Viktor Orban i-a prezentat lui Donald Trump argumentele în favoarea utilizării petrolului rusesc
Orban, un aliat de lungă durată al lui Trump, a stat lângă acesta în sala de ședințe a Cabinetului de la Casa Albă, cu ocazia primei lor întâlniri bilaterale de la revenirea republicanului la putere, și i-a explicat de ce țara sa are nevoie să utilizeze petrolul rusesc, într-un moment în care Trump presează Europa să renunțe la acest lucru. Orban a afirmat că această chestiune este vitală pentru Ungaria, care este o țară europeană, și s-a angajat să prezinte „consecințele pentru poporul maghiar și pentru economia maghiară ale renunțării la petrolul și gazul din Rusia”. Trump, care a făcut presiuni asupra Europei să evite utilizarea energiei rusești pentru a exercita presiuni asupra Moscovei să pună capăt războiului cu Ucraina, s-a arătat înțelegător față de poziția lui Orban. „Analizăm situația, deoarece pentru el este foarte diferit să obțină petrol și gaze din alte zone”, a declarat Trump. „După cum știți, ei nu au… avantajul de a avea ieșire la mare. Este o țară minunată, este o țară mare, dar nu are ieșire la mare. Nu are porturi”, potrivit Reuters. „Dar multe țări europene cumpără petrol și gaze din Rusia, și o fac de ani de zile”, a adăugat Trump. „Și eu am spus: «Ce înseamnă asta?»” Ungaria și-a menținut dependența de energia rusă de la începutul conflictului din Ucraina din 2022, ceea ce a stârnit critici din partea mai multor aliați din Uniunea Europeană și NATO. Oficialii maghiari au declarat în perioada premergătoare întâlnirii că Orban intenționează să discute o cale către o întâlnire între SUA și Rusia și să solicite scutiri de la sancțiunile energetice ale SUA.
Care este motivul anulării întâlnirii dintre Trump și Putin. Rusia nu vrea să se oprească încă
Trump şi Putin păreau hotărâţi să se întâlnească în Ungaria după o convorbire telefonică în octombrie, dar discuţiile au fost anulate de preşedintele american, aparent pentru că se îndoia că ar putea duce la progrese în ceea ce priveşte un acord de pace. „Disputa de bază este că ei pur şi simplu nu vor să se oprească încă”, a spus Trump. „Cred că o vor face, cred că acest lucru are un impact negativ asupra Rusiei, un impact negativ asupra ambelor ţări, evident”. Trump a reamintit că, în opinia sa, invazia Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost preşedinte şi spune că „a fost cu Biden”. Viktor Orban este de acord cu aliatul său şi spune că „nu există nicio îndoială” că, dacă Trump ar fi fost preşedintele SUA, „nu ar fi existat război”. Întrebat dacă mai doreşte să se deplaseze la Budapesta pentru un summit cu Putin, Trump spune că „i-ar plăcea să o facă” în capitala Ungariei. Trump mai spune că el şi Orban „sunt de acord că războiul se va termina”, iar Orban declară reporterilor că are „câteva idei” despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru. El adaugă că le va prezenta, vineri, lui Trump.
