Trump condiționează întâlnirea cu Putin. Fără Zelenski, nu se discută!
Potrivit unor surse de la Washington, Casa Albă condiționează întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin de un dialog prealabil între Putin și Zelenski, ceea ce liderul rus a respins public. În timp ce Trump încearcă să medieze un armistițiu în războiul din Ucraina, Kremlinul pare reticent la ideea unei discuții directe cu Kievul. Putin a declarat că nu exclude complet o întâlnire cu Zelenski, dar a subliniat că „nu sunt îndeplinite condițiile” pentru o astfel de discuție. Kremlinul evită summitul trilateral Trump Putin Zelenski Deși oficiali de la Kremlin au confirmat că pregătirile pentru un summit bilateral Trump Putin sunt în curs, ei au negat că formatul trilateral care include și pe Zelenski ar fi fost serios discutat. „Aceasta a fost doar o mențiune a părții americane”, a declarat consilierul Iuri Ușakov. În schimb, Rusia preferă ideea unui „summit al marilor puteri” cu Trump, excluzând reprezentarea directă a Ucrainei, ceea ce provoacă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene. Președintele Zelenski a reiterat că orice discuție privind viitorul țării sale trebuie să includă participarea Ucrainei. Incertitudine asupra locației și formatului Până în prezent, nu a fost stabilit locul desfășurării summitului Trump Putin, însă liderul rus a sugerat Emiratele Arabe Unite ca posibilă gazdă. Între timp, Trump a transmis mesaje contradictorii: criticând atacurile Rusiei asupra civililor din Ucraina, dar și exprimând optimism în privința viitorului relațiilor bilaterale. Zelenski, de partea sa, a avut convorbiri telefonice cu lideri europeni, subliniind importanța unei viziuni comune în negocierile pentru securitatea regională. Președintele ucrainean a transmis clar că este dispus la dialog, dar așteaptă o deschidere reală din partea Kremlinului. Soarta summitului Trump Putin Zelenski rămâne incertă Dacă va avea loc, întâlnirea ar marca primul summit SUA-Rusia de la discuțiile dintre Joe Biden și Vladimir Putin în 2021. Totuși, fără o întâlnire între Putin și Zelenski, summitul riscă să fie amânat sau chiar anulat, afectând eforturile diplomatice de oprire a războiului din Ucraina.
Mișcare majoră în negocierile privind Ucraina! Kremlinul anunță că Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni în zilele următoare
Liderii Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, urmează să se întâlnească în „zilele următoare”, potrivit unui consilier al Kremlinului, într-un nou efort diplomatic menit să pună capăt conflictului din Ucraina. Conform BBC, anunțul vine după ce Trump a declarat miercuri că există „șanse foarte bune” pentru o întâlnire trilaterală cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „foarte curând”. Întâlnirea are loc în contextul în care expiră vineri un termen-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, altfel urmând să fie introduse sancțiuni mai dure. Declarațiile liderului american vin după discuțiile purtate la Moscova de trimisul său special, Steve Witkoff, cu președintele Putin, pe care Trump le-a descris drept „foarte productive”. Kremlinul a confirmat întâlnirea Kremlinul a confirmat întâlnirea, vorbind despre un „schimb de semnale” și discuții „constructive”. Este a patra vizită a lui Witkoff la Moscova în acest an, iar Trump și-a exprimat constant optimismul că o încetare a focului este aproape, deși anterior s-a declarat dezamăgit de lipsa de rezultate. Zelenski a confirmat că a discutat cu Trump despre vizita emisarului american și și-a exprimat sprijinul pentru o eventuală întâlnire la nivel înalt. „Este necesar să stabilim calendarul și temele care urmează să fie abordate”, a scris liderul ucrainean pe rețeaua X. În ciuda eforturilor diplomatice, așteptările pentru o înțelegere până vineri sunt scăzute, iar Rusia continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Între timp, administrația Trump a impus un tarif vamal de 25% pentru importurile din India, acuzând New Delhi că susține financiar Moscova prin achizițiile de petrol rusesc.
