Etichetă: trump

Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.

Trump îl apără pe prințul moștenitor saudit, acuzat de serviciile americane că a ordonat uciderea jurnalistului Khashoggi

Donald Trump susține că Mohammed bin Salman „nu știa nimic” despre uciderea lui Jamal Khashoggi, contrazicând raportul serviciilor americane care îl indică drept cel ce a aprobat operațiunea. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Mohammed bin Salman (MBS), liderul de facto de la Riad „nu știa nimic” despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Potrivit BBC, afirmația sa contrazice direct raportul serviciilor de informații americane din 2021, care arăta că MBS „a aprobat operațiunea de capturare sau ucidere” a jurnalistului. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o marți la Casa Albă, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Jamal Khashoggi era cetățean saudit și un cunoscut critic al regimului de la Riad. El trăia în Statele Unite și colabora cu Washington Post, fiind ucis în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, în 2018. Cazul Khashoggi, readus în prim-plan de văduva jurnalistului Raportul întocmit de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații enumera trei motive pentru care MBS ar fi fost responsabil: controlul total al deciziilor din regat, implicarea consilierilor săi direcți și istoricul său de folosire a „măsurilor violente pentru a reduce la tăcere disidenții”. Moartea lui Khashoggi a revenit în atenție după ce văduva acestuia, Hanan Elatr Khashoggi, a transmis un mesaj dur pe platforma X: „Nu există nicio justificare pentru uciderea soțului meu. Prințul moștenitor a spus că îi pare rău, așa că ar trebui să se întâlnească cu mine, să își ceară scuze și să mă despăgubească”. Întrebat direct despre operațiunea din consulatul saudit din Istanbul, MBS a numit uciderea jurnalistului „dureroasă pentru Arabia Saudită” și „o mare greșeală”. Un trilion de dolari pentru SUA Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat însă mai mult decât scandalul Khashoggi. Prințul moștenitor a anunțat majorarea investițiilor saudite în SUA de la 600 de miliarde la un trilion de dolari. „Nu creăm oportunități false ca să mulțumim America sau pe președintele Trump”, a punctat MBS, sugerând că investițiile sunt motivate de interese economice, nu de dorința de a flata Washingtonul”. Normalizarea cu Israelul, condiționată de soluția a două state Liderul saudit a confirmat și dorința țării sale de a se alătura Acordurilor Abraham, dar a condiționat acest pas de „o cale clară către soluția cu două state” în conflictul israeliano-palestinian. Trump a completat că au avut „o discuție foarte bună” pe această temă, abordând temele „o singură țară, două țări… multe lucruri”. De asemenea, în ceea ce privește un tratat de apărare SUA-Arabia Saudită, Trump a spus că părțile „aproape au ajuns” la o înțelegere.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat planul lui Donald Trump pentru Gaza

Rezoluția, adoptată cu 13 voturi pentru și 0 împotrivă, cu abțineri din partea Chinei și Rusiei, a trasat „un nou curs în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni, precum și pentru toți oamenii din regiune”, a declarat în sala de consiliu trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, potrivit The Guardian. Includerea referințelor la o Palestină independentă a fost prețul plătit de SUA pentru sprijinul din partea lumii arabe și islamice, care sunt așteptate să furnizeze forțe de menținere a păcii pentru o forță internațională de stabilizare (ISF). Netanyahu, opoziție fermă Cu toate acestea, în ajunul votului ONU, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat opoziția fermă a guvernului său față de crearea unui stat palestinian, ridicând semne de întrebare cu privire la faptul dacă Israelul va permite implementarea propunerilor mandatate de ONU. Susținătorii rezoluției au declarat că aceasta ar trebui să ducă la ridicarea imediată a restricțiilor rămase asupra fluxului de ajutoare către Gaza, la crearea unei forțe internaționale de stabilizare care ar umple golul lăsat de retragerea militară israeliană și la înaintarea în drum spre reconstrucție și o posibilă „cale către autodeterminarea și statul palestinian”. Formulare vagă și condiționată cu privire la statul palestinian Referirea la statul palestinian a fost o adăugare de compromis la un proiect inițial al SUA care nu o menționa. Cu toate acestea, formularea este vagă și condiționată, promițând doar că, odată ce Autoritatea Palestiniană se va reforma și reconstrucția Gazei va fi în curs de desfășurare, „ar putea fi în sfârșit îndeplinite condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian”. Formularea a fost departe de angajamentul ferm față de construirea unui stat palestinian alături de Israel, dorit de statele arabe și islamice, precum și de membrii Consiliului European, dar în discursurile adresate camerei după vot, delegații din aceste țări au declarat că sunt pregătiți să accepte compromisul în interesul prelungirii armistițiului actual și al unor măsuri imediate pentru hrănirea și protejarea celor 2,2 milioane de palestinieni din Gaza.

