Monetăria SUA a încetat emiterea monedei de un cent
Ultimele monede de un cent au fost bătute la monetăria din Philadelphia, unde au fost produse cele mai mici monede din țară din 1793, la un an după ce Congresul a adoptat Legea privind monedele. Oficialii au declarat că ultimele monede de un cent vor fi scoase la licitație, potrivit AP. „Dumnezeu să binecuvânteze America și vom economisi contribuabililor 56 de milioane de dolari”, a declarat trezorierul SUA, Brandon Beach, chiar înainte de a apăsa un buton pentru a imprima ultimul bănuț. Monedele de un cent rămân mijloace legale de plată, dar nu se vor mai face altele noi. Ultima monedă care a fost scoasă din producție a fost cea de jumătate de cent, în 1857, a spus Beach. Costuri de 4 cenți pentru o monedă de 1 cent Președintele Donald Trump a ordonat dispariția monedei de un cent, deoarece costurile au crescut la aproape 4 cenți pe un cent, iar evaluarea de 1 cent a devenit oarecum învechită. Miliarde de monede de un cent rămân în circulație, dar acestea sunt rareori esențiale pentru tranzacțiile financiare în economia secolului XXI. „Mult prea mult timp, Statele Unite au bătut monede de un cent care ne-au costat literalmente peste 2 cenți”, a scris Trump într-o postare online în februarie. „Este o risipă!” Rămân de interes pentru nostalgici și colecționari Totuși, mulți oameni au o nostalgie pentru ele, considerându-le norocoase sau distractive de colecționat. Iar unii comercianți cu amănuntul și-au exprimat îngrijorarea în ultimele săptămâni, pe măsură ce stocurile se diminuau și se apropia sfârșitul producției. Aceștia au spus că eliminarea treptată a fost bruscă și nu a venit fără îndrumări guvernamentale cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor. Unii au rotunjit prețurile în jos pentru a evita să-i înșele pe cumpărători. Alții i-au implorat pe clienți să aducă exact restul. Cei mai creativi dintre ei au oferit premii, cum ar fi o băutură gratuită, în schimbul unei grămezi de bănuți.
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom lansează critici la adresa lui Trump la COP30
Într-un discurs susținut la COP30, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, guvernatorul Californiei Gavin Newsom a afirmat despre administrația Trump: „Încep să insiste asupra prostiei în ceea ce privește politica climatică în țară, dar nu și în statul meu”, adăugând că Trump încearcă să readucă țara în secolul XX sau chiar XIX. Newsom a vorbit în fața unui auditoriu complet de reprezentanți locali și internaționali, marcând prima sa apariție la conferința anuală. Absența oficialilor federali a amplificat rolul său, făcându-l cel mai înalt reprezentant guvernamental american prezent la eveniment. Pe plan climatic, Newsom a reînnoit un parteneriat cu landul german Baden-Württemberg, inițiat de fostul guvernator Jerry Brown, pentru a promova acțiuni climatice la nivel de stat, în ciuda inacțiunii guvernului federal. „Donald Trump este temporar. Angajamentul Californiei este puternic și pe termen lung”, a concluzionat Newsom. Prezența lui Newsom la conferința ONU are loc la scurt timp după ce acesta a obținut o victorie politică cu Inițiativa 50, privind redesenarea hărților electorale din California în favoarea democraților, ca răspuns la demersurile asemănătoare realizate de republicanii din Texas.
