Președintele Chinei nu va lua măsuri în privința Taiwanului în timpul mandatului său, spune Trump
Trump a declarat că problema controversată a Taiwanului nu a fost abordată în discuțiile sale de joi cu Xi în Coreea de Sud, care s-au concentrat în mare parte pe tensiunile comerciale dintre SUA și China. Însă liderul american și-a exprimat certitudinea că China nu va lua măsuri în privința Taiwanului cât timp va fi în funcție, potrivit AP. „El a spus deschis, și oamenii lui au spus deschis la întâlniri: «Nu am face niciodată nimic cât timp președintele Trump este președinte», pentru că știu consecințele”, a spus Trump într-un fragment dintr-un interviu acordat programului „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. Oficialii americani sunt de mult timp îngrijorați de posibilitatea ca China să folosească forța militară împotriva Taiwanului, democrația insulară autoguvernată revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. Legea din 1979 privind relațiile cu Taiwanul, care a guvernat relațiile SUA cu insula, nu impune SUA să intervină militar în cazul unei invadări de către China, dar impune ca politică americană asigurarea că Taiwanul are resursele necesare pentru a se apăra și pentru a preveni orice schimbare unilaterală de statut din partea Beijingului. Întrebat dacă ar ordona forțelor americane să apere Taiwanul în cazul unui atac din partea Chinei, Trump a ezitat. Statele Unite, atât administrația republicană, cât și cea democrată, au menținut o politică de „ambiguitate strategică” față de Taiwan – încercând să nu dezvăluie dacă SUA ar veni în ajutorul insulei într-un astfel de scenariu.
Trump confirmă reluarea testării armelor nucleare: Suntem singura țară care nu testează
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale. „Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu. Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”. Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare. Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017. Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Donald Trump a inclus Nigeria pe lista americană a țărilor de îngrijorare specială
Nigeria a reacționat sâmbătă la decizia administrației Trump de a adăuga țara pe lista americană a statelor care ridică probleme în privința libertății religioase, promițând că va continua să combată orice formă de extremism și să protejeze toți cetățenii, indiferent de religie sau origine, potrivit Reuters. „Guvernul federal al Nigeriei va continua să apere toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie. Așa cum face și America, Nigeria nu are altă opțiune decât să sărbătorească diversitatea, care este cea mai mare putere a noastră”, a transmis Ministerul de Externe de la Abuja. Donald Trump a anunțat vineri includerea Nigeriei pe lista „Countries of Particular Concern”, o clasificare rezervată statelor acuzate de încălcarea libertății religioase, alături de China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia și Pakistan. Trump: „Creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria” Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că „creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”, susținând că mii de creștini au fost uciși de „islamisti radicali”, fără a furniza însă dovezi. Nigeria, cel mai populat stat al Africii și principal producător de petrol al continentului, are o populație diversă, formată din peste 200 de grupuri etnice, majoritar creștine și musulmane. Deși a avut perioade lungi de coexistență pașnică, tensiunile interetnice și religioase reapar frecvent, alimentate de competiția pentru pământ și resurse. De peste 15 ani, gruparea teroristă Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic din Africa de Vest, destabilizează nord-estul țării, unde zeci de mii de oameni au fost uciși, majoritatea musulmani.
