Atac cinetic al forțelor militare americane, ordonat de Trump, asupra unei ambarcațiuni care trafica narcotice
Postare a lui Donald Trump pe rețeaua lui de socializare, Truth Social, și preluată de Reuters, potrivit căreia forțe militare SUA au atacat marți o barcă în largul coastelor Venezuelei, ucigând șase persoane. Trump a spus în postare că atacul cinetic a fost efectuat împotriva unei „organizații teroriste desemnate”. „Serviciile de informații au confirmat că nava trafica narcotice și că este asociată cu rețele ilicite de narcoteroriști”, a spus președintele american. Postarea este însoțită de un video de 30 de secunde, marcat drept „desecretizat”. În imagine se vede cum ambarcațiunea e lovită de un proiectil și apoi explodează. 🚨Trump Confirms „a lethal kinetic strike on a vessel affiliated with a Designated Terrorist Organization (DTO) conducting narcotrafficking in the USSOUTHCOM area of responsibility — just off the Coast of Venezuela.” pic.twitter.com/Zs1yjBMxfD — Mr Producer (@RichSementa) October 14, 2025 Iată postarea lui Trump: „În calitatea mea de Comandant Suprem al Forțelor Armate, în această dimineață, i-am autorizat Secretarului pentru Apărare un atac letal, de tip cinetic, asupra unei nave afilite unei Organizații Teroriste Desemnate (OTD), implicată în trafic de droguri în zona de responsabilitate a Comandamentului Sudic al SUA – chiar în largul coastelor Venezuelei. Serviciile de Informații au confirmat că nava transporta narcotice, era asociată cu rețele narco-teroriste ilegale și naviga de-a lungul unei rute cunoscute a OTD. Atacul a fost efectuat în apele internaționale, iar șase bărbați narco-teroriști aflați la bordul navei au fost uciși în urma loviturii. Niciun militar american nu a fost rănit. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!!!!”, a scris Trump, folosind mai multe semne de exclamare. Incidentul este doar cel mai recent exemplu, relevant pentru demersurile lui Trump de a-i conferi și alte utilități armatei, de multe ori criticate din punct de vedere legal. Cu alte ocazii, Trump a dispus desfășurarea trupelor americane, aflate în serviciu activ, în Los Angeles, pentru a combate fenomenul de homeless, iar altă dată, a dispus efectuarea de atacuri antiteroriste împotriva suspecților de trafic de droguri
Trump salută activitatea președintelui Argentinei. Avertismentul adresat înaintea alegerilor
Președintele SUA, Donald Trump, a salutat activitatea omologului său argentinian, Javier Milei, un politician libertarian, și a anunțat că îl susține, în perspectiva scrutinului parlamentar parțial, pe fondul ascensiunii forțelor de stânga. ”Președintele Milei are o echipă executivă extraordinară. Iubim poporul argentinian, au un lider extraordinar”, a afirmat Donald Trump, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Casa Albă cu liderul Argentinei. Președintele SUA a anunțat că o victorie a aliaților lui Javier Milei în scrutinul parlamentar din 26 octombrie va fi ”foarte importantă”. ”Scorul său electoral va fi mult mai bun după întâlnirea de acum”, a subliniat liderul de la Casa Albă. La rândul său, președintele Milei, un politician libertarian, s-a declarat ”onorat” de vizita la Casa Albă și a salutat eforturile lui Trump pentru oprirea războiului din Fâșia Gaza. Javier Milei le-a mulțumit secretarului de Stat american, Marco Rubio, și secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, pentru asistența financiară acordată Argentinei. ”Argentina nu vrea să revină la politicile eșuate și la parcursul spre socialism. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru tot ce face în beneficiul lumii libere, sunt încrezător că politicile lui Trump vor conduce la prosperitate”, a subliniat Milei. Administrația SUA a acceptat să furnizeze Argentinei asistență financiară de 20 de miliarde de dolari, iar Trump a semnalat că sprijinul Washingtonului va deveni ”generos” dacă forțele politice liberale câștigă alegerile parlamentare din Argentina. În același timp, Trump a avertizat că Washingtonul va reduce asistența financiară dacă forțele de stânga vor câștiga scrutinul parlamentar. Cu ocazia întâlnirii cu Javier Milei, Donald Trump a fost întrebat dacă grupul militant palestinian Hamas respectă armistițiul cu Israelul. ”Vom vedea”, a răspuns președintele SUA. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: TRUMP ar putea fi prezent la semnarea unui acord de pace între Thailanda și Cambodgia, cu ocazia summitului ASEAN VIDEO Germania cere organizarea unei conferințe pentru RECONSTRUCȚIA Fâșiei Gaza. Wadephul: „Trebuie să înceapă procesul politic, să restabilim ordinea”
Ostaticii vor fi eliberaţi din Gaza în câteva ore. Trump va vorbi în Parlamentul israelian
Israelul a declarat duminică că se aşteaptă ca toţi ostaticii vii ţinuţi în Fâşia Gaza să fie eliberaţi luni, conform acordului de încetare a focului semnat cu Hamas, în timp ce palestinienii aşteaptă eliberarea a sute de prizonieri deţinuţi în Israel şi un val de ajutoare în teritoriul afectat de foamete, potrivit France24. „În câteva ore, ne vom reuni cu toţii”, a declarat într-un comunicat şeful statului major al armatei israeliene , generalul-locotenent Eyal Zamir. Preşedintele american Donald Trump plănuia să plece mai târziu în cursul zilei pentru a vizita Israelul şi Egiptul, pentru a sărbători armistiţiul anunţat săptămâna trecută, care oferea speranţă pentru sfârşitul războiului de doi ani. „Ne aşteptăm ca toţi cei 20 de ostatici ai noştri în viaţă să fie eliberaţi împreună la Crucea Roşie şi transportaţi în şase până la opt vehicule”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Shosh Bedrosian. Bedrosian a declarat că ostaticii vor fi duşi la o bază militară pentru a se reuni cu familiile lor sau, dacă este necesar, imediat la un spital. După eliberarea ostaticilor, Israelul era pregătit să elibereze aproximativ 2.000 de deţinuţi palestinieni şi să-i primească pe cei 28 de ostatici despre care se crede că sunt morţi. Armata a planificat o ceremonie în numele lor în Gaza, a declarat Bedrosian. O forţă de intervenţie internaţională va începe să lucreze pentru a localiza ostaticii decedaţi care nu sunt returnaţi în termen de 72 de ore, a declarat Gal Hirsch, coordonatorul Israelului pentru ostatici şi persoane dispărute. Oficialii au declarat că căutarea cadavrelor ostaticilor, dintre care unele s-ar putea afla sub dărâmături, ar putea dura ceva timp. Nu a fost anunţată data eliberării prizonierilor palestinieni deţinuţi în Israel. Printre aceştia se numără 250 de persoane care execută pedepse pe viaţă, pe lângă 1.700 de persoane confiscate din Gaza în timpul războiului şi deţinute fără acuzaţii.
China promite să reziste ferm amenințării lui Trump: Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul
Trump a răspuns adoptând o abordare mai puțin conflictuală, fără a se retrage de la cerințele sale, în timp ce vicepreședintele său a părut să avertizeze Beijingul să nu reacționeze agresiv, potrivit AP. „Poziția Chinei este consecventă”, a declarat Ministerul Comerțului într-un comunicat publicat online. „Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul.” Acesta a fost primul comentariu oficial al Chinei cu privire la amenințarea lui Trump de a majora taxa pe importurile din China până la 1 noiembrie, ca răspuns la noile restricții chineze privind exportul de pământuri rare, care sunt vitale pentru o gamă largă de produse de consum și militare. Câteva ore mai târziu, Trump a folosit platforma sa Truth Social pentru a-i trimite un mesaj liderului chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine!”, a scris președintele republican. „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment prost. Nu vrea o criză economică pentru țara sa și nici eu. SUA vor să ajute China, nu să o rănească!!!” Trump s-ar putea să fi avut în vedere piețele financiare americane în ajunul noii săptămâni economice.