Donald Trump a anunțat că SUA va vinde avioane F-35 Arabiei Saudite

Anunțul a venit în ajunul mult așteptatei vizite la Washington a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, prima sa vizită în Statele Unite în mai bine de șapte ani, potrivit AP. „Voi spune că vom face asta”, a spus Trump când a fost întrebat dacă va vinde avioanele Arabiei Saudite. „Vom vinde avioane F-35.” Prințul moștenitor urmează să sosească cu o listă de dorințe care include primirea de asigurări oficiale din partea lui Trump privind definirea domeniului de aplicare al protecției militare americane pentru regat și un acord pentru achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 fabricate în SUA, unele dintre cele mai avansate aeronave din lume. Administrația republicană, însă, a fost precaută în a submina avantajul militar calitativ al Israelului față de vecinii săi, mai ales într-un moment în care Trump se bazează pe sprijinul israelian pentru succesul planului său de pace pentru Gaza. O altă preocupare de lungă durată, care a deraiat și o potențială vânzare similară către Emiratele Arabe Unite, este aceea că tehnologia F-35 ar putea fi furată sau transferată cumva către China, care are legături strânse atât cu Emiratele Arabe Unite, cât și cu Arabia Saudită, potrivit unor oficiali ai administrației care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta deliberările interne pe această temă. Saudiții și China, exerciții navale comune Luna trecută, saudiții și China au organizat exerciții navale comune, găzduite de regat. Iar Beijingul a contribuit în 2023 la medierea unui acord între Arabia Saudită și Iran pentru redeschiderea ambasadelor și schimbul de ambasadori pe fondul tensiunilor continue. China a depășit SUA anul trecut ca principal partener comercial al Arabiei Saudite, dar Statele Unite au rămas națiunea favorită a Riadului pentru vânzările de arme.