Ce consecințe are pentru Zelenski ancheta anticorupție împotriva prietenului său, Portofelul? Presa ucraineană dezvăluie subteranele unei uriașe lupte pentru putereîn interiorul regimului de la Kiev
Sub titlul „consecințele anchetei NABU privind delapidarea fondurilor energetice pentru Zelenski”, presa ucraineană dezvăluie pe larg mecanica unei uriașe lupte pentru putere în interiorul regimului de la Kiev. Jurnaliștii publicației Strana susțin că structurile anticorupție ucrainene, foste afiliate ale Partidului Democrat din SUA, ar fi intrat mai nou sub influența Bruxelles-ului. Liderii de la Bruxelles, puși în dificultate economică de Donald Trump pe subiectul Ucraina, ar influența „lupta anticorupție” de la Kiev, apropiind anchetele de anturajul lui Zelenki. Pus într-o asemenea situație, liderul ucrainean, ripostează. A încercat recent să preia controlul parchetelor specializate – NABU și SAPO – și n-a reușit, și ulterior ar fi încercat chiar să le decredibilizeze, lăsând impresia că acestea acționează sub influență rusă. Însă marii susținători ai acestor structuri anticorupție – care au ajuns să vâneze apropiații șefului statului ucrainean – sunt chiar „inamicii politici” interni ai lui Zelenski, reuniți într-o coaliție anti – Zelenski, care vor să-l lase pe președinte fără putere efectivă în stat. Care sunt faptele: Operațiunea Midas = 70 de percheziții, 15 luni de anchetă, mii de ore de interceptări. Timur Mindich (zis și „Portofelul), prietenul președintelui Zelenski a fugit din țară, fiind avertizat că vin procurorii peste el Colaj: președintele Zelenski și omul de afaceri Timur Mindich, amicul său. 70 de percheziții s-au făcut ieri într-o anchetă anticorupție care este în desfășurare de 15 luni. Sunt mii de ore de înregistrări audio – într-o operațiune care a fost denumită „Midas”. Vânat este prietenul președintelui Zelenski, omul de afaceri Timur Mindich, zis și „Portofelul”, care ar fi delapidat fonduri de la Energoatom, cea mai mare companie de stat energetică a Ucrainei, care operează toate cele 4 centrale nucleare. NABU (procurorii anticorupție) au dat publicității două înregistrări audio, fotografii cu genți de bani găsite la percheziții și spun că vizează presupuse de fapte de spălare de bani. Contractorii Energoatom ar fi fost fost obligați să plătească comisioane de 10-15% din prețurile contractuale, sub amenințarea blocării plăților, revocării statutului lor de furnizor sau chiar trimiterii lor pe front. Numai în sectorul energetic – 100 de milioane de dolari ar fi fost spălați. „Membrii rețelei criminale au construit un sistem amplu de corupție pentru a influența întreprinderile strategice din sectorul de stat, în special SA „NAEK „Energoatom”. Folosindu-se de legăturile oficiale din minister și compania de stat, membrii rețelei asigurau controlul asupra deciziilor de personal, proceselor de achiziții și fluxurilor financiare. Practic, conducerea întreprinderii strategice cu un venit anual de peste 200 miliarde de grivne era exercitată nu de oficiali, ci de persoane externe care nu aveau nicio autoritate formală, dar și-au asumat rolul de „supraveghetori”, anunță NABU. Publicația Strana: „Obuzele se apropie din ce în ce mai mult de președintele Zelenski” Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas Publicația Strana spune că „perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU), făcute asupra apropiatului lui Volodimir Zelenski, Timus Mindich, în cadrul unui caz de corupție la scară largă în sectorul energetic reprezintă un semn de avertizare grav pentru președinte însuși, arătând că obuzele se apropie din ce în ce mai mult. Deși Mindich a reușit să părăsească țara, alți inculpați din dosar rămân în Ucraina: șefii Energoatom, fostul ministru al Energiei și actualul ministru al Justiției, Herman Galușcenko, și diverși executanți ale căror voci pot fi auzite în interceptările făcute de NABU. În plus, NABU a anunțat că are peste 1.000 de ore de înregistrări audio în acest caz, ceea ce a reaprins la Kiev discuțiile despre „casetele Mindich”, în care – potrivit unei teorii larg răspândite, ar fi fost interceptat chiar Zelenski. Evenimentele actuale arată că confruntarea politică internă din Ucraina se intensifică și atinge un nivel nou”, scriu jurnaliștii. Coaliția „anti – Zelenski”, care are controlul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO), a fost susținută de