Indonezia, posibilă parte a forței internaționale de menținere a păcii în Gaza
Conform Al Jazeera, Indonezia ar putea juca un rol cheie în viitoarea misiune internațională de menținere a păcii în Fâșia Gaza. Anunțul a venit în contextul vizitei președintelui american Donald Trump în Asia, care a lăudat sprijinul liderului indonezian pentru acordul de pace din Orientul Mijlociu. Ministrul indonezian de Externe, Sugiono, a declarat că țara sa este „angajată să trimită personal de menținere a păcii pentru a ajuta la rezolvarea situației din Gaza”, însă a precizat că detaliile și termenii misiunii nu au fost încă stabiliți. „Trebuie să existe un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, pe care sperăm să îl primim. Deocamdată nu au existat discuții concrete”, a spus acesta. Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei indoneziene, generalul-maior Freddy Ardianzah, planul privind numărul și structura trupelor este încă în fază de elaborare. Indonezia, care are deja experiență în misiuni ONU în Liban și Republica Centrafricană, ar putea contribui cu mii de militari la o eventuală operațiune de stabilizare în Gaza, dacă va exista o decizie internațională în acest sens.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc /G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță terorismul nuclear
Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Judecătorii americani blochează suspendarea ajutoarelor alimentare de către administraţia Trump
Cele două hotărâri ale judecătorilor din Massachusetts şi Rhode Island, emise la câteva minute distanţă una de cealaltă, au fost pronunţate în cadrul a două procese separate care urmăreau să împiedice Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) să suspende beneficiile Programului de asistenţă nutriţională suplimentară, cunoscut sub numele de SNAP sau cupoane alimentare, începând de sâmbătă, 1 noiembrie 2025, conform Reuters. USDA a declarat că nu există fonduri suficiente pentru a plăti integral prestaţiile către 42 de milioane de americani cu venituri mici, deoarece acestea costă între 8,5 şi 9 miliarde de dolari pe lună. Administraţia Trump a susţinut că agenţia nu are autoritatea de a le plăti până când Congresul nu va adopta un proiect de lege privind cheltuielile care să pună capăt închiderii guvernului, începută la 1 octombrie. Judecătorul districtual american John McConnell din Providence, la finalul unei audieri virtuale, a susţinut într-un proces intentat de oraşe, organizaţii non-profit şi un sindicat că decizia administraţiei de a nu utiliza 5,25 miliarde de dolari din fondurile de urgenţă pentru a finanţa prestaţiile din noiembrie a fost arbitrară. McConnell a subliniat că beneficiile SNAP nu au mai fost suspendate niciodată până acum în istoria programului: „Nu există nicio îndoială şi este incontestabil că vor începe să apară prejudicii ireparabile, dacă nu au apărut deja, în teroarea pe care a provocat-o unor oameni cu privire la disponibilitatea fondurilor pentru hrană, pentru familiile lor”. Cu câteva minute mai devreme, judecătorul districtual american Indira Talwani din Boston a decis că administraţia a greşit când a afirmat că îi era interzisă legal utilizarea fondurilor de urgenţă pentru a plăti beneficiile SNAP în timpul închiderii. Acest proces a fost intentat de 25 de state conduse de democraţi şi de Districtul Columbia. Reclamanţii au susţinut că USDA dispunea în continuare de fonduri pentru a-şi îndeplini obligaţia de a plăti beneficiile SNAP, chiar şi în timpul închiderii guvernului. Aceste fonduri disponibile includ 5,25 miliarde de dolari din fondurile de urgenţă pe care Congresul le-a alocat anterior USDA pentru a fi utilizate atunci când „este necesar pentru desfăşurarea operaţiunilor programului”, au afirmat reclamanţii. În afară de fondurile de urgenţă, reclamanţii au susţinut că un fond separat, în valoare de aproximativ 23 de miliarde de dolari, ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a evita ceea ce ar fi o suspendare fără precedent a prestaţiilor SNAP. Suspendarea beneficiilor SNAP ar fi afectat 42 de milioane de americani cu venituri mici care depind de acest program pentru a-şi asigura hrana de bază. Programul reprezintă adesea diferenţa dintre a mânca sau a înfometa pentru familiile cele mai vulnerabile din Statele Unite. Organizaţiile de ajutorare şi băncile alimentare au avertizat că suspendarea cupoanelor alimentare ar fi provocat o criză umanitară fără precedent, cu cozi imense la distribuţiile de alimente şi o creştere dramatică a foametei şi malnutriţiei în rândul copiilor şi adulţilor vulnerabili. Ambele hotărâri judecătoreşti creează un precedent important, stabilind că administraţia nu poate utiliza închiderea guvernului ca pretext pentru a suspenda programele de asistenţă socială esenţiale atunci când există fonduri de urgenţă disponibile.
