Trump refuză să își ceară scuze Papei Leon
Trump a fost întrebat despre comentariile sale la adresa conducătorului Bisericii Catolice, Papa Leon al XIV care s-a născut în SUA și a încercat să justifice o postare de pe rețelele de socializare, acum ștearsă, în care se înfățișa drept vindecător biblic, spunând că a crezut că imaginea era a lui ca medic, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri organizată în grabă cu reporterii la Casa Albă, relatează AP. „A fost foarte împotriva a ceea ce fac în legătură cu Iranul și nu poți avea un Iran nuclear. Papa Leon nu ar fi mulțumit de rezultatul final”, a spus Trump, adăugând: „Cred că este foarte slab în ceea ce privește criminalitatea și alte lucruri, așa că nu” îmi voi cere scuze. „A făcut-o publică”, a adăugat președintele american. „Doar îi răspund Papei Leon.” Acest răspuns a venit după ce Papa Leon a respins atacurile lui Trump împotriva sa din seara precedentă, spunând reporterilor că apelurile Vaticanului la pace și reconciliere sunt înrădăcinate în Evanghelie și că nu se teme de administrația Trump. Trump: „Am crezut că e vorba de mine, ca doctor” Donald Trump a vorbit și despre postarea sa mult criticată de pe rețelele de socializare. Imaginea postată de președintele SUA îl arăta pe Trump purtând o robă în stil biblic precum Isus Hristos și punându-și mâinile peste un bărbat imobilizat la pat, în timp ce lumina emana din degetele sale – în timp ce un soldat, o asistentă medicală, o femeie care se roagă și un bărbat cu barbă, cu o șapcă de baseball, priveau cu admirație. Cerul de deasupra era plin de vulturi, un steag american și imagini vaporoase. „Am postat-o și am crezut că e vorba de mine, ca doctor, și că are legătură cu Crucea Roșie”, a spus Trump. „Se presupune că e vorba de mine, ca doctor, să-i fac pe oameni mai buni. Și chiar îi fac pe oameni mai buni. Mult mai buni.” El a dat vina pe „știrile false” pentru orice confuzie creată de imagine, deși aceasta a atras critici din partea unei game largi de persoane, inclusiv a unor susținători evanghelici ai lui Trump, care au obiectat la ideea că Trump se aseamănă cu Hristos.
Prețul petrolului scade sub 100 de dolari pe baril după ce Trump a afirmat că Iranul vrea un acord
Prețul internațional de referință al țițeiului Brent a crescut peste pragul psihologic cheie la începutul zilei, la un moment dat în creștere cu 6,9%, până la 101,70 dolari pe baril, pe fondul știrilor despre planul președintelui SUA de a bloca calea navigabilă pentru traficul maritim iranian, relatează The Guardian. Cu toate acestea, prețul a scăzut ulterior la puțin peste 99 de dolari pe baril, după ce Trump a declarat că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET, iar iranienii au luat ulterior legătura. Vorbind în fața Casei Albe, el a spus: „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Acest lucru s-a întâmplat după ce a postat pe platforma sa Truth Social că navele de atac iraniene care se apropie de blocadă vor fi „eliminate”. Prețul ar putea rămâne ridicat în prima jumătate a anului Prețurile la gaze au crescut și luni, contractul britanic pentru gaze pentru luna mai crescând cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior cu peste 5% în creștere. Analiștii de la JPMorgan Chase au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului.
