Judecătoare federală contrazice Administrația Trump în plin blocaj guvernamental
O judecătoare federală din San Francisco a emis marți o ordonanță care interzice pe termen nelimitat administrației Trump să concedieze angajați federali pe durata blocajului guvernamental, considerând că măsura ar putea fi ilegală și abuzivă, notează Associated Press. Susan Illston, judecătoare districtuală din San Francisco a decis să prelungească interdicția privind concedierile până la soluționarea procesului intentat de sindicatele funcționarilor publici, care susțin că administrația republicană intenționează să pedepsească lucrătorii și să pună presiuni asupra Congresului. Democrații cer protejarea sănătății publice, înainte ca finanțările să fie reluate Ea emisese anterior o ordonanță temporară de restricție, care urma să expire miercuri. Congresmenii democrați susțin că înainte de căderea la un acord privind refinanțarea guvernului, trebuie să fie adresate prelungirea subvențiilor pentru asigurările de sănătate și anularea reducerilor aplicate Medicaid de „Legea Mare și Frumoasă”. Blocajul guvernamental, aproape de un nou record de durată Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson a anunțat că orice negociere va avea loc după redeschiderea guvernului. Blocajul actual este al doilea cel mai lung din istoria SUA, după cel din 2019, care a durat 35 de zile și s-a încheiat în urma disputelor privind finanțarea zidului de la granița cu Mexicul.
Premierul Japoniei plănuiește să-l nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace
Prima femeie prim-ministru a Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat marți că plănuiește să îl nominalizeze pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, alăturându-se astfel altor lideri care au anunțat o astfel de intenție, scrie Reuters. Marți, premierul japonez Sanae Takaichi s-a întâlnit cu Donald Trump la Tokyo, unde cei doi au discutat despre probleme economice și de securitate. „Într-o perioadă atât de scurtă de timp, lumea a început să se bucure de mai multă pace. Eu însămi am fost foarte impresionată și inspirată de dumneavoastră, domnule președinte”, a spus Takaichi, potrivit Deutsche Welle. Odată cu revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump s-a concentrat din ce în ce mai mult pe Premiul Nobel pentru Pace, afirmând că a pus capăt mai multor conflicte din întreaga lume. Cine l-a mai nominalizat pe Trump la Nobelul pentru Pace Printre cei care l-au nominalizat pentru Nobelul pentru Pace se numără prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a declarat că premiul ar fi „binemeritat” pentru Trump. Luni, Trump a fost nominalizat pentru Premierul Nobel pentru Pace și de către prim-ministrul cambodgian Hun Manet, în timpul vizitei sale în Asia. Singurii președinți americani care au primit Premiul Nobel pentru Pace sunt Jimmy Carter și Barack Obama. Laureata Premiului Nobel pentru Pace în acest an este Maria Corina Machado, pentru apărarea drepturilor democratice în Venezuela.
Forțele Aeriene din China au dat târcoale Taiwanului cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre Xi și Trump
Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (EPL) a Chinei au desfășurat recent manevre în jurul insulei Taiwan, a informat televiziunea de stat chineză duminică seara, în cadrul unor operațiuni anunțate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată în Coreea de Sud între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Potrivit canalului militar al televiziunii de stat CCTV, care nu a oferit detalii despre data exactă a exercițiilor, unități ale Comandamentului Teatrului de Est al EPL au efectuat exerciții „de luptă reală” pentru a testa capacitatea de recunoaștere, avertizare timpurie, blocare aeriană și atacuri de precizie. Printre aeronavele participante s-au numărat avioane de vânătoare J-10 și bombardiere H-6K, care au realizat simulări de confruntări aeriene și maritime în jurul insulei. Raportul a subliniat că aceste operațiuni fac parte din consolidarea „pregătirii complete pentru luptă” și din apărarea „suveranității și integrității teritoriale” a Chinei. Experți militari citați de presa oficială au calificat manevrele drept „de rutină”, menite să descurajeze ceea ce Beijingul numește „activități separatiste” în Taiwan. Exerciții pentru întărirea apărării Ministerul Apărării din Taiwan nu a raportat mișcări neobișnuite, deși în buletinul său zilnic a înregistrat prezența a patru aeronave militare chineze în apropierea teritoriului său. Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și susține că doar cei 23 de milioane de locuitori ai insulei pot decide asupra viitorului lor politic. Washingtonul, principalul furnizor de armament al Taiwanului, își menține angajamentul de a oferi insulei mijloace defensive, chiar dacă nu are relații diplomatice formale cu aceasta. În ultimele săptămâni, disputa dintre Taipei și Beijing s-a intensificat în jurul Rezoluției 2758 a Națiunilor Unite, care, în octombrie 1971, a recunoscut Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant legitim al Chinei în cadrul organizației. Beijingul susține că această rezoluție îi sprijină și suveranitatea asupra Taiwanului — o interpretare pe care Taipei o consideră o „distorsionare” a textului original, menită să creeze o „așa-zisă bază legală” pentru o „viitoare agresiune armată” asupra insulei. Anunțul privind exercițiile a venit în ajunul posibilei întrevederi dintre Xi și Trump, care urmează să aibă loc în marja unui summit regional din Coreea de Sud. Se așteaptă ca cei doi lideri să abordeze, printre altele, situația din strâmtoarea Taiwan și tensiunile comerciale bilaterale. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că Taipei nu ar trebui să fie îngrijorat de discuțiile dintre cei doi lideri. „Ceea ce îi îngrijorează pe oameni este ideea că vom obține un acord comercial avantajos în schimbul retragerii noastre din Taiwan. Nimeni nu ia în considerare acest lucru”, a afirmat Rubio într-un zbor spre Doha. Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat, la rândul său, duminică, că va urmări îndeaproape evoluția interacțiunilor dintre Statele Unite și China și a subliniat că canalele de comunicare dintre Taipei și Washington „rămân deschise”.
