Trump spune că va rezolva foarte repede criza dintre Afganistan și Pakistan
Cele două țări sunt implicate într-un conflict pe tema securității, fiecare dintre ele afirmând că a răspuns la agresiunea celeilalte în timpul ciocnirilor de la începutul acestei luni. A fost cel mai sângeros conflict dintre cele două țări în ultimii ani, care a provocat îngrijorare într-o regiune în care grupuri armate precum Al-Qaida încearcă să reapară. Pakistanul acuză Afganistanul că închide ochii la militanții care trec granița pentru a comite atacuri, acuzație respinsă de conducătorii talibani ai țării. A doua rundă de negocieri dintre cele două țări a început sâmbătă la Istanbul, concentrându-se pe transformarea fragilului armistițiu, încheiat la începutul acestei luni la Doha, într-un cadru durabil pentru pace și securitate la frontieră. „Am auzit că Pakistanul și Afganistanul au început negocierile”, a declarat Trump în marja summitului ASEAN din Malaezia. „Dar voi rezolva problema foarte repede”, a spus el. Trump a făcut aceste declarații în timp ce participa la semnarea acordului de pace dintre Thailanda și Cambodgia, adăugând că liderii Pakistanului sunt „oameni minunați”.
Acord de încetare a focului între Thailanda și Cambodgia
Thailanda va elibera prizonierii cambodgieni, iar Cambodgia va începe retragerea artileriei grele, ca parte a primei faze a acordului. Observatori regionali vor monitoriza situația pentru a se asigura că luptele nu vor reîncepe. „Am realizat ceva ce mulți oameni spuneau că nu se poate realiza”, a declarat Trump. Prim-ministrul cambodgian Hun Manet a numit această zi „istorică”, iar prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a afirmat că acordul creează „bazele pentru o pace durabilă”. Ceremonia a fost primul eveniment la care a participat Trump după sosirea sa la summitul anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, găzduit la Kuala Lumpur. Călătoria, care va continua cu vizite în Japonia și Coreea de Sud și o posibilă întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping, este o oportunitate pentru Trump de a-și consolida reputația de negociator internațional, într-un moment în care tarifele sale au zguduit economia internațională. Thailanda și Cambodgia s-au luptat timp de cinci zile în iulie, ucigând zeci de oameni și strămutând sute de mii, unul dintre cele mai grave conflicte moderne dintre cele două țări. Acestea au revendicări teritoriale, iar violențele izbucnesc periodic de-a lungul frontierei lor. După semnarea acordului extins de încetare a focului duminică, Trump a semnat acorduri economice separate cu Cambodgia și Thailanda.
Trump se declară deschis unei întâlniri cu liderul Coreei de Nord: Am avut o relație excelentă cu el
Președintele SUA, Donald Trump, a început vineri un turneu de cinci zile în Asia, primul din mandatul său, cu opriri în Malaezia și Japonia. De asemenea, el va avea o întâlnire și cu președintele chinez Xi Jinping, cu scopul de a dezamorsa războiul comercial. Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor aflați la bordul avionului Air Force One, Trump și-a manifestat deschiderea de a se întâlni, în timpul turneului, și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, scrie The Independent. „Aș face-o (să aibă o întâlnire cu liderul nord-coreean – n.r.). Dacă doriți să transmiteți mesajul, sunt deschis la această idee. Am avut o relație excelentă cu el”, a declarat Trump reporterilor. Dacă acest lucru se va concretiza, întâlnirea ar fi prima dintre Trump și Kim Jong Un de la cea din iunie 2019. Cei doi lideri s-au întâlnit de trei ori în timpul primului mandat al lui Trump. Președintele american a spus de mai multe ori că își dorește restabilirea diplomației cu liderul nord-coreean, numindu-l „un tip inteligent”. Pe de altă parte, Kim Jong Un a declarat luna trecută că este deschis la discuții cu președintele SUA, dar doar în scenariul în care Washingtonul renunță la cererea sa de denuclearizare a Coreei de Nord. Phenianul se află sub sancțiuni ONU și embargouri asupra armelor de la primul său test nuclear din 2006.