Petrolul explodează. Iranul avertizează: Veți regreta 4-5 dolari pe galon”
Petrolul explodează după blocada Strâmtorii Ormuz. WTI trece de 104 dolari, gazul urcă cu 10% la Amsterdam. WTI cu livrare în mai se tranzacționează la 104,57 dolari, cu o creștere de 8,28%. Petrolul continuă să crească pe măsură ce navele își schimbă cursul. Brent cu livrare în iunie a ajuns la 102,03 dolari, în urcare cu 7,12%. Gazul natural pe piața TTF din Amsterdam înregistrează o creștere de 10,45%, ajungând la 48,2 euro pe MWh. Toate aceste mișcări vin pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre Iran și SUA. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, blocat „Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a blocat din nou după ce Trump a anunțat inițierea blocajului naval”, scrie Lloyd’s List, publicație specializată în știri de navigație, citată de ANSA. Înainte de anunț, traficul continua la niveluri reduse. Sâmbătă se înregistrase chiar o ușoară creștere a tranzitului petrolierelor. Companiile de navigație încercau să scoată nave din Golful Persic. După anunțul lui Trump, tot traficul pare să se fi oprit. Cel puțin două nave care se îndreptau spre ieșirea din strâmtoare și-au schimbat cursul. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat dur pe rețeaua X. „Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor. Mesajul vine ca răspuns direct la ordinul lui Trump de a impune blocada navală după eșecul negocierilor de la Islamabad.
CTP după înfrângerea lui Viktor Orban: Scapă de Târgoviște
Într-o postare publicată pe Facebook, CTP l-a comparat pe Viktor Orban cu fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, acuzându-l că a construit în Ungaria o rețea de influență politică și economică bazată pe apropiați și acoliți. „Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor”, a scris Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul l-a criticat pe liderul ungar și pentru poziționările sale ostile față de Uniunea Europeană, susținând că premierul de la Budapesta ar fi încercat să mascheze problemele economice ale Ungariei prin invocarea unor „dușmani externi”, precum UE și Ucraina. Totodată, CTP a făcut referire și la investițiile realizate de Orban în localitatea sa natală, pe care le-a comparat cu proiectele megalomanice din perioada comunistă. „Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu «dușmanul iestern», UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat. Victor Orban scapă de Târgoviște”, a mai transmis CTP. CTP: „Prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump În analiza sa, Cristian Tudor Popescu a legat rezultatul scrutinului din Ungaria și de scena politică americană, afirmând că eșecul lui Orban echivalează cu „prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe liderul maghiar. „Oricum, este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban”, a afirmat gazetarul. CTP a susținut în postarea sa că evoluțiile de la Budapesta l-ar putea determina pe Donald Trump să ia în calcul măsuri extreme în perspectiva alegerilor congresionale din toamnă, pe fondul unei posibile scăderi a popularității sale. Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare desfășurate duminică, 12 aprilie, iar adversarul său, Péter Magyar, a obținut o victorie clară. După anunțarea rezultatului, Orban a transmis că va continua să servească interesele Ungariei. „Vom continua să ne servim țara și națiunea maghiară. Nu vom renunța. Nu vom renunța niciodată, niciodată, niciodată, niciodată!”, a declarat Viktor Orban.
Lui Trump îi place să aleagă câștigători în alegeri străine. Orbán, cel mai mare test de până acum
Vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de două zile la Budapesta. L-a pus pe Trump la difuzor în fața a peste 1.000 de susținători ai lui Orbán. Președintele american a postat joi seara pe Truth Social: „Ungaria: IEȘIȚI LA VOT ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN”, notează AP. Vineri, a promis că SUA sunt „gata să folosească întreaga putere economică” pentru a sprijini economia Ungariei dacă Orbán câștigă. O relație construită din 2016 Orbán a fost primul lider european care l-a susținut pe Trump în 2016. A rămas aliat chiar și în perioada de exil politic a republicanului. L-a vizitat în sudul Floridei și l-a susținut din nou în 2024. „Iubesc Ungaria și îl iubesc pe Viktor”, a declarat președintele american săptămâna aceasta. Recompense și sancțiuni: modelul Trump Implicarea SUA în alegerile din Ungaria nu este un caz izolat. În Argentina, administrația a finalizat o linie de swap valutar de 20 de miliarde de dolari înainte de alegeri. Trump a avertizat direct: „Dacă pierde, nu vom fi generoși cu Argentina”. Milei a câștigat. În Honduras, Trump și-a exprimat preferința pentru candidatul conservator Nasry Asfura. A grațiat și un fost președinte condamnat pentru trafic de droguri, cu câteva zile înainte de scrutin. Asfura a câștigat. „Fără precedent” – ce spun criticii James Lindsay, de la Consiliul pentru Relații Externe, afirmă că implicarea lui Trump este „pur și simplu diferită” față de orice alt președinte american. David Pressman, fost ambasador al SUA la Budapesta, consideră că acest tip de relație „devalorizează cu adevărat” legăturile diplomatice. Casa Albă respinge criticile. „Președintele Trump nu ascunde pe cei pe care îi susține”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly. Orbán era în urmă în sondaje înaintea votului Scrutinul de duminică este cel mai important test al puterii politice externe a lui Trump. Orbán se afla în urmă în sondajele independente. Trump – ale cărui inițiative privind Groenlanda și Iranul l-au făcut nepopular în Europa – ar putea avea mai puțină influență decât a calculat.