Trump reduce tarifele pentru carne de vită, cafea și alte produse alimentare

Noile scutiri, care au intrat în vigoare retroactiv joi la miezul nopții, marchează o schimbare radicală de poziție pentru Trump, care a insistat mult timp că taxele vamale drastice pe care le-a impus la începutul acestui an nu alimentează inflația, potrivit Reuters. „În unele cazuri, acestea pot” crește prețurile, a spus Trump despre tarifele sale, când a fost întrebat despre această măsură la bordul avionului Air Force One, vineri seara. Dar el a insistat că, în general, SUA „nu au practic nicio inflație”. Democrații au obținut o serie de victorii în alegerile statale și locale din Virginia, New Jersey și New York City, unde preocupările crescânde ale alegătorilor cu privire la accesibilitate, inclusiv prețurile ridicate ale alimentelor, au fost un subiect cheie. Fără tarife vamale pe produse din Argentina, Guatemala, Ecuador și el Salvador Trump a mai declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că va continua cu plata a 2.000 de dolari către americanii cu venituri mici și medii, care va fi finanțată din veniturile din tarife vamale la un moment dat în cursul anului viitor. „Tarifele ne permit să acordăm un dividend dacă dorim să facem acest lucru. Acum vom acorda un dividend și vom reduce și datoria”, a spus el. Administrația Trump a anunțat joi acorduri comerciale-cadru care, odată finalizate, vor elimina tarifele vamale pentru anumite produse alimentare și alte importuri din Argentina, Ecuador, Guatemala și El Salvador, oficialii americani urmărind încheierea unor acorduri suplimentare înainte de sfârșitul anului. Ce se ieftinește? Lista de vineri include produse pe care consumatorii americani le cumpără în mod obișnuit pentru a-și hrăni familiile acasă, multe dintre acestea înregistrând creșteri de preț de două cifre de la an la an. Aceasta include peste 200 de articole, de la portocale, fructe de acai și boia de ardei până la cacao, substanțe chimice utilizate în producția alimentară, îngrășăminte și chiar ostii. Casa Albă, într-o fișă informativă privind ordinul, a declarat că acesta a venit în urma „progreselor semnificative realizate de președinte în asigurarea unor condiții mai reciproce pentru relațiile noastre comerciale bilaterale”. Aceasta a afirmat că Trump a decis că anumite produse alimentare pot fi scutite, deoarece nu sunt cultivate sau prelucrate în Statele Unite, și având în vedere încheierea a nouă acorduri-cadru, a două acorduri finale privind comerțul reciproc și a două acorduri de investiții. Carnea de vită se scumpise cu 13% Conform celor mai recente date disponibile pentru luna septembrie, carnea de vită măcinată era cu aproape 13% mai scumpă, potrivit datelor indicelui prețurilor de consum, iar fripturile costau cu aproape 17% mai mult decât în urmă cu un an. Creșterile pentru ambele produse au fost cele mai mari din ultimii trei ani, de când inflația se apropia de apogeu sub predecesorul lui Trump, democratul Joe Biden. Deși Statele Unite sunt un important producător de carne de vită, lipsa persistentă de bovine din ultimii ani a menținut prețurile ridicate la acest produs. Prețurile bananelor au crescut cu aproximativ 7%, iar cele ale roșiilor cu 1%. Costurile totale pentru alimentele consumate acasă au crescut cu 2,7% în septembrie. Scutirile de taxe vamale au fost apreciate de multe grupuri industriale, în timp ce altele și-au exprimat dezamăgirea că produsele lor au fost excluse de la scutiri. „Măsura de astăzi ar trebui să ajute consumatorii, a căror cafea de dimineață va deveni, sperăm, mai accesibilă, precum și producătorii americani, care utilizează multe dintre aceste produse în lanțurile lor de aprovizionare și în liniile de producție”, a declarat Leslie Sarasin, președintele FMI-Food Industry Association, într-un comunicat. Ce se întâmplă cu băuturile alcoolice? Președintele Consiliului pentru băuturi spirtoase distilate, Chris Swonger, a declarat că excluderea băuturilor spirtoase din Uniunea Europeană și Marea Britanie „este încă o lovitură pentru industria ospitalității din SUA, tocmai când sezonul critic al sărbătorilor intră în viteză maximă”. „Scotch-ul, coniacul și whisky-ul irlandez sunt produse agricole cu valoare adăugată care nu pot fi produse în Statele Unite”, a adăugat Swonger. Întrebat dacă sunt planificate alte modificări, Trump a declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One: „Nu cred că va fi necesar”. „Am făcut doar o mică reducere”, a spus el. „Prețurile cafelei erau puțin cam mari, iar acum vor scădea într-o perioadă foarte scurtă”.

SUA ar putea decide în decembrie noi reguli pentru vaccinul împotriva hepatitei B

Experții care consiliază agenția americană de sănătate publică (CDC) în privința vaccinurilor se vor întâlni pe 4 și 5 decembrie, când vor discuta din nou posibile modificări ale recomandărilor pentru vaccinul hepatitic B. La precedenta întâlnire, din luna septembrie, aceștia au renunțat în ultimul moment să se pronunțe asupra propunerii de a întârzia prima doză pentru majoritatea nou-născuților. Comisia actuală a fost numită de secretarul american pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., despre care Reuters notează că este „un sceptic față de vaccinuri”. Instalarea sa în funcție de către Donald Trump a accelerat modificarea politicilor americane de imunizare, „inclusiv eliminarea recomandărilor pentru vaccinurile COVID pentru femeile însărcinate și copii” și reducerea finanțării pentru cercetarea vaccinurilor bazate pe mRNA. Amânarea vaccinării bebelușilor Subiectul este unul sensibil, deoarece prima doză a vaccinului împotriva hepatitei B este recomandată chiar la naștere. Motivația principală este faptul că, dacă un sugar se infectează atât de devreme, „are 90% șanse de a dezvolta o infecție cronică”, crescând semnificativ riscul de ciroză sau cancer hepatic. La discuțiile din toamnă, membrii comisiei au luat în calcul doar amânarea primei doze pentru bebelușii ale căror mame au rezultat negativ la testul pentru hepatita B, astfel încât vaccinul să fie administrat „când copilul este cel puțin o lună”. Trump vrea să întârzie vaccinul până la 12 ani Însă Trump, alături de alți susținători ai acestei abordări, a sugerat că vaccinul ar trebui amânat până la vârsta de 12 ani , stârnind și mai multe polemici în jurul acestui subiect. Discuțiile din decembrie se anunță tensionate, iar presiunile politice asupra sănătății publice din SUA fac decizia privind vaccinul cu atât mai dificil de anticipat. Recomandările CDC, monitorizate și în Europa Deși decizia privind vaccinul împotriva hepatitei B este luată de autoritățile americane, experții europeni urmăresc cu atenție recomandările CDC. Datele și rezultatele studiilor din SUA servesc ca punct de referință și pot influența indirect politicile de vaccinare din statele europene. De exemplu, Regatul Unit a folosit date din SUA pentru a decide includerea vaccinului împotriva varicelei în lista recomandărilor pentru copii. Alte țări europene și-au ajustat recomandările pentru vaccinul antigripal bazându-se pe studiile CDC privind siguranța și eficiența acestuia.