Trump pe o monedă? Când Iulius Cezar a încercat asta, Republica Romană s-a prăbușit la scurt timp după aceea.
Moneda, care ar marca 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, are pe avers imaginea lui Trump în profil, iar pe revers acesta ridică pumnul în semn de sfidare, însoțit de cuvintele „luptă, luptă, luptă”, un slogan simbolic care a apărut după tentativa de asasinare a președintelui în 2024. Deși este încă doar o propunere, moneda cu Trump ridică o întrebare importantă legată de legislația americană, care interzice reprezentarea persoanelor în viață pe monede. În trecut, și în Roma Antică, astfel de reprezentări au stârnit controverse. Profesorul Peter Edwell, specialist în istoria antică la Universitatea Macquarie din Sydney, face un paralelism între această propunere și evenimentele din Republica Romană, când, în 88 î.Hr., generalul Sulla a fost primul lider roman care și-a pus imaginea pe o monedă, iar acest act a fost văzut ca o încălcare a convențiilor republicane. Paralele istorice între monedele romane și propunerea din SUA Monedele romane din perioada Republicii, mai ales cele emise în timpul lui Sulla și Iulius Cezar, sunt văzute ca semne ale unei tranziții de la republică la monarhie. La fel ca Sulla și Cezar, Trump este perceput de unii ca un lider care sfidează normele tradiționale ale democrației americane, iar propunerea unei monede cu imaginea sa ar putea reflecta o schimbare similară în direcția unei autocrații. În 44 î.Hr., Cezar a fost acuzat că a dorit să instituie o monarhie, iar monedele cu imaginea sa au fost considerate un act de provocare. Mai mult, unele dintre acțiunile recente ale președintelui Trump, precum semnarea de ordine executive sau desfășurarea trupelor federale, au fost comparate cu măsurile autoritare ale lui Sulla. Această comparație sugerează că moneda cu Trump ar putea simboliza o schimbare semnificativă în Statele Unite, marcând o perioadă de tranziție de la democrație la o formă de guvernare mai autoritară. Impactul monedei cu Trump asupra imaginii Statelor Unite Chiar dacă propunerea monedei nu încalcă tehnic legea, mulți consideră că aceasta ar încălca convențiile istorice, mai ales în contextul în care astfel de simboluri sunt adesea asociate cu derapaje politice și dictaturi. Moneda cu Trump ar putea deveni un simbol al unei perioade dificile în istoria politică a SUA, similar cu felul în care monedele romane din perioada crizei republicane au marcat sfârșitul unei ere. Profesorul Edwell sugerează că această propunere ar putea semnala, la fel ca și monedele romane din trecut, o schimbare în fundamentul politic al Statelor Unite, dintr-o democrație înspre o formă de guvernare mai concentrată în mâinile unui singur lider.