Trump cere NATO să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în câteva zile. Aliații discută o posibilă intervenție navală
Potrivit informațiilor comunicate de Euronews, Trump a insistat ca statele membre ale alianței să prezinte un plan „în câteva zile”, nu în săptămâni. Mark Rutte se află în capitala SUA pentru o vizită de trei zile, în cadrul căreia s-a întâlnit cu Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, precum și blocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, au dominat agenda discuțiilor. După întâlnire, Rutte a declarat că președintele american este „extrem de dezamăgit” de reacția unor aliați europeni, care inițial au refuzat să contribuie militar la securizarea strâmtorii. Aliații europeni au fost reticenți Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia și Spania, au transmis inițial că nu intenționează să trimită trupe sau nave militare în zonă. Guvernele europene au argumentat că nu au fost consultate înainte de operațiunile militare împotriva Iranului. Totodată au subliniat că NATO nu este responsabilă pentru o operațiune ofensivă. Cu toate acestea, presiunea exercitată de Washington pare să accelereze discuțiile dintre statele membre ale alianței. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea implica desfășurarea unor nave militare și a personalului necesar pentru operarea acestora. Aliații ar putea contribui și cu operațiuni de informații, supraveghere sau deminare navală pentru a asigura libertatea navigației. „Va fi probabil nevoie de o formă de prezență fizică în regiune”, a declarat o sursă citată de Euronews. Rută strategică pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Blocarea traficului prin acest punct strategic afectează direct piețele energetice globale și a contribuit deja la creșterea prețurilor petrolului. În acest context, mai mult de 40 de state au anunțat recent formarea unei coaliții menite să asigure libertatea navigației în zonă. Va intra în acțiune odată ce faza cea mai intensă a conflictului se va încheia. Deocamdată, discuțiile din cadrul NATO continuă, iar statele membre încearcă să stabilească dacă și în ce formă vor participa la o eventuală operațiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Ion Cristoiu: În America, războaiele au fost declanșate de președinți, dar erau ipocriți. Ei au hotărât orice acțiune militară
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum războaiele în America au fost pornite de președinți ipocriți care nu și le-au asumat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Trump îi spune direct că e fake news. În toate conferințele lui Trump, el este și haios. Totuși, jurnaliștii simt că el nu îi urăște. Adică, la un moment dat, chiar și lor le place. Chiar când îi spune fake news, tu ești de la CNN… Chiar te bucuri. Nu e vorba despre ce spune. E vorba că are și această chestiune de one man show. Și improvizează foarte mult.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Trump este lipsit de ipocrizie. Acesta a început prin a spune că oamenii politici sunt adesea ipocriți. Jurnalistul susține că într-o conferință de presă, un politician când simte că un jurnalist e tendențios, tace și îi zâmbește. Trump, pe de altă parte, îi confruntă pe jurnaliști, spunându-le chiar când dau un fake news (n.r. știre falsă, dezinformare). Cristoiu susține că jurnaliștii simt că Trump nu îi urăște, ceea ce face mai plăcută discuția. „Trump are absența ipocriziei. De-a lungul timpului, omul politic s-a identificat cu corectitudinea politică, cu ipocrizia. Deci, tu, politician, premier, ai o conferință de presă și se pune o întrebare. O jurnalistă pune o întrebare, pe care tu o vezi că e tendențioasă. O vezi că citește de pe… În mintea ta zici: bă, ce…? Și îi zâmbești. Pe când Trump îi spune direct că e fake news. În toate conferințele lui Trump, el este și haios. Totuși, jurnaliștii simt că el nu îi urăște. Adică, la un moment dat, chiar și lor le place. Chiar când îi spune fake news, tu ești de la CNN… Chiar te bucuri. Nu e vorba despre ce spune. E vorba că are și această chestiune de one man show. Și improvizează foarte mult. Adică nu știi niciodată ce o să spună. Am discutat despre asta. Războaiele în America au fost pornite de președinți. Numai că toate aceste războaie erau ipocrite. Președintele le-a declanșat și poporul… El a venit și a zis: băi, da, eu le declanșez.”, a explicat jurnalistul.