Toyota anunță că va investi 10 miliarde de dolari în Statele Unite

Gigantul auto japonez  Toyota a anunțat joi că va investi până la 10 miliarde de dolari, suplimentar în Statele Unite în următorii cinci ani. Acest anunț vine în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Japoniei pentru a face investiții de 550 de miliarde de dolari pe teritoriul american, în schimbul unei reduceri a taxelor vamale impuse companiilor japoneze, potrivit Le Figaro. „Această investiție va aduce investițiile totale ale companiei în Statele Unite la aproape 60 de miliarde de dolari de la începutul operațiunilor în țară, acum aproape 70 de ani ”, a declarat Toyota într-un comunicat. Cu toate acestea, compania nu a furnizat un calendar sau o listă de proiecte. În februarie anul trecut, Toyota a indicat că investițiile sale cumulate în Statele Unite au totalizat 49 de miliarde de dolari. Grupul are aproximativ 50.000 de angajați în țară, unde are 11 fabrici. Cea mai recentă locație este o fabrică de producție de baterii din Carolina de Nord, înființată în 2021 și reprezentând o investiție de aproape 14 miliarde de dolari. A început oficial producția după o ceremonie de inaugurare care a avut loc joi. Taxe vamale plafonate În timpul unei vizite la Tokyo la sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump declarase deja că Toyota intenționează să investească încă 10 miliarde de dolari în Statele Unite. Acest anunț a fost respins cu prudență a doua zi de companie. „Investiția trebuie să fie continuă… Deși este dificil de confirmat exactitatea cifrei de 10 miliarde de dolari, este cert că vom face investiții semnificative ”, clarificase directorul financiar Kenta Kon la începutul lunii noiembrie. Exporturile japoneze de automobile către Statele Unite au fost supuse unor tarife vamale de până la 25% impuse de Washington între aprilie și septembrie. Taxele vamale plafonate la 15% pentru automobile au intrat în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Toyota estimează impactul tarifelor americane asupra profitului său operațional pentru anul fiscal 2025-2026 la 1,45 trilioane de yeni (8 miliarde de euro).

Monetăria SUA a încetat emiterea monedei de un cent

Ultimele monede de un cent au fost bătute la monetăria din Philadelphia, unde au fost produse cele mai mici monede din țară din 1793, la un an după ce Congresul a adoptat Legea privind monedele. Oficialii au declarat că ultimele monede de un cent vor fi scoase la licitație, potrivit AP. „Dumnezeu să binecuvânteze America și vom economisi contribuabililor 56 de milioane de dolari”, a declarat trezorierul SUA, Brandon Beach, chiar înainte de a apăsa un buton pentru a imprima ultimul bănuț. Monedele de un cent rămân mijloace legale de plată, dar nu se vor mai face altele noi. Ultima monedă care a fost scoasă din producție a fost cea de jumătate de cent, în 1857, a spus Beach. Costuri de 4 cenți pentru o monedă de 1 cent Președintele Donald Trump a ordonat dispariția monedei de un cent, deoarece costurile au crescut la aproape 4 cenți pe un cent, iar evaluarea de 1 cent a devenit oarecum învechită. Miliarde de monede de un cent rămân în circulație, dar acestea sunt rareori esențiale pentru tranzacțiile financiare în economia secolului XXI. „Mult prea mult timp, Statele Unite au bătut monede de un cent care ne-au costat literalmente peste 2 cenți”, a scris Trump într-o postare online în februarie. „Este o risipă!” Rămân de interes pentru nostalgici și colecționari Totuși, mulți oameni au o nostalgie pentru ele, considerându-le norocoase sau distractive de colecționat. Iar unii comercianți cu amănuntul și-au exprimat îngrijorarea în ultimele săptămâni, pe măsură ce stocurile se diminuau și se apropia sfârșitul producției. Aceștia au spus că eliminarea treptată a fost bruscă și nu a venit fără îndrumări guvernamentale cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor. Unii au rotunjit prețurile în jos pentru a evita să-i înșele pe cumpărători. Alții i-au implorat pe clienți să aducă exact restul. Cei mai creativi dintre ei au oferit premii, cum ar fi o băutură gratuită, în schimbul unei grămezi de bănuți.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom lansează critici la adresa lui Trump la COP30