Partidul Democrat din SUA Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „După cum am relatat în repetate rânduri, în primăvară a apărut în Ucraina o coaliție „anti-Zelenski”, formată din structuri asociate anterior cu Partidul Democrat din SUA, inclusiv conducerea și personalul cheie al NABU și SAP, organizații non guvernamentale, personalități apropiate acestora din urmă, precum Tomas Fiala, proprietarul Ukrayinska Pravda, și mai mulți politicieni ai opoziției: Petro Poroșenko, Vitali Klitschko și alții. Toți aceștia s-au trezit fără patronaj după ce Donald Trump a venit la putere în SUA, care a început imediat să demonteze întreaga infrastructură de influență construită de Partidul Democrat din SUA, inclusiv USAID”, arată presa. Zelenski a încercat să preia structura – care includea NABU și SAPO , „coaliția” a ripostat și a început să-i ancheteze apropiații Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Din moment ce structurile afiliate democraților erau ultimele din Ucraina care nu se aflau încă pe deplin sub controlul „Bankovei” (n.r. Zelenski), epurarea lor de către Zelenski era doar o chestiune de timp”, scrie publicația Strana. Jurnaliștii continuă: „Zvonurile despre încarcerarea lui Poroșenko și impunerea de sancțiuni din partea Consiliului Național de Securitate și Apărare împotriva lui Fiala au persistat. Prin urmare, „coaliția” a acționat preventiv, dându-i lui Zelenski lovituri semnificative la începutul verii: Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) și-au intensificat investigațiile asupra cercului apropiat al lui Zelenski, și anume asupra lui Mindych și vicepremierului Oleksiy Chernyshov. Zelenski a încercat să deposedeze NABU și SAPO de puteri, dar a mizat greșit pe Europa Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Ca răspuns, Zelenski a accelerat dramatic procesul de „epurare”. Unul dintre cei mai importanți membri ai „coaliției”, Vitali Șabunin, fondatorul Centrului Anticorupție, care se bazează pe granturi occidentale, a fost luat în vizor. Ulterior, Rada Supremă a votat pentru proiecte de lege care deposedau NABU și SAPO de puteri. „Bankova” – adică Zelenski – conta pe faptul că Trump nu și-ar apăra fosta clientelă a Partidului Democrat, iar Europa, ca întotdeauna, fie îl va susține pe Zelenski în toate privințele, fie pur și simplu va păstra tăcerea”. Însă calculul a fost doar pe jumătate justificat. Trump și administrația sa nu au spus nimic,
Trump îl laudă pe liderul sirian ce fusese desemnat terorist de guvernul SUA. Siria se va alătura coaliției împotriva grupării Stat Islamic
Anunțul a venit în contextul în care președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa la Casa Albă. Relațiile diplomatice dintre Siria și SUA au fost suspendate din 2012, deși Trump a luat măsuri pentru a le restabili după căderea regimului lui Bashar al-Assad. Trump și-a exprimat sprijinul pentru al-Sharaa, care până recent a fost desemnat terorist de guvernul SUA, potrivit BBC. Într-o declarație acordată reporterilor din Biroul Oval, la câteva ore după întâlnire, Trump a declarat că „vrem să vedem Siria devenind o țară cu mult succes”. „Și cred că acest lider poate face asta”, a adăugat el. „Chiar cred.” Trump a spus că vor urma mai multe „anunțuri”, deși nu a oferit detalii. Aceasta este a treia întâlnire dintre cei doi lideri, după cea din mai, în marja Consiliului de Cooperare al Golfului, și o cină în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Fost lider al unui grup islamist considerat de SUA organizație teroristă Vizita lui Al-Sharaa la Casa Albă încheie o remarcabilă schimbare de imagine pentru fostul jihadist. Nu cu mult timp în urmă, el a condus o filială a Al-Qaeda – gruparea din spatele atacurilor din 11 septembrie și a multor altora – înainte de a rupe legăturile. Chiar și până în acest an, el era liderul Hayat Tahrir al-Sham, un grup islamist armat pe care SUA l-au considerat oficial o organizație teroristă până acum patru luni, cu o recompensă de 10 milioane de dolari pentru capul său. Departamentul Trezoreriei l-a eliminat al-Sharaa de pe „lista teroriștilor globali desemnați special” chiar săptămâna trecută. Însă, de când a devenit președinte interimar al Siriei, al-Sharaa a depus eforturi pentru a-și îndulci imaginea publică în timp ce încearcă să reconstruiască Siria, cu sprijin străin, după 13 ani de război. „A avut un trecut dificil”, a