Trump şi AstraZeneca anunţă la Casa Albă un acord privind preţurile medicamentelor în SUA
Acordurile sugerează un cadru pe care Casa Albă îl va utiliza pentru a încerca să-şi atingă obiectivul de a reduce preţurile medicamentelor eliberate pe bază de reţetă în SUA. Preşedintele a trimis în iulie scrisori către 17 producători de medicamente de top, cerându-le să reducă preţurile. Pfizer şi AstraZeneca sunt primele două companii care au ajuns la un acord cu administraţia, scrie Reuters. AstraZeneca va oferi, de asemenea, unele dintre medicamentele sale la un preţ redus faţă de preţul de listă prin intermediul site-ului web TrumpRx, planificat pentru anul viitor, a declarat CEO-ul Pascal Soriot la un eveniment organizat în Biroul Oval. Pacienţii din SUA plătesc în prezent cu mult mai mult pentru medicamentele eliberate pe bază de reţetă, adesea de aproape trei ori mai mult decât în alte ţări dezvoltate, iar Trump a exercitat presiuni asupra producătorilor de medicamente pentru a-şi reduce preţurile la nivelul celor plătite de pacienţii din alte ţări sau pentru a se confrunta cu tarife rigide. Luna trecută, Trump a ameninţat cu tarife de 100%, intensificând presiunea asupra industriei farmaceutice pentru a accepta reduceri de preţuri şi a muta producţia în SUA, după ce negocierile au eşuat la începutul acestui an, au declarat lobbyişti şi directori executivi pentru Reuters după încheierea acordului cu Pfizer.
Donald Trump spune că a vorbit cu laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Machado, deşi Casa Albă a criticat că nu a primit el premiul Nobel. Ce au discutat
Trump nu a ascuns dorinţa sa de a câştiga premiul. Un număr tot mai mare de lideri mondiali au declarat, de asemenea, că ar trebui să câştige premiul. Aceste apeluri s-au intensificat pe măsură ce planul său de pace pentru Gaza a câştigat avânt în ultimele zile. Cu toate acestea, perioada de nominalizare se încheie la sfârşitul lunii ianuarie pentru acest an, potrivit site-ului web al premiului. Vineri, Comitetul Nobel a anunţat că premiul pentru 2025 îi va fi acordat lui Machado pentru promovarea drepturilor democratice în Venezuela şi „pentru lupta sa în vederea realizării unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”. Machado a declarat într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais că a vorbit cu preşedintele SUA, dar a refuzat să ofere detalii despre conversaţia lor. Lidera opoziţiei, aşa cum a făcut şi în postarea sa de acceptare a premiului, i-a exprimat recunoştinţa faţă de Trump. În declaraţiile făcute vineri seara, Trump a confirmat că a vorbit cu Machado, adăugând că ea a fost „foarte drăguţă” în timpul convorbirii telefonice. „Persoana care a câştigat de fapt Premiul Nobel m-a sunat astăzi şi mi-a spus: «Accept acest premiu în onoarea dumneavoastră, pentru că dumneavoastră îl meritaţi cu adevărat»”, a spus preşedintele. „Un gest foarte frumos. Nu am spus: „Atunci dă-mi-l mie”, deşi cred că ar fi putut să o facă. A fost foarte drăguţă”, a glumit Trump. „Am ajutat-o pe parcurs”, a adăugat Trump. „Au nevoie de mult ajutor în Venezuela, este un dezastru total. Deci, s-ar putea spune că a fost acordat pentru 2024, iar eu candidez pentru alegerile din 2024”. La scurt timp după anunţarea premiului Nobel, administraţia Trump a reacţionat negativ „Comitetul Nobel a demonstrat că pune politica înaintea păcii”, a declarat Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, într-o postare pe reţelele de socializare. Machado a câştigat premiul după ani de eforturi pentru promovarea democraţiei şi şi-a descris munca de-o viaţă ca fiind promovarea „buletinelor de vot în locul gloanţelor”. Ea a fost nevoită să se ascundă în Venezuela, în contextul unei represiuni severe împotriva disidenţilor din partea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro. Mulţi membri ai administraţiei Trump au lăudat anterior munca lui Machado. Administraţia l-a denunţat în repetate rânduri pe Maduro şi a desfăşurat o prezenţă militară substanţială în regiune pentru a combate „traficul de droguri” – o campanie pe care mulţi o consideră o încercare de a slăbi şi, eventual, de a-l îndepărta pe liderul venezuelean de la putere. Secretarul de stat Marco Rubio a făcut parte dintr-un grup de parlamentari, printre care se numără şi actualul ambasador al SUA la ONU, Mike Waltz, care a nominalizat-o pe Machado pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2024.