Tronul America a reapărut. Vasul de ceremonii a fost replicat spre deliciul devoratorilor de artă subțiri
Tronul America, vasul de toaletă din aproape 100 kg aur masiv de 18 karate furat din Palatul Blenheim din Marea Britanie, a fost replicat. Opera realizată de artistul Maurizio Cattelan a atras aproximativ 100.000 de vizitatori atunci când a fost expus pentru prima dată în baia Muzeului Guggenheim din New York, în 2016. Trei ani mai târziu, hoții, înarmați cu ciocane, l-au furat într-un jaf îndrăzneț de cinci minute de la Palatul Blenheim din Marea Britanie, preia Antena3CNN. Vasul a fost realizat din aur de 18 carate și cântărea aproximativ 98 de kilograme. „America” fusese asigurată pentru suma de 5,7 milioane de euro, au aflat procurorii. La momentul furtului, toaleta era evaluată la 3,4 milioane de euro. Tronul America este o satiră, la fel ca Banana cu scotch, dar nu este nici de departe cel mai celebru. Scaunul de ceremonii al regelui Împăratului Carol al IV-lea din Castelul Karlstein, Cehia, este cel mai apreciat de cunoscătorii subțiri. Deși autorii au fost condamnați la începutul acestui an, WC-ul opulent și complet funcțional, intitulat „America”, nu a fost niciodată găsit, fiind considerat tăiat sau topit pentru aurul în sine, care valorează milioane. Oferit la schimb lui Donald J. Trump Dar aceasta nu este sfârșitul poveștii pentru sculptura satirică, care a fost oferită odată președintelui Donald J. Trump în timpul primului său mandat, în locul unei picturi de Van Gogh cerute de administrația sa (contraoferta a fost, conform raportărilor, ignorată). Cattelan a declarat anterior că a realizat mai multe ediții ale lucrării „America”, iar acum o a doua ediție va debuta într-un mod neașteptat și strălucitor pe piața de artă luna viitoare, potrivit CNN. Sotheby’s din New York va vinde lucrarea, care se află în mâini private (și anonime) din 2017, pe 18 noiembrie. Asta înseamnă că sculptura va fi din nou expusă publicului pentru o perioadă limitată de timp, când casa de licitații o va instala în baia de la etajul patru al noului său sediu pentru 10 zile înainte de vânzare. De data aceasta, însă, vizitatorii nu vor putea să o folosească, conform Sotheby’s. „Ușa va rămâne deschisă”, a spus David Galperin, șeful departamentului de artă contemporană de la Sotheby’s, râzând. Valoarea WC-ului, estimată în aur Dar vânzarea acestei lucrări „America” va fi determinată de greutatea sa în aur, prețul va fi undeva în jurul a 10 milioane de dolari, conform valorii actuale (cu prețul aurului stabilind recent maxime istorice), plus orice valoare pe care colecționarii o vor atribui lucrării. „America” este multe lucruri: un comentariu ironic asupra lumii artei și asupra Statelor Unite, dar și un obiect de chin pentru publiciștii de artă și declarațiile lor grandioase. (Muzeul Guggenheim o descria cândva ca o oportunitate de „intimitate fără precedent cu o lucrare de artă.”) Și această ediție ar putea fi de fapt singura fizică existentă, potrivit Sotheby’s. Și această ediție ar putea fi de fapt singura fizică existentă, potrivit Sotheby’s. Deși lucrarea este o ediție de trei, casa de licitații nu crede că a treia a fost încă replicată. Dincolo de istoria dramatică a sculpturii, Galperin a spus că „America” este o lucrare importantă a secolului XXI, având o linie directă de legătură cu arta modernă de referință (vezi: urinalul cu capul în jos al lui Marcel Duchamp din 1917, „Fountain”), dar cu relevanță contemporană. Recomandarea autorului: Vas de toaletă din AUR, în valoare de 3,4 milioane de euro, furat de hoți în doar 5 minute
J.D. Vance susține că testarea arsenalului nuclear este necesară pentru securitatea națională
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, J.D. Vance a declarat că testarea armelor nucleare americane este o parte vitală a securității naționale, subliniind necesitatea verificării funcționării corespunzătoare a armamentului, potrivit Reuters. „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”, a afirmat J.D. Vance, joi. „Statele Unite dețin mai multe arme nucleare decât orice altă țară” Declarațiile vicepreședintelui au fost făcute după ce președintele Donald Trump a cerut Departamentului de Război să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii. „Din cauza programelor de testare ale altor țări, am instruit Departamentul de Război să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe baze egale. Procesul va începe imediat”, a afirmat președintele Trump, adăugând: „Statele Unite dețin mai multe arme nucleare decât orice altă țară. Acest lucru a fost realizat, inclusiv printr-o actualizare și renovare completă a armelor existente, în timpul primului meu mandat. Din cauza puterii lor de distrugere uriașe, urăsc să fac asta, dar nu am avut de ales!”.
Trump reacționează la retragerea trupelor din România: Nu e mare lucru
Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus că ar putea să vorbească despre acest subiect, dar nu este unul foarte important, notează Gândul. „Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american. Într-o mișcare rară, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România. România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.