declarat Trump luni. „Și cred, sincer, că dacă nu ai fi avut un trecut dificil, nu ai fi avut nicio șansă.” Domnia lui Al-Sharaa a fost însă marcată de uciderea membrilor minorității alawite din Siria, precum și de violențele mortale dintre luptătorii beduini sunniți și milițiile druze. Trump: un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” El a promis că va elimina membrii forțelor sale de securitate care au comis încălcări ale drepturilor omului. Trump, la rândul său, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru al-Sharaa, referindu-se la el ca la un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” cu un „trecut puternic”. În iunie, președintele Trump a semnat un ordin executiv care ridică sancțiunile împotriva Siriei, despre care Casa Albă a spus că va ajuta la sprijinirea „drumului țării către stabilitate și pace”. La acea vreme, administrația a declarat că va monitoriza acțiunile noului guvern sirian, inclusiv „luarea de măsuri pentru normalizarea legăturilor cu Israelul” și abordarea „teroriștilor străini” și a grupărilor militante care operează în țară.
Trump amenință că va da în judecată BBC pentru că discursul său a fost editat. Reacția postului britanic
Președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze luni pentru „eroarea de judecată” care a provocat demisiile directorului executiv al BBC și ale șefului departamentului de știri. Demisiile au avut loc după ce documentarul intitulat „Trump: A Second Chance?” a fost difuzat ca parte a seriei „Panorama” a BBC cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2024 din SUA. Postul național britanic a îmbinat la montaj două părţi ale discursului lui Trump rostit la 6 ianuarie 2021, astfel încât acesta părea să încurajeze revolta de la Capitol Hill. BBC a declarat luni că a primit scrisoarea preşedintelui Trump, în care acesta ameninţă cu acţiuni în justiţie, iar reprezentanții postului britanic au promis că vor răspunde în timp util. În scrisoare se menționează că „dacă BBC nu se conformează celor de mai sus până la 14 noiembrie 2025, ora 17:00 EST, președintele Trump nu va avea altă alternativă decât să-și exercite drepturile legale și echitabile, toate fiind rezervate în mod expres și nefiind renunțate, inclusiv prin intentarea unei acțiuni în justiție pentru daune în valoare de cel puțin un miliard de dolari”. BBC News și-a cerut scuze pentru situația provocată, subliniind că nu a existat intenția de a induce publicul în eroare. Scopul, notează aceasta, a fost de a transmite mesajele cheie ale discursului într-un „format condensat”, întrucât discursul complet a durat peste o oră, și de a ilustra ceea ce se întâmpla în acea zi. BBC afirmă, de asemenea, că s-a sugerat că programul a eliminat cuvântul „pașnic” din clipurile discursului lui Trump, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Pentru a fi clar, nu am făcut acest lucru”, afirmă BBC.
Traian Băsescu despre retragerea trupelor americane: Nu este o dramă. Trump a făcut din Statele Unite un aliat nesigur
Traian Băsescu a declarat că o eventuală retragere a trupelor americane din România nu ar trebui privită ca o criză strategică, întrucât doar baza de la Deveselu este una permanentă, restul infrastructurii militare având rol logistic sau de antrenament. „Nu este o dramă. Noi avem, prin actele pe care le-am semnat cu Statele Unite, o singură bază permanentă, baza de la Deveselu. În rest, Kogălniceanu și Portul Constanța sunt baze logistice. Babadag, Smârdan, Cincu sunt baze de antrenament. Oricând pot să vină militari NATO, pleacă, vin, fac aplicații, antrenamente cu armata română și în cooperare cu alta armată, pleacă, deci nu este nicio problemă”, a spus fostul șef de stat, luni la B1. Totuși, Băsescu a criticat atitudinea președintelui Trump, declarând: „Din păcate, Trump a făcut din Statele Unite un aliat nesigur. Mă doare sufletul să spun asta, dar așa este. Uitați-vă numai ce a făcut cu Ucraina. Acum două săptămâni spunea că dă rachete cu rază lungă de acțiunea Ucrainei. Pe urmă s-a răzgândit și a spus, da, da, deocamdată nu le dau, dar le am la dispoziție”. El a lansat critici și la adresa premierului maghiar, Viktor Orban, privind atitudinea sa, dar și a lui Trump: „Iar acum a spus că nu mai dă niciun fel de armament pentru Ucraina după ce s-a întâlnit cu păcătosul de Orbán care a vândut Europa pentru a face ca Lăbuș în fața lui Trump”.