Lukashenko i-a invitat pe ucraineni să muncească în Belarus. Reacția lui Zelenski
Zelenski a declarat vineri că nu crede în „recentele încercări ale autoproclamatului” autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexander Lukashenko de „a părea simpatic” față de poporul ucrainean, având în vedere că Rusia a invadat Ucraina de pe teritoriul Belarusului în dimineața zilei de 24 februarie 2022, notează Ukrainska Pravda. „Lukașenko nu ar trebui să uite, pentru că acum a devenit foarte ′vorbăreț′ în mass-media, încercând să arate cât de bun este cu poporul nostru. Nu avem nevoie de bunătatea lui, care a venit odată cu rachetele la ora 04:00”, a declarat Zelenski cu prilejul unei conferințe de presă la Kiev. Oficialul a amenințat că Lukashenko va plăti pentru că a permis Rusiei să invadeze Ucraina de pe teritoriul Belarusului. „Dacă crede că cu vorbele lui pot șterge amintirile noastre… noi suntem tineri, ne amintim totul foarte bine, iar el va plăti în continuare pentru ceea ce a făcut – și anume, pentru că a permis ofensiva lansată de pe teritoriul său. Începutul războiului pe scară largă a venit din Belarus. Nimeni nu va uita asta”, a declarat Zelenski. Joi, președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, le-a adresat ucrainenilor invitația de a migra în Belarus pentru a trăi și a munci. „Veniți, ucraineni! Vă vom primi cu bucurie. Familiile și copiii voștri vor avea aceeași viață ca și belarușii… Pentru noi, ucrainenii sunt o binecuvântare. Sunt oameni harnici, care ne înțeleg și vorbesc aceeași limbă… Dar necazul a venit în casa vecinului nostru. Cred că vom rezolva această problemă”, a declarat Lukashenko joi. Zelenski a făcut declarațiile în contextul anunțului dat referitor la faptul că nu va accepta niciodată ca negocierile de pace cu Rusia să se desfășoare pe teritoriul Belarusului, pentru că țara susține agresiunea Kremlinului. Cu câteva zile înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington, Lukashenko a declarat în cadrul unui interviu la o televiziune rusă, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
Viktor Orban se va întâlni cu Trump în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari doi producători de petrol ai Rusiei luna trecută, fiind primele astfel de măsuri care vizează Moscova de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina. Ungaria, cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană atât al lui Trump, cât și al Kremlinului, depinde în mare măsură de petrolul și gazele rusești, în ciuda eforturilor UE de a se detașa de acestea, potrivit AFP. Orban, care va fi însoțit de o delegație numeroasă, inclusiv șase miniștri, a declarat că va solicita o derogare de la sancțiunile privind energia rusească, considerând că Trump a făcut o greșeală „din punctul de vedere al Ungariei”. „Voi fi în curând la Washington pentru a discuta acest lucru cu președintele Trump”, a declarat Orban pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu recent. „Discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria depinde foarte mult de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând deficite în rezervele noastre.” Se așteaptă ca cei doi să discute și despre războiul din Ucraina. Budapesta fusese aleasă luna trecută pentru a găzdui un summit SUA-Rusia, dar Trump l-a anulat înainte de stabilirea unei date. Experții spun că întâlnirea cu președintele SUA este așteptată să ofere cel puțin o victorie „simbolică” lui Orban, care se confruntă cu o provocare fără precedent la adresa mandatului său de 15 ani înainte de alegerile din primăvara viitoare, pe fondul stagnării economice.
Audieri la Curtea Supremă a SUA în privinţa legalităţii tarifelor vamale ale lui Trump
Miliarde de dolari din venituri vamale şi o pârghie cheie în războaiele comerciale ale lui Trump sunt în joc, în timp ce grupul de experţi, dominat de conservatori, s-a confruntat din nou cu încercările republicanilor de a extinde puterile prezidenţiale, transmite AFP. Cei nouă judecători ai Înaltei Curţi analizează modul în care Trump a folosit puterile de urgenţă pentru a impune tarife „reciproce” aproape fiecărui partener comercial al SUA, precum şi taxe care vizează Mexicul, Canada şi China pentru presupusul lor rol în fluxurile ilicite de droguri. Într-o audiere care a durat mai mult de două ore şi jumătate, mai mulţi judecători conservatori, împreună cu cei trei liberali, au pus sub semnul întrebării dacă Legea Internaţională privind Puterile Economice în Situaţii de Urgenţă (IEEPA), invocată de Trump, conferă autoritatea de a impune tarife vamale. „Statutul nu foloseşte cuvântul tarife”, a declarat preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, iar impunerea de tarife este echivalentă cu impozitarea, care a fost întotdeauna o „putere fundamentală a Congresului”. Judecătorii au căutat să clarifice dacă Congresul trebuie să acorde o autorizaţie clară pentru politici cu consecinţe economice sau politice semnificative. Decizia instanţei, care ar putea dura luni până va fi pronunţată, nu se referă la tarifele sectoriale impuse separat de Trump, inclusiv pentru oţel, aluminiu şi automobile. Trump a adus rata medie efectivă a tarifelor vamale la cel mai înalt nivel din anii 1930 şi a avertizat în repetate rânduri asupra unor calamităţi dacă atribuţiile sale sunt anulate. O instanţă inferioară a decis în luna mai că acesta şi-a depăşit atribuţiile, iar cazul a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă.