Casa Albă îl atacă pe George Clooney după criticile la adresa lui Trump privind Iranul
Controversa a apărut în contextul tensiunilor recente dintre Statele Unite și Iran, înaintea anunțului privind un armistițiu de două săptămâni între cele două părți. George Clooney a condamnat declarațiile președintelui Donald Trump, care amenințase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă condițiile impuse de Washington. Actorul a vorbit despre situație în fața unor elevi de liceu, în timpul unui eveniment organizat în orașul Cuneo din Italia. El a spus că astfel de afirmații depășesc limitele acceptabile ale discursului politic, mai scrie Euronews. „Unii spun că Donald Trump este în regulă. Dar dacă cineva afirmă că vrea să distrugă o civilizație, acesta este un act care poate fi considerat o crimă de război”, a declarat Clooney. Actorul a adăugat că dezbaterea politică este legitimă, dar trebuie să existe limite morale. „Poți susține puncte de vedere conservatoare, dar trebuie să existe o linie a decenței pe care nu o putem depăși”, a spus el. Replica dură a Casei Albe Declarațiile lui Clooney au fost rapid criticate de directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung. Acesta a lansat un atac personal la adresa actorului. „Singura persoană care comite crime de război este George Clooney, pentru filmele sale groaznice și talentul actoricesc îndoielnic”, a spus Cheung într-o declarație pentru publicația The Independent. Comentariul a fost perceput de mulți ca o încercare de a discredita actorul în contextul dezbaterii privind politica externă a administrației Trump. Răspunsul actorului George Clooney a reacționat la aceste remarci într-o declarație acordată publicației Deadline. Actorul a calificat atacul drept „o serie de insulte copilărești”. „Familii își pierd persoanele dragi. Copii au murit. Economia globală este într-un moment critic. Acesta este momentul pentru o dezbatere serioasă la cel mai înalt nivel, nu pentru insulte infantile”, a spus el. Clooney a adăugat că termenul „crimă de război” are o definiție clară în dreptul internațional, referindu-se la intenția de a distruge o națiune sau un grup. Actorul a ironizat și criticile legate de cariera sa cinematografică. „Dacă administrația crede că cea mai bună apărare este să mă numească actor ratat, pot să accept asta. Am jucat totuși în Batman & Robin”, a spus el. Nu este prima confruntare publică între Clooney și Donald Trump. Președintele american l-a criticat în trecut pe actor pe rețeaua Truth Social, descriindu-l drept „un star mediocru care a căutat mai multă atenție prin politică decât prin filme”. Trump a comentat și decizia lui Clooney și a soției sale, avocata Amal Clooney, de a obține cetățenia franceză.
