Donald Trump se va întâlni cu Xi Jinping în marja summitului APEC
Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat joi că președintele Donald Trump se va întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pe 30 octombrie, în marja Summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC). Leavitt nu a oferit detalii despre agenda întâlnirii, însă liderul de la Casa Albă a declarat anterior că se așteaptă ca cei doi lideri să ajungă la acorduri privind comerțul și energia nucleară, dar și să abordeze subiectul importurilor chineze de petrol rusesc. Întâlnirea va avea loc într-un context tensionat întrucât Trump a anunțat axe vamale de 100% pentru exporturile chineze, care ar urma să intre în vigoare la două zile după summit, ca răspuns la noile restricții impuse de Beijing asupra exportului de metale rare și tehnologii sensibile. Întâlnirea va fi prima întrevedere directă dintre cei doi lideri din 2019, când s-au văzut la summitul G20 din Japonia. De asemenea, secretara de presă a anunțat că Trump va mai participa la întâlniri bilaterale cu lideri din Japoniei, Coreei de Sud și Malaeziei.
WSJ: SUA ridică restricțiile pentru rachetele Storm Shadow folosite de Ucraina împotriva Rusiei
Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului. Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională. Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă. Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA. Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.
Trump impune sancțiuni Rusiei și anunță oficial anularea întâlniri cu Putin / Trump spune că a simțit că era momentul pentru sancțiuni, menționând că a așteptat mult timp
Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vor ajunge unde trebuie să ajungă”. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina. SUA, pregătită de măsuri suplimentare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni. Ucraina a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii. Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului au stagnat, iar Rusia a respins ideea înghețării conflictului pentru negocieri – o măsură pe care Ucraina și Europa au declarat că o susțin. Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta. Cu toate acestea, Trump a declarat miercuri că a „anulat” summitul anticipat, spunând reporterilor: „Pur și simplu nu mi s-a părut corect”, deși a afirmat că se vor întâlni în viitor.
Fostul director CIA, John Brennan, greul care a declanșat povestea interferenței ruse în alegerile americane din 2016 împotriva lui Donald Trump, este dat pe mâna procurorilor
Fostul director CIA al lui Obama, John Brennan, a fost deferit Departamentului Justiție al SUA pentru punerea sa sub urmărire penală. Președintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, Jim Jordan, a sesizat procurorii SUA împotriva lui Brennan invocând faptul că ar fi mințit Congresul cu privire la dosarul Steele. Dosarul Steele a fost cel care a încercat să-i compromită primul mandat al președintelui SUA, Donald Trump, pe narativul „Trump- Omul Rusiei”. După Jim Comey, fostul director al FBI, John Brennan – ex directorul CIA – este al doilea fost oficial de rang înalt democrat, din Administrația Obama – care este deferit Justiției, în ultimele săptămâni. Potențiala acuzație este aceeași: mărturie mincinoasă Anunțul trimiterii în fața procurorilor a greului CIA a fost făcut de republicanul Jim Jordan, cu următorul mesaj: „John Brennan a mințit Congresul. Astăzi, l-am trimis în fața Departamentului de Justiție al SUA pentru a fi pus sub urmărire penală”. Știre în curs de actualizare
Valentin Stan: Orban strică planurile de război din Uniunea Europeană. De aceea l-a ales Trump pentru summitul cu Putin
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat de ce premierul ungar Viktor Orban a devenit un personaj incomod pentru liderii occidentali. El spune că Orban le strică planurile de război. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viktor Orban le strică planurile Stan a spus că Viktor Orban este acum principalul obstacol în calea strategiei de război a Bruxelles-ului. Potrivit lui, premierul Ungariei oprește pachetele de sancțiuni, blochează negocierile de aderare ale Ucrainei și se opune finanțării continue a unui conflict pe care îl consideră deja pierdut. Pentru că Orban le strică planurile de război în Uniunea Europeană. Orban îi blochează. Ceea ce trebuie să știe românii. Trump a dat o lovitură mortală Europei Valentin Stan crede că alegerea Budapestei ca loc pentru o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin nu este întâmplătoare. Spune că această mișcare vine ca o lovitură pentru liderii europeni care insistă să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Ce a făcut Trump este o lovitură mortală dată Europei, aia care fomentează război. Și Ucrainei. Pentru că Orban este cel care blochează începerea negocierilor de aderare cu Ucraina. Este cel care blochează pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei. Este cel care se împotrivește finanțării masive a unui război pierdut. Iar mafia de tip politic Macron-Zelenski ar vrea ca Ungaria să fie scoasă din acest circuit al unei prezențe active în mecanismele de decizie ale Uniunii. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Summitul se organizează în Ungaria datorită relaţiilor bune ale lui Orban cu Trump şi Putin, transmite Kremlinul