Surse din Kremlin: Zilele lui Lavrov ca ministru de Externe sunt numărate / Putin e deja în recrutări
Crește starea de nervozitate din Kremlin, după eșecul întâlnirii dintre Putin și Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta. Surse din interior spun că acum Putin caută un vinovat și că mai mult ca sigur că acest vinovat este Serghei Lavrov, ministrul de Externe. Potrivit acelorași surse, o notă preliminară a Ministerului rus de Externe pentru Washington a stârnit furia acestuia, din cauza tonului ultimativ în care a fost redactată. Acest ton a fost cel care l-a înfuriat pe Trump, care a decis pe loc să anuleze întâlnirea. Lavrov – rigid cu cine nu trebuie Iată cum imaginea de tip dur a lui Lavrov s-a întors, acum, împotriva sa. Lavrov s-a jucat cu focul și în legătura sa cu Marco Rubio, secretarul de stat american, și pe toate astea le-a făcut ca să obțină validarea lui Putin. Ei bine, la Washington, aceste năzbâtii ale lui Lavrov nu au fost percepute ca un semn al determinării, ci pe un semn al confruntării. Lavrov a fost nepregătit și a refuzat orice compromis în relația cu Washingtonul. Reacția naturală a Americii a fost aceea de a refuza orice interacțiune de pe aceste poziții rigide, iar canalele diplomatice s-au răcit. Casa Albă i-a trântit ușa în nas Moscovei. Ministerul de Externe încearcă să-l scuze, dar răul e făcut Ba mai mult, pe site-ul Kommersant a apărut o știre potrivit căreia chiar Ministerul de Externe încearcă acum să-l exonereze pe Lavrov, pretextând că acesta nu a făcut decât să urmeze o linie stabilită anterior, în timpul discuțiilor din Alaska. Cu toate astea, Putin e furibund. Pentru a-l îmbuna pe Trump, Kirill Dimitriev, un emisar de încredere al Kremlinului, s-a dus la Washington, însă, deja, fotoliul lui Lavrov se zgâlțâia tare. Putin face recrutări pentru Externe la Kremlin Comentatorii politici acreditează ideea că Lavrov se duce tot mai mult înspre suburbiile Puterii și că are deja rolul de țap ispășitor al Moscovei. Și, ca toate să fie și mai și, un articol din Financial Times îl atacase dru pe Lavro, lovindu-l acolo unde-l doare cel mai tare: la autoritate și la prestigiul internațional. Acum, zvonurile din Kremlin sunt că zilele lui Lavrov în funcția de ministru de Externe sunt numărate și că Putin își caută acum o altă față să-l reprezinte în relațiile diplomatice cu Occidentul.