Într-un discurs susținut la COP30, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, guvernatorul Californiei Gavin Newsom  a afirmat despre administrația Trump: „Încep să insiste asupra prostiei în ceea ce privește politica climatică în țară, dar nu și în statul meu”, adăugând că Trump încearcă să readucă țara în secolul XX sau chiar XIX.  Newsom a vorbit în fața unui auditoriu complet de reprezentanți locali și internaționali, marcând prima sa apariție la conferința anuală. Absența oficialilor federali a amplificat rolul său, făcându-l cel mai înalt reprezentant guvernamental american prezent la eveniment.  Pe plan climatic, Newsom a reînnoit un parteneriat cu landul german Baden-Württemberg, inițiat de fostul guvernator Jerry Brown, pentru a promova acțiuni climatice la nivel de stat, în ciuda inacțiunii guvernului federal. „Donald Trump este temporar. Angajamentul Californiei este puternic și pe termen lung”, a concluzionat Newsom.  Prezența lui Newsom la conferința ONU are loc la scurt timp după ce acesta a obținut o victorie politică cu Inițiativa 50, privind redesenarea hărților electorale din California în favoarea democraților, ca răspuns la demersurile asemănătoare realizate de republicanii din Texas. 

Ce consecințe are pentru Zelenski ancheta anticorupție împotriva prietenului său, Portofelul? Presa ucraineană dezvăluie subteranele unei uriașe lupte pentru putereîn interiorul regimului de la Kiev