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor: „Orban are relaţii destul de cordiale cu preşedintele Trump şi relaţii foarte constructive cu preşedintele Putin”. „Şi acest lucru, desigur, a contribuit în mare măsură la înţelegerea la care s-a ajuns în timpul ultimei convorbiri telefonice”, a adăugat el, referindu-se la conversaţia de săptămâna trecută dintre Trump şi Putin, care i-a determinat să convină să se întâlnească la Budapesta, potrivit Reuters. Orban, un naţionalist şi conservator, a criticat în repetate rânduri sprijinul occidental acordat Ucrainei, ţară vecină cu a sa. La începutul acestui an, el a declarat că Rusia a câştigat deja războiul din Ucraina. Unele guverne europene care susţin Ucraina au declarat că este nepotrivit să-l găzduiască pe Putin pentru un summit într-un stat membru al Uniunii Europene. Luni, şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a descris acest lucru ca fiind „neplăcut”. Peskov a declarat că lucrările la summit abia au început, acesta având ca scop promovarea unei rezoluţii pentru conflictul din Ucraina şi dezvoltarea relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1335. Dezvăluiri Financial Times: Trump i-a cerut lui Zelenski să accepte propunerile lui Putin, altfel țara sa va fi distrusă
Războiul din Ucraina a intrat luni, 20 octombrie 2025, în a 1.335-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dezvăluiri incredibile făcute de Financial Times, potrivit cărora președintele american Donald Trump l-a îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la întâlnirea avută, vineri, la Casa Albă, să accepte termenii propuși de Vladimir Putin pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. În caz contrar, i-a spus Trump, liderul de la Kremlin ar fi amenințat că va „distruge” Ucraina. A doua ceartă teribilă la Casa Albă FT scrie că Putin nu mai are răbdare și a amenințat Ucraina, dacă nu îi acceptă propunerile pentru încheierea războiului. Se întâmplă totul în condițiile în care Rusia și-a diminuat pretențiile față de cele formulate la summitul Trump-Putin, din august, în Alaska, arată sursa citată. Zelenski a venit la Casa Albă mai degrabă pentru a cere noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk, decât pentru a căuta cu Trump o soluție de încheiere a războiului, notează FT. Președintele american i-a refuzat toate cererile și discuția lor s-a transformat „într-o ceartă cu strigăte, în care Trump înjura constant”, scrie Financial Times, citând surse care au cunoștință de modul în care s-a desfășurat întâlnirea. Ultima propunere a lui Putin Trump i-a cerut lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Trupele ruse o controlează complet pe cea din urmă și undeva la 85% din prima. La summitul pe care Trump și Putin l-au avut în august, președintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas și, în schimb, Rusia să înghețe restul liniei frontului. Dar, în ultima discuție telefonică pe care Trump a avut-o cu Putin, joi, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, președintele rus ar fi făcut un pas înapoi și ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porțiuni ocupate de trupele ruse în provinciile sudice Herson și Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, potrivit Financial Times. Din câte se pare, Zelenski ar fi reușit să-l convingă pe Trump să revină la susținerea înghețării actualei linii a frontului, notează aceeași publicație, idee ce pare confirmată de mesajul postat de președintele american pe Truth Social după întâlnire. „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a indicat președintele Trump în mesajul său, în care i-a mai îndemnat pe Putin și pe Zelenski să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge. În spatele ușilor închise, potrivit Financial Times, Trump i-a spus lui Zelenski că „pierde războiul” și că „fie ajunge la un acord, fie se expune distrugerii țării sale. Dacă Putin vrea, te va distruge!”. Zelenski, discurs schimbat după revenirea în Europa Alte trei surse europene informate despre întâlnire au confirmat că Trump a petrecut o mare parte din reuniune „ținându-i prelegeri lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin despre conflict și îndemnându-l să accepte propunerea rușilor”. După întâlnirea cu Trump, președintele ucrainean a declarat presei că atât el, cât și omologul său american au fost de acord asupra necesității „diminuării tensiunilor cu Rusia”. Însă, revenit de la Washington, Zelenski și-a schimbat discursul și le-a cerut susținătorilor săi europeni „să ia măsuri decisive împotriva Rusiei”. De asemenea, el a anunțat că diplomația ucraineană lucrează „la pregătirea unei noi reuniuni a Coaliției de Voință”, ce reunește țările europene care ajută militar Ucraina și sunt dispuse să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a indicat Zelenski. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin: Acceptă condițiile Moscovei sau așteaptă-te la distrugere
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-ar fi spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Washington, să accepte condițiile Moscovei pentru încheierea războiului sau să fie „distrus” de Rusia, a relatat Financial Times duminică, citând surse, scrie Baha. Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost descrisă ca tensionată, Trump „într-un limbaj vulgar continuu”. El ar fi „aruncat la o parte” hărțile cu liniile frontului din Ucraina și i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze regiunea Donbas, din estul țării, susținând ulterior ideea de a încheia conflictul de-a lungul actualelor linii de control. Potrivit relatării, poziția lui Trump ar fi fost influențată de o convorbire telefonică pe care a avut-o cu Putin cu o zi înainte de întâlnirea cu Zelenski. „Dacă [Putin] își dorește asta, te va distruge”, i-ar fi spus Trump liderului ucrainean. Casa Albă și Președinția Ucrainei nu au comentat informațiile. Anterior, Trump afirmase că Statele Unite „nu-și pot pune în pericol securitatea națională trimițând toate armele în Ucraina” și sugerase că Moscova și Kievul „ar trebui să se oprească acolo unde sunt acum”.