Cine sunt Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir, oamenii ce au intermediat armistițiul SUA-Iran
Până de curând, pentru publicul larg din afara Asiei, numele lui Shehbaz Sharif și al lui Asim Munir spuneau puțin. Astăzi, cei doi lideri pakistanezi au ajuns brusc în centrul uneia dintre cele mai periculoase crize internaționale. Faptul că Pakistanul a apărut în acest rol nu este întâmplător. În ultimele luni, Islamabadul a trecut de la statutul de partener incomod și relativ izolat la cel de intermediar acceptat atât la Washington, cât și în capitale-cheie din regiune. În spatele acestei repoziționări s-au aflat tocmai cei doi oameni invocați acum de Trump: Shehbaz Sharif, politicianul care oferă fața civilă a diplomației pakistaneze, și Asim Munir, militarul considerat cel mai influent om din Pakistan și arhitectul apropierii recente de administrația americană. Cine sunt cei doi Shehbaz Sharif este în prezent prim-ministrul Pakistanului și liderul partidului Pakistan Muslim League-Nawaz. El a revenit în funcție în martie 2024, pentru al doilea mandat de premier, după ce mai condusese guvernul și în 2022-2023. Presa internațională îl descrie drept un politician cu stil administrativ energic, format în politica provinciei Punjab, unde și-a construit reputația de lider executiv orientat spre implementare. În plan politic, Shehbaz Sharif este fratele mai mic al fostului premier Nawaz Sharif, una dintre figurile dominante ale politicii pakistaneze din ultimele decenii. Shehbaz a fost adesea perceput drept varianta mai pragmatică și mai conciliantă a familiei Sharif, inclusiv în raport cu armata, actor care rămâne esențial în arhitectura puterii din Pakistan. Asim Munir este omul-cheie din spatele influenței strategice a Pakistanului. Din noiembrie 2022 conduce armata pakistaneză, Instituție care joacă un rol „extrem de influent” în guvernarea Pakistanului, iar în mai 2025 a fost ridicat la rangul de mareșal, o distincție extrem de rară, fiind doar al doilea militar pakistanez care a primit acest titlu de la independență încoace. Rol important în medierea SUA-Iran Importanța lui Munir în dosarul iranian vine din faptul că el a devenit principalul canal de încredere între Islamabad și Washington. Pakistanul și-a recâștigat influența diplomatică în bună măsură prin activitatea lui Munir, care a avut contacte la nivel înalt cu administrația Trump și a fost implicat direct în eforturile de a repoziționa Pakistanul ca mediator regional. În același timp, Shehbaz Sharif și ministrul de Externe Ishaq Dar au susținut ofensiva diplomatică la nivel politic. În criza SUA-Iran, rolurile lor au fost complementare: Shehbaz Sharif a cerut public o pauză de două săptămâni și redeschiderea temporară a Strâmtorii Hormuz, iar Reuters a relatat că Munir s-a aflat în contact strâns cu interlocutori americani și iranieni în jurul unui plan pakistanez de încetare a ostilităților. Același plan prevedea un armistițiu imediat și negocieri ulterioare pentru un acord mai larg Trump a anunțat o încetarea a ostilităților pentru două săptămâni Donald Trump a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că acceptă suspendarea pentru două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. În mesaj, Trump afirmă că pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor pe baza unei propuneri iraniene în 10 puncte.
Donald Trump lansează noi amenințări: O întreagă civilizație va pieri în seara aceasta
„O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”, transmite președintele american printr-un mesaj publicat pe Truth Social. Amenințarea lui Trump vine după ce în decursul weekendului a lansat mai multe ultimatumuri la adresa Iranul prin care dacă iranienii nu redeschid Strâmtoarea Ormuz până marți seara ei se vor confrunta cu distrugerea infrastructurii civile și energetice. Cu toate acesta, liderul de la Casa Albă susține că un atac nu ar fi necesar. „Acum, că avem o Schimbare Completă și Totală a Regimului, unde predomină minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluționar, Cine știe?”, se mai arată în mesajul președintelui. Trump și-a intensificat amenințările la adresa Teheranului, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.