Cercetătorii răspund afirmațiilor lui Trump: Paracetamolul în sarcină NU cauzează autism sau ADHD
Cercetătorii au examinat toate studiile care sugerau o legătură între paracetamol și autism. Au descoperit că acestea aveau calitate scăzută și concluzii nesigure. În plus, febra netratată în primul trimestru a fost asociată cu risc crescut de avort spontan și malformații congenitale, scrie The Independent. Studiul vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în septembrie că analgezicul ar putea cauza autism. Ce au descoperit cercetătorii Experți de la universitățile din Liverpool și Birmingham au analizat nouă revizuiri sistematice care au inclus un total de 40 de studii observaționale. Toate studiile raportaseră o asociere posibilă între consumul de paracetamol al mamei și autismul sau ADHD la copii. Însă șapte dintre cele nouă revizuiri au recomandat prudență în interpretarea rezultatelor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că încrederea în aceste studii era de la scăzută până la extrem de scăzută. „Nu există dovezi solide care să facă legătura între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autismul și ADHD la copii”, au spus autorii studiului, publicat în British Medical Journal. Ce a spus Trump În septembrie, președintele Donald Trump a sugerat că Tylenol (denumit paracetamol în Europa) ar putea fi cauza „creșterii fulminante” a cazurilor de autism. El a afirmat că analgezicul nu ar trebui administrat în timpul sarcinii și a făcut comentarii sugerând că femeile însărcinate ar trebui să „reziste”. Declarațiile au fost criticate de activiști și oameni de știință din domeniul autismului din întreaga lume. Recomandarea medicilor Cercetătorii britanici spun că femeilor ar trebui să li se recomande în continuare să ia paracetamol atunci când este necesar pentru tratarea durerii și febrei în timpul sarcinii. Febra netratată, în special în primul trimestru, a fost asociată cu un risc crescut de avort spontan, malformații congenitale și naștere prematură. Echipa a sugerat că orice legătură aparentă între paracetamol și autism în studiile anterioare poate fi determinată de factori genetici și de mediu comuni în cadrul familiilor, nu de medicament în sine. Concluzia experților Dimitrios Siassakos, profesor de obstetrică și ginecologie la University College London, a declarat: „Metodologia de înaltă calitate utilizată în această nouă analiză globală confirmă ceea ce spun experții din întreaga lume. Dovezile care leagă utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii de autism sunt fragile.”
Directorul FBI a vizitat China pentru pentru discuții privind traficul de fentanil
Surse apropiate de eveniment au precizat că Patel a sosit la Beijing vineri și a rămas aproximativ o zi, purtând discuții cu oficiali chinezi sâmbătă. Nici Ministerul chinez al Afacerilor Externe, nici Ambasada SUA din Beijing nu au comentat vizita, iar purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Lin Jian, a afirmat că nu are informații despre vizită. În același timp, Ministerul Comerțului din China a anunțat luni că va actualiza lista substanțelor chimice precursoare de droguri și va impune licențe speciale pentru exporturile către SUA, Canada și Mexic. În cadrul summitului de luna trecută dintre Trump și președintele Xi, președintele american a anunțat reducerea la jumătate a tarifelor punitive aplicate bunurilor chineze, la 10%, în semn de deschidere față de angajamentele Beijingului, precizând că autoritățile chineze vor depune eforturi pentru limitarea traficului de fentanil. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a menționat că detaliile noului acord vor fi clarificate printr-un grup de lucru bilateral, nefiind clar dacă tema a fost discutată în timpul vizitei lui Patel. Pe lângă componenta privind drogurile, înțelegerile dintre cele două state includ reluarea achizițiilor de soia americană de către China, dar și suspendarea temporară a restricțiilor la exportul de metale rare.