Ginerele lui Donald Trump dă din casă: Președintele a considerat că Israelul era scăpat de sub control când a bombardat Qatarul
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a considerat că Israelul era „scăpat de sub control” atunci când a bombardat – în septembrie – negociatorii Hamas din Qatar, un eveniment care a contribuit la impulsionarea planului de pace pentru Fâșia Gaza, a dezvăluit ginerele său, Jared Kushner, mediator în conflict. „El a simțit că israelienii erau puțin scăpați de sub control și că era momentul să fie foarte fermi și să îi împiedice să facă lucruri care nu le-ar fi fost favorabile pe termen lung”, a explicat Kushner într-un interviu acordat emisiunii 60 Minutes de la CBS News, difuzat integral duminică. În același interviu, trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a dezvăluit că nu a fost informat în prealabil despre atac și că s-a simțit „trădat” de guvernul premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Impactul asupra negocierilor cu Hamas „Atacul a avut un efect devastator, deoarece qatarezii erau esențiali pentru negocieri, la fel ca egiptenii și turcii. Am pierdut încrederea qatarezilor și a fost foarte dificil să restabilim contactul cu Hamas”, a detaliat Witkoff. Israelul a bombardat pe 9 septembrie delegația Hamas aflată la Doha pentru a negocia o încetare a focului în Gaza – un atac care nu a provocat victime, dar care a indignat lumea arabă. După acel bombardament, Witkoff și Kushner au elaborat planul de pace al lui Trump, alcătuit din douăzeci de puncte, pentru Fâșia Gaza. Planul a fost în cele din urmă acceptat de Israel și Hamas, iar prima sa fază a intrat în vigoare pe 10 octombrie, marcând sfârșitul ofensivei israeliene asupra Fâșiei și eliberarea celor douăzeci de ostatici rămași în viață aflați în mâinile grupării islamiste palestiniene. Pentru a debloca negocierile, Trump l-a forțat pe Netanyahu, în timpul unei întâlniri din 29 septembrie la Casa Albă, să îl sune pe prim-ministrul Qatarului și să își ceară scuze pentru bombardamentul de la Doha.
Care e condiția lui Putin să oprească războiul. Discuția, în telefonul de peste 2 ore cu Trump
Președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. El a cerut Kievului să predea controlul deplin asupra Donețkului, o regiune strategic vitală din estul Ucrainei, drept condiție pentru încheierea războiului. Oficialii au spus despre cererea lui Putin că ar dezavantaja semnificativ Ucraina, dar și că ar putea fi un obstacol în calea păcii. Condiția lui Vladimir Putin pentru încetarea războiului din Ucraina Concentrarea lui Putin asupra Donețkului sugerează că acesta nu renunță la cererile anterioare care au lăsat conflictul într-un impas, în ciuda optimismului lui Trump cu privire la obținerea unui acord. Rusia sau separatiștii susținuți de Rusia au revendicat părți din regiune din 2014, dar nu au reușit niciodată să cucerească întreaga regiune prin forță. Donald Trump nu a comentat public cererea lui Vladimir Putin, el intenționează să aibă o întâlnire cu liderul rus în Ungaria în următoarele săptămâni pentru continuarea discuțiilor despre cum să pună capăt războiului. Putin, dispus să cedeze două regiuni ale Ucrainei În apelul telefonic dintre Trump și Putin, liderul rus a sugerat că ar fi dispus să cedeze părți din alte două regiuni ale Ucrainei pe care le-a cucerit parțial, Zaporijia și Herson, în schimbul controlului deplin asupra Donețkului. Unii oficiali ai Casei Albe au prezentat acest lucru ca un progres, potrivit unuia dintre cei doi înalți oficiali, care a fost informat despre apelul telefonic cu Putin. Trump și-a reînnoit atenția asupra încheierii războiului după ce a obținut un armistițiu și un acord de schimb de ostatici și prizonieri în Gaza. Președintele a oscilat între perspectiva rusă și cea ucraineană asupra conflictului timp de luni de zile. Oficialii au declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a presat delegația ucraineană cu privire la predarea Donețkului în timpul întâlnirii de vineri, menționând că regiunea este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, un subiect frecvent de discuție la Kremlin. Mulți ucraineni — inclusiv Zelenski însuși — au crescut vorbind limba rusă ca limbă maternă, iar în societatea ucraineană, vorbirea limbii ruse nu a fost dintotdeauna un semn de simpatie față de Moscova. Ucrainenii au trecut la utilizarea limbii ucrainene în anii de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.