Administraţia Trump alocă fonduri temporare suplimentare pentru programul de nutriţie infantilă
Închiderea, aflată acum în a 34-a zi, a compromis beneficiile pentru aproape 7 milioane de americani cu venituri mici care sunt însărcinate, alăptează sau au copii sub 5 ani care primesc alimente, consiliere nutriţională şi alte forme de sprijin prin Programul special de nutriţie suplimentară pentru femei, sugari şi copii, cunoscut sub numele de WIC. Banii au fost transferaţi programului WIC vineri, potrivit înregistrărilor Biroului de Management şi Buget al Casei Albe. Aceştia au fost preluaţi dintr-un fond de venituri din tarife pus la dispoziţia Departamentului Agriculturii al SUA pentru asistenţă în cazul dezastrelor şi pentru produse de bază şi vor acoperi aproximativ trei săptămâni de beneficii, a declarat Asociaţia Naţională WIC. USDA a apelat anterior la această sursă de finanţare la mijlocul lunii octombrie pentru a trimite statelor aproximativ 300 de milioane de dolari pentru două săptămâni de beneficii WIC. Agenţiile de stat ar trebui să primească fondurile în următoarele două zile, a declarat NWA, potrivit Reuters. Fondurile suplimentare vin în contextul în care ajutorul alimentar din cadrul Programului de asistenţă nutriţională suplimentară, cunoscut şi sub numele de cupoane alimentare, rămâne întârziat. Administraţia Trump a declarat luni că va recurge la fonduri de urgenţă pentru a plăti parţial beneficiile SNAP din noiembrie, dar că unele state ar putea avea nevoie de săptămâni sau luni pentru a calcula şi distribui ajutorul. Ajutorul SNAP pentru aproape 42 de milioane de americani cu venituri mici a expirat pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului, sâmbătă, după ce nici Congresul, nici administraţia Trump nu au luat măsuri pentru a finanţa beneficiile în timpul închiderii. Administraţia a declarat luni într-un document depus la tribunal că, deşi a utilizat veniturile din tarife pentru a finanţa WIC, nu va utiliza fondul pentru cei 4 miliarde de dolari necesari pentru a finanţa integral beneficiile SNAP din noiembrie. Veniturile din tarife susţin, de asemenea, programele de nutriţie pentru copii, cum ar fi prânzul şcolar, iar transferul a miliarde de dolari către SNAP ar pune în pericol această finanţare, a declarat Patrick Penn, subsecretar adjunct pentru alimentaţie, nutriţie şi servicii pentru consumatori la USDA, în documentul depus.
Președintele Chinei nu va lua măsuri în privința Taiwanului în timpul mandatului său, spune Trump
Trump a declarat că problema controversată a Taiwanului nu a fost abordată în discuțiile sale de joi cu Xi în Coreea de Sud, care s-au concentrat în mare parte pe tensiunile comerciale dintre SUA și China. Însă liderul american și-a exprimat certitudinea că China nu va lua măsuri în privința Taiwanului cât timp va fi în funcție, potrivit AP. „El a spus deschis, și oamenii lui au spus deschis la întâlniri: «Nu am face niciodată nimic cât timp președintele Trump este președinte», pentru că știu consecințele”, a spus Trump într-un fragment dintr-un interviu acordat programului „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. Oficialii americani sunt de mult timp îngrijorați de posibilitatea ca China să folosească forța militară împotriva Taiwanului, democrația insulară autoguvernată revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. Legea din 1979 privind relațiile cu Taiwanul, care a guvernat relațiile SUA cu insula, nu impune SUA să intervină militar în cazul unei invadări de către China, dar impune ca politică americană asigurarea că Taiwanul are resursele necesare pentru a se apăra și pentru a preveni orice schimbare unilaterală de statut din partea Beijingului. Întrebat dacă ar ordona forțelor americane să apere Taiwanul în cazul unui atac din partea Chinei, Trump a ezitat. Statele Unite, atât administrația republicană, cât și cea democrată, au menținut o politică de „ambiguitate strategică” față de Taiwan – încercând să nu dezvăluie dacă SUA ar veni în ajutorul insulei într-un astfel de scenariu.
Trump confirmă reluarea testării armelor nucleare: Suntem singura țară care nu testează
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale. „Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu. Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”. Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare. Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017. Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.