Trump spune că va rezolva foarte repede criza dintre Afganistan și Pakistan
Cele două țări sunt implicate într-un conflict pe tema securității, fiecare dintre ele afirmând că a răspuns la agresiunea celeilalte în timpul ciocnirilor de la începutul acestei luni. A fost cel mai sângeros conflict dintre cele două țări în ultimii ani, care a provocat îngrijorare într-o regiune în care grupuri armate precum Al-Qaida încearcă să reapară. Pakistanul acuză Afganistanul că închide ochii la militanții care trec granița pentru a comite atacuri, acuzație respinsă de conducătorii talibani ai țării. A doua rundă de negocieri dintre cele două țări a început sâmbătă la Istanbul, concentrându-se pe transformarea fragilului armistițiu, încheiat la începutul acestei luni la Doha, într-un cadru durabil pentru pace și securitate la frontieră. „Am auzit că Pakistanul și Afganistanul au început negocierile”, a declarat Trump în marja summitului ASEAN din Malaezia. „Dar voi rezolva problema foarte repede”, a spus el. Trump a făcut aceste declarații în timp ce participa la semnarea acordului de pace dintre Thailanda și Cambodgia, adăugând că liderii Pakistanului sunt „oameni minunați”.
Acord de încetare a focului între Thailanda și Cambodgia
Thailanda va elibera prizonierii cambodgieni, iar Cambodgia va începe retragerea artileriei grele, ca parte a primei faze a acordului. Observatori regionali vor monitoriza situația pentru a se asigura că luptele nu vor reîncepe. „Am realizat ceva ce mulți oameni spuneau că nu se poate realiza”, a declarat Trump. Prim-ministrul cambodgian Hun Manet a numit această zi „istorică”, iar prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a afirmat că acordul creează „bazele pentru o pace durabilă”. Ceremonia a fost primul eveniment la care a participat Trump după sosirea sa la summitul anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, găzduit la Kuala Lumpur. Călătoria, care va continua cu vizite în Japonia și Coreea de Sud și o posibilă întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping, este o oportunitate pentru Trump de a-și consolida reputația de negociator internațional, într-un moment în care tarifele sale au zguduit economia internațională. Thailanda și Cambodgia s-au luptat timp de cinci zile în iulie, ucigând zeci de oameni și strămutând sute de mii, unul dintre cele mai grave conflicte moderne dintre cele două țări. Acestea au revendicări teritoriale, iar violențele izbucnesc periodic de-a lungul frontierei lor. După semnarea acordului extins de încetare a focului duminică, Trump a semnat acorduri economice separate cu Cambodgia și Thailanda.
Trump se declară deschis unei întâlniri cu liderul Coreei de Nord: Am avut o relație excelentă cu el
Președintele SUA, Donald Trump, a început vineri un turneu de cinci zile în Asia, primul din mandatul său, cu opriri în Malaezia și Japonia. De asemenea, el va avea o întâlnire și cu președintele chinez Xi Jinping, cu scopul de a dezamorsa războiul comercial. Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor aflați la bordul avionului Air Force One, Trump și-a manifestat deschiderea de a se întâlni, în timpul turneului, și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, scrie The Independent. „Aș face-o (să aibă o întâlnire cu liderul nord-coreean – n.r.). Dacă doriți să transmiteți mesajul, sunt deschis la această idee. Am avut o relație excelentă cu el”, a declarat Trump reporterilor. Dacă acest lucru se va concretiza, întâlnirea ar fi prima dintre Trump și Kim Jong Un de la cea din iunie 2019. Cei doi lideri s-au întâlnit de trei ori în timpul primului mandat al lui Trump. Președintele american a spus de mai multe ori că își dorește restabilirea diplomației cu liderul nord-coreean, numindu-l „un tip inteligent”. Pe de altă parte, Kim Jong Un a declarat luna trecută că este deschis la discuții cu președintele SUA, dar doar în scenariul în care Washingtonul renunță la cererea sa de denuclearizare a Coreei de Nord. Phenianul se află sub sancțiuni ONU și embargouri asupra armelor de la primul său test nuclear din 2006.