Trump declară război traficului de droguri. Statele Unit trimit portavionul Gerald R. Ford în America Latină
Mișcarea Washingtonului – motivată drept una de combatere a traficului de droguri – este cea mai puternică de până acum în regiunea Americii Latine, scrie Reuters. „În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud (USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X. „Prezența sporită a forțelor americane în zona de operațiuni a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea teritoriului Statelor Unite și securitatea noastră în emisfera vestică”, a mai spus oficialul american. Desfășurarea face parte din planul lui Trump de consolidare militară în Caraibe. Planul include opt nave de război suplimentare, un submarin nuclear și avioane F-35. Portavionul Gerald R. Ford, cel mai modern din lume Portavionul Gerald R. Ford a fost pus în funcțiune în 2017 și este cea mai scumpă navă de război creată vreodată: a costat 13,27 miliarde de dolari și este cel mai mare din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord. Acesta include un reactor nuclear și poate transporta peste 75 de avioane militare, inclusiv avioane de vânătoare precum jeturile F-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye, care pot acționa ca un sistem de avertizare timpurie. De la începutul lunii septembrie, armata SUA a efectuat 10 atacuri împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, în special în Caraibe. În urma acestor atacuri, aproximativ 40 de persoane au fost ucise. Ultimul atac a avut loc vineri, când șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, potrivit secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
Războiul din Ucraina, ziua 1339. Ucraina cere aliaților arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune presiune pe Rusia / Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat vineri aliaților din cadrul „Coaliției celor dornici” să sporească capacitățile Ucrainei în materie de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a crește presiunea asupra Rusiei în vederea negocierilor privind războiul. Herson, devastat de bombardamentele rusești Atacurile cu artilerie rusească au zguduit orașul Herson, iar înregistrări video surprind mai multe explozii în zone rezidențiale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, atacurile s-au soldat cu doi morți și 21 de răniți. Marea Britanie și Franța solicită sprijin pentru arme cu rază lungă de acțiune Marea Britanie și Franța cer ca Ucraina să primească arme cu rază lungă de acțiune, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski avertizează că se profilează un „dezastru umanitar”, scrie The Kyiv Independent. Potrivit guvernului britanic, reuniunea care urmează să aibă loc se va concentra pe modul în care aliații „pot consolida și mai mult poziția Ucrainei și slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul”. Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Un bărbat a detonat o grenadă pe o platformă de tren din Ucraina: patru morți și 12 răniți Regele Charles îl primește pe Zelenski la Castelul Windsor: A treia întâlnire din acest an Regele Charles al III-lea l-a primit vineri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Castelul Windsor, în cadrul unei ceremonii oficiale cu toate onorurile. Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic și liderul de la Kiev. Viktor Orban: Uniunea Europeană a ales războiul Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acuzat joi Uniunea Europeană că instigă războiul din Ucraina și împiedică eforturile de pace ale președintelui american Donald Trump. Trump, replică pentru Putin: „Vă voi informa peste șase luni”. Sancțiunile SUA împotriva Rusiei se intensifică Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat provocator la declarațiile omologului său rus, Vladimir Putin, privind noile sancțiuni americane impuse sectorului energetic al Rusiei. Merz: Filiala germană a Rosneft va primi o derogare de la noile sancțiuni americane Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca filiala germană a companiei rusești Rosneft să fie exceptată de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite sectorului petrolier rus. Ministrul german al Economiei vizitează Kievul pentru a susţine Ucraina în sectorul energetic Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a sosit vineri la Kiev, subliniind eforturile Berlinului de a ajuta Ucraina să-şi repare infrastructura energetică după ce recentele atacuri ruseşti au avariat grav reţeaua electrică. Coreea de Nord construiește un memorial pentru soldații săi uciși în războiul din Ucraina Regimul de la Phenian a început construcția unui memorial dedicat militarilor nord-coreeni morți în timpul luptelor din Ucraina, unde au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse. Kim Jong Un a lăudat implicarea acestora, spunând că au contribuit la „victoria decisivă” a Rusiei. Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera. Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova. Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții. Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei. Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc. SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina. Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră . Evenimente cheie din ultimele 24 de ore Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk. Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești. Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică. Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene. Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale. Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat
Trump negociază pacea în Africa de Nord. SUA încearcă reconcilierea dintre Maroc și Algeria
Trimișii administrației americane spun că un acord între Rabat și Alger ar putea fi încheiat într-un termen de două luni, scrie The Times. Disputa dintre Maroc și Algeria, accentuată de conflictul privind Sahara Occidentală, este unul dintre cele mai îndelungate din Africa. Marocul susține suveranitatea asupra teritoriului, propunând un plan de autonomie sub stăpânirea sa, în timp ce Algeria sprijină Frontul Polisario și cere un referendum cu opțiunea independenței. Frontiera terestră dintre cele două țări este închisă din 1994, iar în ultimii ani tensiunile s-au menținut la un nivel redus, dar persistent. Ce prevede inițiativa americană Steve Witkoff, trimisul special al SUA, și Jared Kushner au declarat la emisiunea 60 Minutes că misiunea lor implică medierea „acordului de pace între Maroc și Algeria”, iar Witkoff a adăugat că „va exista un acord de pace acolo, în opinia mea, în termen de 60 de zile”. De asemenea, Massad Boulos, un alt trimis american, a afirmat că Algeria este „în favoarea îmbunătățirii relațiilor cu Marocul” și dorește „să rezolve definitiv și radical conflictul din Sahara Occidentală”. Purtătorii de cuvânt de la Rabat au confirmat că discuții cu Algeria sunt facilitate de SUA. Zaid M. Belbagi, consilier apropiat al guvernului marocan, a declarat: „Disponibilitatea Rabatului pentru dialog este întărită de semnalele că Algeria ar putea fi dispusă să se implice.” Din partea Algeriei nu s-a făcut, până acum, niciun comentariu oficial, deși presa oficială vorbește de o „fereastră deschisă pentru soluționare”. Provocări și scepticism Experții avertizează că semnarea unui acord real și sustenabil ar necesita mult mai mult decât un simplu timp-limită diplomatic. Riccardo Fabiani, director pentru Africa de Nord la International Crisis Group, spune că echipa Trump „își supraestimează influența” și că procesul este mult mai complex decât pare. Hugh Lovatt, expert în Afaceri Externe Europene, subliniază că Algeria va refuza să accepte compromisuri dacă Washingtonul întărește poziția Marocului asupra Saharei Occidentale. Conflictul actual datează din 1975, atunci când Marocul a ocupat o parte din Sahara Occidentală, iar lupta Polisario-Algeria s-a extins timp de decenii. În 1991, ONU a mediat un armistițiu, dar din 2020 Frontul Polisario s-a retras și a reluat operațiuni sporadice. Perspective și consecințe Dacă se va ajunge la un acord de pace între Maroc și Algeria, aceasta ar marca o schimbare profundă în echilibrul geopolitic din nordul Africii și ar extinde influența americană în regiune. De asemenea, ar putea deschide calea pentru o revenire a negocierilor în privința Saharei Occidentale, inclusiv cu rolul sporit al ONU și al SUA în procesul de mediere.
Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești
Măsură luată de Trump care a determinat creșterea cu 5% a prețurilor globale ale petrolului. Sancțiunile americane au determinat marile companii petroliere de stat chineze să suspende achizițiile de petrol rusesc pe termen scurt, au declarat surse comerciale pentru Reuters. Rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, sunt pregătite să reducă drastic importurile de țiței, potrivit surselor din industrie. Sancțiunile vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă peste 5% din producția mondială de petrol, și marchează o schimbare radicală de poziție din partea lui Trump, care săptămâna trecută a declarat că el și Putin vor organiza în curând un summit la Budapesta pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina. Deși impactul financiar asupra Rusiei poate fi limitat pe termen scurt, această măsură este un semnal puternic al intenției lui Trump de a strânge finanțele Rusiei și de a forța Kremlinul să încheie un acord de pace în invazia sa pe scară largă a Ucrainei, care durează de trei ani și jumătate. Putin a ridiculizat sancțiunile ca fiind un act neprietenos, afirmând că acestea nu vor afecta în mod semnificativ economia rusă și a subliniat importanța Rusiei pentru piața globală. El a avertizat că o scădere bruscă a ofertei ar duce la creșterea prețurilor și ar fi incomodă pentru țări precum Statele Unite. „Aceasta este, desigur, o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat Putin. „Dar nicio țară care se respectă și niciun popor care se respectă nu ia vreodată decizii sub presiune”. În contextul în care Ucraina a solicitat aliaților americani și europeni rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la schimbarea cursului războiului, Putin a avertizat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la atacurile în adâncul teritoriului rus va fi „foarte serios, dacă nu chiar copleșitor”.
Donald Trump se va întâlni cu Xi Jinping în marja summitului APEC
Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat joi că președintele Donald Trump se va întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pe 30 octombrie, în marja Summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC). Leavitt nu a oferit detalii despre agenda întâlnirii, însă liderul de la Casa Albă a declarat anterior că se așteaptă ca cei doi lideri să ajungă la acorduri privind comerțul și energia nucleară, dar și să abordeze subiectul importurilor chineze de petrol rusesc. Întâlnirea va avea loc într-un context tensionat întrucât Trump a anunțat axe vamale de 100% pentru exporturile chineze, care ar urma să intre în vigoare la două zile după summit, ca răspuns la noile restricții impuse de Beijing asupra exportului de metale rare și tehnologii sensibile. Întâlnirea va fi prima întrevedere directă dintre cei doi lideri din 2019, când s-au văzut la summitul G20 din Japonia. De asemenea, secretara de presă a anunțat că Trump va mai participa la întâlniri bilaterale cu lideri din Japoniei, Coreei de Sud și Malaeziei.
WSJ: SUA ridică restricțiile pentru rachetele Storm Shadow folosite de Ucraina împotriva Rusiei
Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului. Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională. Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă. Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA. Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.
Trump impune sancțiuni Rusiei și anunță oficial anularea întâlniri cu Putin / Trump spune că a simțit că era momentul pentru sancțiuni, menționând că a așteptat mult timp
Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vor ajunge unde trebuie să ajungă”. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina. SUA, pregătită de măsuri suplimentare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni. Ucraina a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii. Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului au stagnat, iar Rusia a respins ideea înghețării conflictului pentru negocieri – o măsură pe care Ucraina și Europa au declarat că o susțin. Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta. Cu toate acestea, Trump a declarat miercuri că a „anulat” summitul anticipat, spunând reporterilor: „Pur și simplu nu mi s-a părut corect”, deși a afirmat că se vor întâlni în viitor.