori pe fondul tensiunilor continue. China a depășit SUA anul trecut ca principal partener comercial al Arabiei Saudite, dar Statele Unite au rămas națiunea favorită a Riadului pentru vânzările de arme.
Trump reduce tarifele pentru carne de vită, cafea și alte produse alimentare
Noile scutiri, care au intrat în vigoare retroactiv joi la miezul nopții, marchează o schimbare radicală de poziție pentru Trump, care a insistat mult timp că taxele vamale drastice pe care le-a impus la începutul acestui an nu alimentează inflația, potrivit Reuters. „În unele cazuri, acestea pot” crește prețurile, a spus Trump despre tarifele sale, când a fost întrebat despre această măsură la bordul avionului Air Force One, vineri seara. Dar el a insistat că, în general, SUA „nu au practic nicio inflație”. Democrații au obținut o serie de victorii în alegerile statale și locale din Virginia, New Jersey și New York City, unde preocupările crescânde ale alegătorilor cu privire la accesibilitate, inclusiv prețurile ridicate ale alimentelor, au fost un subiect cheie. Fără tarife vamale pe produse din Argentina, Guatemala, Ecuador și el Salvador Trump a mai declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că va continua cu plata a 2.000 de dolari către americanii cu venituri mici și medii, care va fi finanțată din veniturile din tarife vamale la un moment dat în cursul anului viitor. „Tarifele ne permit să acordăm un dividend dacă dorim să facem acest lucru. Acum vom acorda un dividend și vom reduce și datoria”, a spus el. Administrația Trump a anunțat joi acorduri comerciale-cadru care, odată finalizate, vor elimina tarifele vamale pentru anumite produse alimentare și alte importuri din Argentina, Ecuador, Guatemala și El Salvador, oficialii americani urmărind încheierea unor acorduri suplimentare înainte de sfârșitul anului. Ce se ieftinește? Lista de vineri include produse pe care consumatorii americani le cumpără în mod obișnuit pentru a-și hrăni familiile acasă, multe dintre acestea înregistrând creșteri de preț de două cifre de la an la an. Aceasta include peste 200 de articole, de la portocale, fructe de acai și boia de ardei până la cacao, substanțe chimice utilizate în producția alimentară, îngrășăminte și chiar ostii. Casa Albă, într-o fișă informativă privind ordinul, a declarat că acesta a venit în urma „progreselor semnificative realizate de președinte în asigurarea unor condiții mai reciproce pentru relațiile noastre comerciale bilaterale”. Aceasta a afirmat că Trump a decis că anumite produse alimentare pot fi scutite, deoarece nu sunt cultivate sau prelucrate în Statele Unite, și având în vedere încheierea a nouă acorduri-cadru, a două acorduri finale privind comerțul reciproc și a două acorduri de investiții. Carnea de vită se scumpise cu 13% Conform celor mai recente date disponibile pentru luna septembrie, carnea de vită măcinată era cu aproape 13% mai scumpă, potrivit datelor indicelui prețurilor de consum, iar fripturile costau cu aproape 17% mai mult decât în urmă cu un an. Creșterile pentru ambele produse au fost cele mai mari din ultimii trei ani, de când inflația se apropia de apogeu sub predecesorul lui Trump, democratul Joe Biden. Deși Statele Unite sunt un important producător de carne de vită, lipsa persistentă de bovine din ultimii ani a menținut prețurile ridicate la acest produs. Prețurile bananelor au crescut cu aproximativ 7%, iar cele ale roșiilor cu 1%. Costurile totale pentru alimentele consumate acasă au crescut cu 2,7% în septembrie. Scutirile de taxe vamale au fost apreciate de multe grupuri industriale, în timp ce altele și-au exprimat dezamăgirea că produsele lor au fost excluse de la scutiri. „Măsura de astăzi ar trebui să ajute consumatorii, a căror cafea de dimineață va deveni, sperăm, mai accesibilă, precum și producătorii americani, care utilizează multe dintre aceste produse în lanțurile lor de aprovizionare și în liniile de producție”, a declarat Leslie Sarasin, președintele FMI-Food Industry Association, într-un comunicat. Ce se întâmplă cu băuturile alcoolice? Președintele Consiliului pentru băuturi spirtoase distilate, Chris Swonger, a declarat că excluderea băuturilor spirtoase din Uniunea Europeană și Marea Britanie „este încă o lovitură pentru industria ospitalității din SUA, tocmai când sezonul critic al sărbătorilor intră în viteză maximă”. „Scotch-ul, coniacul și whisky-ul irlandez sunt produse agricole cu valoare adăugată care nu pot fi produse în Statele Unite”, a adăugat Swonger. Întrebat dacă sunt planificate alte modificări, Trump a declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One: „Nu cred că va fi necesar”. „Am făcut doar o mică reducere”, a spus el. „Prețurile cafelei erau puțin cam mari, iar acum vor scădea într-o perioadă foarte scurtă”.