Sub titlul „consecințele anchetei NABU privind delapidarea fondurilor energetice pentru Zelenski”, presa ucraineană dezvăluie pe larg mecanica unei uriașe lupte pentru putere în interiorul regimului de la Kiev. Jurnaliștii publicației Strana susțin că structurile anticorupție ucrainene, foste afiliate ale Partidului Democrat din SUA, ar fi intrat mai nou sub influența Bruxelles-ului. Liderii de la Bruxelles, puși în dificultate economică de Donald Trump pe subiectul Ucraina, ar influența „lupta anticorupție” de la Kiev, apropiind anchetele de anturajul lui Zelenki. Pus într-o asemenea situație, liderul ucrainean, ripostează. A încercat recent să preia controlul parchetelor specializate – NABU și SAPO – și n-a reușit, și ulterior ar fi încercat chiar să le decredibilizeze, lăsând impresia că acestea acționează sub influență rusă. Însă marii susținători ai acestor structuri anticorupție – care au ajuns să vâneze apropiații șefului statului ucrainean – sunt chiar „inamicii politici” interni ai lui Zelenski, reuniți într-o coaliție anti – Zelenski, care vor să-l lase pe președinte fără putere efectivă în stat. Care sunt faptele: Operațiunea Midas = 70 de percheziții, 15 luni de anchetă, mii de ore de interceptări. Timur Mindich (zis și „Portofelul), prietenul președintelui Zelenski a fugit din țară, fiind avertizat că vin procurorii peste el Colaj: președintele Zelenski și omul de afaceri Timur Mindich, amicul său. 70 de percheziții s-au făcut ieri într-o anchetă anticorupție care este în desfășurare de 15 luni. Sunt mii de ore de înregistrări audio – într-o operațiune care a fost denumită „Midas”. Vânat este prietenul președintelui Zelenski, omul de afaceri Timur Mindich, zis și „Portofelul”, care ar fi delapidat fonduri de la Energoatom, cea mai mare companie de stat energetică a Ucrainei, care operează toate cele 4 centrale nucleare. NABU (procurorii anticorupție) au dat publicității două înregistrări audio, fotografii cu genți de bani găsite la percheziții și spun că vizează presupuse de fapte de spălare de bani. Contractorii Energoatom ar fi fost fost obligați să plătească comisioane de 10-15% din prețurile contractuale, sub amenințarea blocării plăților, revocării statutului lor de furnizor sau chiar trimiterii lor pe front. Numai în sectorul energetic – 100 de milioane de dolari ar fi fost spălați. „Membrii rețelei criminale au construit un sistem amplu de corupție pentru a influența întreprinderile strategice din sectorul de stat, în special SA „NAEK „Energoatom”. Folosindu-se de legăturile oficiale din minister și compania de stat, membrii rețelei asigurau controlul asupra deciziilor de personal, proceselor de achiziții și fluxurilor financiare. Practic, conducerea întreprinderii strategice cu un venit anual de peste 200 miliarde de grivne era exercitată nu de oficiali, ci de persoane externe care nu aveau nicio autoritate formală, dar și-au asumat rolul de „supraveghetori”, anunță NABU. Publicația Strana: „Obuzele se apropie din ce în ce mai mult de președintele Zelenski” Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas Publicația Strana spune că „perchezițiile procurorilor anticorupție  (NABU), făcute asupra apropiatului lui Volodimir Zelenski, Timus Mindich, în cadrul unui caz de corupție la scară largă în sectorul energetic reprezintă un semn de avertizare grav pentru președinte însuși, arătând că obuzele se apropie din ce în ce mai mult. Deși Mindich a reușit să părăsească țara, alți inculpați din dosar rămân în Ucraina: șefii Energoatom, fostul ministru al Energiei și actualul ministru al Justiției, Herman Galușcenko, și diverși executanți ale căror voci pot fi auzite în interceptările făcute de NABU. În plus, NABU a anunțat că are peste 1.000 de ore de înregistrări audio în acest caz, ceea ce a reaprins la Kiev discuțiile despre „casetele Mindich”,  în care – potrivit unei teorii larg răspândite, ar fi fost interceptat chiar Zelenski. Evenimentele actuale arată că confruntarea politică internă din Ucraina se intensifică și atinge un nivel nou”, scriu jurnaliștii. Coaliția „anti – Zelenski”, care are controlul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO), a fost susținută de Partidul Democrat din SUA Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „După cum am relatat în repetate rânduri, în primăvară a apărut în Ucraina o coaliție „anti-Zelenski”, formată din structuri asociate anterior cu Partidul Democrat din SUA, inclusiv conducerea și personalul cheie al NABU și SAP, organizații non guvernamentale, personalități apropiate acestora din urmă, precum Tomas Fiala, proprietarul Ukrayinska Pravda, și mai mulți politicieni ai opoziției: Petro Poroșenko, Vitali Klitschko și alții. Toți aceștia s-au trezit fără patronaj după ce Donald Trump a venit la putere în SUA, care a început imediat să demonteze întreaga infrastructură de influență construită de Partidul Democrat din SUA, inclusiv USAID”, arată presa. Zelenski a încercat să preia structura – care includea NABU și SAPO , „coaliția” a ripostat și a început să-i ancheteze apropiații Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Din moment ce structurile afiliate democraților erau ultimele din Ucraina care nu se aflau încă pe deplin sub controlul „Bankovei” (n.r. Zelenski), epurarea lor de către Zelenski era doar o chestiune de timp”, scrie publicația Strana. Jurnaliștii continuă: „Zvonurile despre încarcerarea lui Poroșenko și impunerea de sancțiuni din partea Consiliului Național de Securitate și Apărare împotriva lui Fiala au persistat. Prin urmare, „coaliția” a acționat preventiv, dându-i lui Zelenski lovituri semnificative la începutul verii: Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) și-au intensificat investigațiile asupra cercului apropiat al lui Zelenski, și anume asupra lui Mindych și vicepremierului Oleksiy Chernyshov. Zelenski a încercat să deposedeze NABU și SAPO de puteri, dar a mizat greșit pe Europa Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Ca răspuns, Zelenski a accelerat dramatic procesul de „epurare”. Unul dintre cei mai importanți membri ai „coaliției”, Vitali Șabunin, fondatorul Centrului Anticorupție, care se bazează pe granturi occidentale, a fost luat în vizor. Ulterior, Rada Supremă a votat pentru proiecte de lege care deposedau NABU și SAPO de puteri. „Bankova” – adică Zelenski – conta pe faptul că Trump nu și-ar apăra fosta clientelă a Partidului Democrat, iar Europa, ca întotdeauna, fie îl va susține pe Zelenski în toate privințele, fie pur și simplu va păstra tăcerea”. Însă calculul a fost doar pe jumătate justificat. Trump și administrația sa nu au spus nimic,