Trump declară război traficului de droguri. Statele Unit trimit portavionul Gerald R. Ford în America Latină
Mișcarea Washingtonului – motivată drept una de combatere a traficului de droguri – este cea mai puternică de până acum în regiunea Americii Latine, scrie Reuters. „În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud (USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X. „Prezența sporită a forțelor americane în zona de operațiuni a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea teritoriului Statelor Unite și securitatea noastră în emisfera vestică”, a mai spus oficialul american. Desfășurarea face parte din planul lui Trump de consolidare militară în Caraibe. Planul include opt nave de război suplimentare, un submarin nuclear și avioane F-35. Portavionul Gerald R. Ford, cel mai modern din lume Portavionul Gerald R. Ford a fost pus în funcțiune în 2017 și este cea mai scumpă navă de război creată vreodată: a costat 13,27 miliarde de dolari și este cel mai mare din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord. Acesta include un reactor nuclear și poate transporta peste 75 de avioane militare, inclusiv avioane de vânătoare precum jeturile F-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye, care pot acționa ca un sistem de avertizare timpurie. De la începutul lunii septembrie, armata SUA a efectuat 10 atacuri împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, în special în Caraibe. În urma acestor atacuri, aproximativ 40 de persoane au fost ucise. Ultimul atac a avut loc vineri, când șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, potrivit secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
Războiul din Ucraina, ziua 1339. Ucraina cere aliaților arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune presiune pe Rusia / Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat vineri aliaților din cadrul „Coaliției celor dornici” să sporească capacitățile Ucrainei în materie de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a crește presiunea asupra Rusiei în vederea negocierilor privind războiul. Herson, devastat de bombardamentele rusești Atacurile cu artilerie rusească au zguduit orașul Herson, iar înregistrări video surprind mai multe explozii în zone rezidențiale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, atacurile s-au soldat cu doi morți și 21 de răniți. Marea Britanie și Franța solicită sprijin pentru arme cu rază lungă de acțiune Marea Britanie și Franța cer ca Ucraina să primească arme cu rază lungă de acțiune, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski avertizează că se profilează un „dezastru umanitar”, scrie The Kyiv Independent. Potrivit guvernului britanic, reuniunea care urmează să aibă loc se va concentra pe modul în care aliații „pot consolida și mai mult poziția Ucrainei și slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul”. Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Un bărbat a detonat o grenadă pe o platformă de tren din Ucraina: patru morți și 12 răniți Regele Charles îl primește pe Zelenski la Castelul Windsor: A treia întâlnire din acest an Regele Charles al III-lea l-a primit vineri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Castelul Windsor, în cadrul unei ceremonii oficiale cu toate onorurile. Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic și liderul de la Kiev. Viktor Orban: Uniunea Europeană a ales războiul Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acuzat joi Uniunea Europeană că instigă războiul din Ucraina și împiedică eforturile de pace ale președintelui american Donald Trump. Trump, replică pentru Putin: „Vă voi informa peste șase luni”. Sancțiunile SUA împotriva Rusiei se intensifică Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat provocator la declarațiile omologului său rus, Vladimir Putin, privind noile sancțiuni americane impuse sectorului energetic al Rusiei. Merz: Filiala germană a Rosneft va primi o derogare de la noile sancțiuni americane Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca filiala germană a companiei rusești Rosneft să fie exceptată de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite sectorului petrolier rus. Ministrul german al Economiei vizitează Kievul pentru a susţine Ucraina în sectorul energetic Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a sosit vineri la Kiev, subliniind eforturile Berlinului de a ajuta Ucraina să-şi repare infrastructura energetică după ce recentele atacuri ruseşti au avariat grav reţeaua electrică. Coreea de Nord construiește un memorial pentru soldații săi uciși în războiul din Ucraina Regimul de la Phenian a început construcția unui memorial dedicat militarilor nord-coreeni morți în timpul luptelor din Ucraina, unde au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse. Kim Jong Un a lăudat implicarea acestora, spunând că au contribuit la „victoria decisivă” a Rusiei. Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera. Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova. Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții. Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei. Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc. SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina. Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră . Evenimente cheie din ultimele 24 de ore Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk. Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești. Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică. Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene. Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale. Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat
Trump negociază pacea în Africa de Nord. SUA încearcă reconcilierea dintre Maroc și Algeria
Trimișii administrației americane spun că un acord între Rabat și Alger ar putea fi încheiat într-un termen de două luni, scrie The Times. Disputa dintre Maroc și Algeria, accentuată de conflictul privind Sahara Occidentală, este unul dintre cele mai îndelungate din Africa. Marocul susține suveranitatea asupra teritoriului, propunând un plan de autonomie sub stăpânirea sa, în timp ce Algeria sprijină Frontul Polisario și cere un referendum cu opțiunea independenței. Frontiera terestră dintre cele două țări este închisă din 1994, iar în ultimii ani tensiunile s-au menținut la un nivel redus, dar persistent. Ce prevede inițiativa americană Steve Witkoff, trimisul special al SUA, și Jared Kushner au declarat la emisiunea 60 Minutes că misiunea lor implică medierea „acordului de pace între Maroc și Algeria”, iar Witkoff a adăugat că „va exista un acord de pace acolo, în opinia mea, în termen de 60 de zile”. De asemenea, Massad Boulos, un alt trimis american, a afirmat că Algeria este „în favoarea îmbunătățirii relațiilor cu Marocul” și dorește „să rezolve definitiv și radical conflictul din Sahara Occidentală”. Purtătorii de cuvânt de la Rabat au confirmat că discuții cu Algeria sunt facilitate de SUA. Zaid M. Belbagi, consilier apropiat al guvernului marocan, a declarat: „Disponibilitatea Rabatului pentru dialog este întărită de semnalele că Algeria ar putea fi dispusă să se implice.” Din partea Algeriei nu s-a făcut, până acum, niciun comentariu oficial, deși presa oficială vorbește de o „fereastră deschisă pentru soluționare”. Provocări și scepticism Experții avertizează că semnarea unui acord real și sustenabil ar necesita mult mai mult decât un simplu timp-limită diplomatic. Riccardo Fabiani, director pentru Africa de Nord la International Crisis Group, spune că echipa Trump „își supraestimează influența” și că procesul este mult mai complex decât pare. Hugh Lovatt, expert în Afaceri Externe Europene, subliniază că Algeria va refuza să accepte compromisuri dacă Washingtonul întărește poziția Marocului asupra Saharei Occidentale. Conflictul actual datează din 1975, atunci când Marocul a ocupat o parte din Sahara Occidentală, iar lupta Polisario-Algeria s-a extins timp de decenii. În 1991, ONU a mediat un armistițiu, dar din 2020 Frontul Polisario s-a retras și a reluat operațiuni sporadice. Perspective și consecințe Dacă se va ajunge la un acord de pace între Maroc și Algeria, aceasta ar marca o schimbare profundă în echilibrul geopolitic din nordul Africii și ar extinde influența americană în regiune. De asemenea, ar putea deschide calea pentru o revenire a negocierilor în privința Saharei Occidentale, inclusiv cu rolul sporit al ONU și al SUA în procesul de mediere.
Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești
Măsură luată de Trump care a determinat creșterea cu 5% a prețurilor globale ale petrolului. Sancțiunile americane au determinat marile companii petroliere de stat chineze să suspende achizițiile de petrol rusesc pe termen scurt, au declarat surse comerciale pentru Reuters. Rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, sunt pregătite să reducă drastic importurile de țiței, potrivit surselor din industrie. Sancțiunile vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă peste 5% din producția mondială de petrol, și marchează o schimbare radicală de poziție din partea lui Trump, care săptămâna trecută a declarat că el și Putin vor organiza în curând un summit la Budapesta pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina. Deși impactul financiar asupra Rusiei poate fi limitat pe termen scurt, această măsură este un semnal puternic al intenției lui Trump de a strânge finanțele Rusiei și de a forța Kremlinul să încheie un acord de pace în invazia sa pe scară largă a Ucrainei, care durează de trei ani și jumătate. Putin a ridiculizat sancțiunile ca fiind un act neprietenos, afirmând că acestea nu vor afecta în mod semnificativ economia rusă și a subliniat importanța Rusiei pentru piața globală. El a avertizat că o scădere bruscă a ofertei ar duce la creșterea prețurilor și ar fi incomodă pentru țări precum Statele Unite. „Aceasta este, desigur, o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat Putin. „Dar nicio țară care se respectă și niciun popor care se respectă nu ia vreodată decizii sub presiune”. În contextul în care Ucraina a solicitat aliaților americani și europeni rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la schimbarea cursului războiului, Putin a avertizat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la atacurile în adâncul teritoriului rus va fi „foarte serios, dacă nu chiar copleșitor”.