SUA ar putea decide în decembrie noi reguli pentru vaccinul împotriva hepatitei B
Experții care consiliază agenția americană de sănătate publică (CDC) în privința vaccinurilor se vor întâlni pe 4 și 5 decembrie, când vor discuta din nou posibile modificări ale recomandărilor pentru vaccinul hepatitic B. La precedenta întâlnire, din luna septembrie, aceștia au renunțat în ultimul moment să se pronunțe asupra propunerii de a întârzia prima doză pentru majoritatea nou-născuților. Comisia actuală a fost numită de secretarul american pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., despre care Reuters notează că este „un sceptic față de vaccinuri”. Instalarea sa în funcție de către Donald Trump a accelerat modificarea politicilor americane de imunizare, „inclusiv eliminarea recomandărilor pentru vaccinurile COVID pentru femeile însărcinate și copii” și reducerea finanțării pentru cercetarea vaccinurilor bazate pe mRNA. Amânarea vaccinării bebelușilor Subiectul este unul sensibil, deoarece prima doză a vaccinului împotriva hepatitei B este recomandată chiar la naștere. Motivația principală este faptul că, dacă un sugar se infectează atât de devreme, „are 90% șanse de a dezvolta o infecție cronică”, crescând semnificativ riscul de ciroză sau cancer hepatic. La discuțiile din toamnă, membrii comisiei au luat în calcul doar amânarea primei doze pentru bebelușii ale căror mame au rezultat negativ la testul pentru hepatita B, astfel încât vaccinul să fie administrat „când copilul este cel puțin o lună”. Trump vrea să întârzie vaccinul până la 12 ani Însă Trump, alături de alți susținători ai acestei abordări, a sugerat că vaccinul ar trebui amânat până la vârsta de 12 ani , stârnind și mai multe polemici în jurul acestui subiect. Discuțiile din decembrie se anunță tensionate, iar presiunile politice asupra sănătății publice din SUA fac decizia privind vaccinul cu atât mai dificil de anticipat. Recomandările CDC, monitorizate și în Europa Deși decizia privind vaccinul împotriva hepatitei B este luată de autoritățile americane, experții europeni urmăresc cu atenție recomandările CDC. Datele și rezultatele studiilor din SUA servesc ca punct de referință și pot influența indirect politicile de vaccinare din statele europene. De exemplu, Regatul Unit a folosit date din SUA pentru a decide includerea vaccinului împotriva varicelei în lista recomandărilor pentru copii. Alte țări europene și-au ajustat recomandările pentru vaccinul antigripal bazându-se pe studiile CDC privind siguranța și eficiența acestuia.
Toyota anunță că va investi 10 miliarde de dolari în Statele Unite
Gigantul auto japonez Toyota a anunțat joi că va investi până la 10 miliarde de dolari, suplimentar în Statele Unite în următorii cinci ani. Acest anunț vine în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Japoniei pentru a face investiții de 550 de miliarde de dolari pe teritoriul american, în schimbul unei reduceri a taxelor vamale impuse companiilor japoneze, potrivit Le Figaro. „Această investiție va aduce investițiile totale ale companiei în Statele Unite la aproape 60 de miliarde de dolari de la începutul operațiunilor în țară, acum aproape 70 de ani ”, a declarat Toyota într-un comunicat. Cu toate acestea, compania nu a furnizat un calendar sau o listă de proiecte. În februarie anul trecut, Toyota a indicat că investițiile sale cumulate în Statele Unite au totalizat 49 de miliarde de dolari. Grupul are aproximativ 50.000 de angajați în țară, unde are 11 fabrici. Cea mai recentă locație este o fabrică de producție de baterii din Carolina de Nord, înființată în 2021 și reprezentând o investiție de aproape 14 miliarde de dolari. A început oficial producția după o ceremonie de inaugurare care a avut loc joi. Taxe vamale plafonate În timpul unei vizite la Tokyo la sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump declarase deja că Toyota intenționează să investească încă 10 miliarde de dolari în Statele Unite. Acest anunț a fost respins cu prudență a doua zi de companie. „Investiția trebuie să fie continuă… Deși este dificil de confirmat exactitatea cifrei de 10 miliarde de dolari, este cert că vom face investiții semnificative ”, clarificase directorul financiar Kenta Kon la începutul lunii noiembrie. Exporturile japoneze de automobile către Statele Unite au fost supuse unor tarife vamale de până la 25% impuse de Washington între aprilie și septembrie. Taxele vamale plafonate la 15% pentru automobile au intrat în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Toyota estimează impactul tarifelor americane asupra profitului său operațional pentru anul fiscal 2025-2026 la 1,45 trilioane de yeni (8 miliarde de euro).