Conducerea BBC demisionează din cauza editării unui discurs al lui Trump
Într-o declarație publicată pe site-ul BBC, Deborah Turness, directorul general al departamentului de știri, a declarat că „s-au făcut greșeli”, potrivit CNN. BBC a fost acuzată că un documentar Panorama a indus în eroare în mod deliberat telespectatorii prin editarea unui discurs al președintelui american Donald Trump. O notă internă de denunțare a neregulilor, dezvăluită de ziarul britanic The Telegraph, susținea că BBC a „manipulat” un discurs al lui Trump, făcând să pară că acesta a încurajat revoltații de la Capitoliu, spunându-le că va merge alături de ei „să lupte ca naiba”. De fapt, Trump a spus în discursul său de la Washington DC din 6 ianuarie 2021 că „Vom merge la Capitoliu și îi vom încuraja pe curajoșii noștri senatori, congresmeni și femei”. Conform notei interne, documentarul l-a făcut pe președintele SUA să pară că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată, prin îmbinarea unor imagini. După ce știrea a apărut, fiul lui Trump, Donald Trump Jr., a distribuit-o pe X, scriind: „«Reporterii» de știri false din Marea Britanie sunt la fel de necinstiți și plini de rahaturi ca cei de aici, din America!!!!” Acuzațiile l-au determinat pe secretarul de presă al lui Donald Trump să acuze BBC-ul drept „știri 100% false” și „mașină de propagandă”. Contribuabilii britanici sunt „forțați să plătească factura pentru o mașinărie de propagandă de stânga”, a declarat Karoline Leavitt, un oficial de rang înalt de la Casa Albă, într-un interviu recent acordat publicației Telegraph.
Companiile se pregătesc pentru tarifele suplimentare ale lui Trump asupra importurilor de oţel
Companiile americane mici, mijlocii şi mari au solicitat Departamentului de Comerţ al SUA să adauge aproximativ 700 de articole pe o listă din august de 407 produse care se confruntă deja cu tarife suplimentare din cauza conţinutului lor de oţel, care afectează articole precum mesele Ikea cu piuliţe şi şuruburi metalice şi combinele de recoltat germane. Cererile trag semnale de alarmă în întreaga Europă, unde liderii industriei se tem de o listă continuă şi tot mai mare de „derivate din oţel” care vor fi acum supuse unor taxe deoarece conţin metalul. Producătorii din Europa s-au împăcat cu reticenţă cu taxe vamale mai mari în cadrul noilor cadre comerciale încheiate cu Trump. Acordul cu Marea Britanie a inclus un tarif de bază de 10% pentru toate mărfurile şi unul de 25% pentru oţel, în timp ce UE a convenit asupra unor rate de 25%, respectiv 50%. Cu toate acestea, exportatorii spun că noile tarife derivate bat joc de aceste acorduri, deoarece înseamnă că multe mărfuri ar putea fi în curând supuse plăţii unei rate mai mari pentru conţinutul lor de oţel – pe lângă rata de bază aferentă costului întregului articol. Cele mai recente solicitări de tarife pentru produsele cu elemente din oţel au venit înainte de termenul limită de 21 octombrie stabilit de Departamentul Comerţului al SUA, fiind a doua consultare în trei luni. Experţii au declarat că firmele care au solicitat adăugarea de produse pe prima listă de tarife pentru produsele derivate din oţel în august au avut o rată de succes de aproape 100%, alimentând temerile că majoritatea articolelor propuse acum vor ajunge pe ultima listă şi vor ajunge la exportatori în decembrie sau ianuarie.