Războiul comercial revine! Donald Trump anunță că SUA vor impune Chinei tarife suplimentare de 100% / Întâlnirea Trump-XI, anulată / Scăderi masive pe piața de criptomonede și pe bursa americană
Donald Trump a acuzat în acestă seară China că adoptă o „poziție extrem de agresivă în materie de comerț” și a declarat că va impune „controale la scară largă asupra exporturilor pentru aproape toate produsele fabricate de această țară”. Noile măsuri vor fi impuse începând cu 1 noiembrie sau mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, a adăugat președintele SUA. „Urma să mă întâlnesc cu președintele Xi peste două săptămâni, la APEC, în Coreea de Sud, dar acum nu mai pare să existe niciun motiv pentru a face acest lucru”, a scris Trump vineri pe rețelele de socializare. Președintele a adăugat că una dintre formele de represalii pe care SUA le are în vedere „este o creștere masivă a tarifelor vamale aplicate produselor chinezești care intră în Statele Unite ale Americii”, adăugând că „există multe alte contramăsuri care sunt, de asemenea, luate în considerare în mod serios”. Corecții pe piețe Piețele au reacționat negativ la comentariile președintelui, care au prefigurat noi tensiuni comerciale între cele două cele mai mari economii ale lumii. Indicele S&P 500 a scăzut cu peste 1,5%. Indicele Nasdaq 100 a scăzut cu până la 2,4%, cea mai mare scădere din 30 aprilie. Pe piața criptomonedelor corecțiile sunt majore cu scăderi de 50% pe unele monede. Bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 12% după anunțul făcut pe platforma Truth Social a lui Trump, înainte de a-și reduce declinul. Bitcoin a atins luni un nivel record de peste 126.250 de dolari, dar acum se tranzacționează în jurul valorii de 112.000 de dolari. China a anunțat săptămâna aceasta noi restricții la exportul de mineralelor rare, care sunt componente esențiale ale produselor de la semiconductori la vehicule electrice și avioane de vânătoare. China domină capacitățile de prelucrare a mineralelor din pământuri rare, ceea ce îi conferă un avantaj asupra Statelor Unite și a altor națiuni.
Putin va consolida apărarea aeriană a Rusiei ca răspuns la trimiterea rachetelor Tomahawk în Ucraina
În cadrul unui eveniment, Vladimir Putin a fost întrebat dacă Rusia a pregătit un răspuns referitor la posibila livrare de rachete americane spre Ucraina. Oficialul de la Kremlin a precizat că Federația Rusă va consolida sistemul aerian de Apărare. „Răspunsul nostru este consolidarea sistemului de apărare aeriană al Federației Ruse”, a declarat Putin, pentru agenția de presă din Rusia Interfax, citată de Ukrainska Pravda. Vladimir Putin, a respins discuțiile privind furnizarea de rachete Tomahawk spre Ucraina, calificându-le drept „minciuni”. „Este și o formă de păcăleală. Se fac multe afirmații aici”, a declarat oficialul Kremlinul. Zelenski a solicitat rachete americane de la SUA Potrivit The Telegraph, în septembrie, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump rachete Tomahawk în timpul unei întâlniri la New York desfășurate cu ușile închise. Zelenski se afla în SUA în contextul Adunării Generale a ONU. Trump a promis în septembrie că va analiza tehnic propunerea lui Zelenski, iar vineri, Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că Statele Unite nu au refuzat livrarea de rachete în Ucraina. În cadrul unei conferințe de presă defășurată în 8 octombrie la Kiev, Zelenski a precizat că livrarea rachetelor Tomahawk ar putea „forța Rusia să vadă realitatea și să se așeze la masa negocierilor”. Vladimir Putin a declarat, în cadrul Forumului Valdai că folosirea rachetelor americane de către Ucraina ar putea deteriora relațiile dintre Moscova și Washington.
Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA
„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.