Trump amenință UE cu majorarea taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /Vor plăti tarife de 35%
Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive, a avertizat, marți, președintele Donald Trump, în pofida acordului stabilit recent, riscând să genereze o nouă criză transatlantică. Întrebat, într-un interviu acordat postului de televiziune CNBC cum ar fi forțată Uniunea Europeană să facă investițiile masive în Statele Unite, Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale. ”Vor plăti tarife de 35%. Au asumat angajamentul de a plăti 600 de miliarde de dolari, iar, în acest context, eu am redus tarifele de la 30% la 15%. Iar unele țări au spus: cum se face că UE va plăti mai puțin decât noi? Iar eu le-am spus: mi-au dat 600 de miliarde de dolari. Iar acesta este un cadou. Noi nu vom plăti banii înapoi în trei ani. Mi-au dat 600 de miliarde de dolari pe care îi putem investi în orice vrem”, a afirmat Donald Trump. Comisia Europeană tocmai a anunțat că suspendă măsurile de retorsiune care urmau să fie aplicate Statelor Unite în cazul eșecului negocierilor comerciale, dar decizia definitivă va fi luată de țările Uniunii Europene, în funcție de starea relațiilor cu Washingtonul. ”Comisia Europeană a adoptat procedurile legale necesare pentru a suspenda implementarea măsurilor noastre de ripostă care urmau să intre în vigoare pe 7 august. Această decizie a fost adoptată prin procedură de urgență, ceea ce înseamnă că va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE astăzi, iar în două săptămâni statele membre vor aproba decizia prin majoritate simplă”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american. Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul noilor afirmații ale lui Trump, țările europene ar putea respinge proiectul Acordului comercial cu SUA, ceea ce ar genera o criză comercială masivă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE se opune anexării Fâșiei Gaza de către Israel /„Pozițiile sunt CLARE, iar ostaticii israelieni trebuie eliberați”
SUA nu mai joacă defensiv: Trump răspunde presiunii Rusiei și a BRICS
Președintele american Donald Trump a devansat termenul-limită impus Rusiei pentru a face progrese în direcția unei încetări a focului în Ucraina, scurtându-l până vineri, potrivit expertului în securitate Rainer Saks, care a comentat marți situația în cadrul emisiunii Ukraine stuudio, la Radiodifuziunea publică estoniană. În lipsa unui progres real, Trump a amenințat cu „tarife severe” și o creștere semnificativă a ajutorului militar oferit Kievului. Trump a anunțat duminică că îl va trimite din nou pe emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Moscova, o vizită programată pentru miercuri, chiar înainte de expirarea ultimatumului. Nu este pentru prima dată când Witkoff este trimis în capitala rusă: el a avut o misiune similară și în februarie. Moscova va încerca să dicteze termenii din nou Potrivit lui Rainer Saks, fost șef al Serviciului estonian de Informații Externe, deplasarea lui Witkoff are o miză clară: „Dacă Rusia vrea să obțină ceva prin Witkoff, atunci sigur va fi implicat personal președintele rus. Altfel, schema nu ar funcționa”. Expertul a atras atenția că Rusia ar putea încerca o concesie simbolică pentru a crea aparența unui progres: „Cred că Rusia va încerca să dea impresia că a făcut o concesie, dar va fi una pur simbolică, oferită într-un mod care să-l pună pe președintele american într-o situație de tipul «accepți sau renunți»”. BRICS încearcă reducerea influenței SUA Schimbarea de ton a administrației Trump este vizibilă și, potrivit analistului în securitate citat, ea indică o nouă etapă în confruntarea geopolitică, în care Rusia, China și alte state BRICS (alianța celor cinci mari economii emergente – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) urmăresc să marginalizeze influența americană: „Marginalizarea SUA este un obiectiv major în acest joc și nu doar din partea Rusiei, ci și a Chinei și a tuturor țărilor BRICS”. Trump pare să fi înțeles că presiunea diplomatică asupra Kremlinului nu funcționează în mod clasic și a trecut la un ton mai ferm. „Cred că duminică a spus că sancțiunile vor veni într-un fel sau altul și vrea să transmită Rusiei că nu va accepta o simplă cosmetizare”, consideră expertul estonian. Trump: „Nu putem fi amenințați” Un alt semnal al unei schimbări concrete este reacția rapidă a Casei Albe la amenințările recente venite din partea lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, semn că SUA preiau inițiativa și nu mai permit Rusiei să domine jocul diplomatic: „Trump a confirmat că submarinele (nucleare n.r) sunt acolo și sunt pregătite să lovească dacă va fi necesar. Nu putem fi amenințați”.
Kremlinul temperează retorica nucleară a lui Trump: Toată lumea ar trebui să fie foarte atentă
Kremlinul a transmis luni că „toată lumea ar trebui să fie foarte, foarte atentă” când vine vorba de retorica nucleară, ca reacție la declarația președintelui Donald Trump, care a spus că a ordonat mutarea a două submarine nucleare americane „în regiunile potrivite”, după ce fostul președinte rus Dmitri Medvedev a vorbit despre riscul unui război între marile puteri nucleare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a minimalizat însă importanța acțiunii lui Trump: „Este evident că submarinele americane se află deja în misiuni de luptă. Este un proces continuu.” El a adăugat că Rusia nu dorește să se angajeze într-o polemică publică pe acest subiect și a insistat că este esențială prudența în comunicarea pe teme nucleare. Tensiunile apar într-un moment delicat: Trump a anunțat că va impune noi sancțiuni Rusiei și statelor care îi cumpără petrolul, precum India și China, dacă președintele Vladimir Putin nu acceptă un acord de pace până vineri, punând presiune pe Moscova la trei ani și jumătate de la începutul războiului din Ucraina. Putin a declarat recent că negocierile de pace au făcut „câțiva pași pozitivi”, dar a reafirmat că Rusia deține inițiativa pe front. Între timp, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat în Rusia în această săptămână, însă Kremlinul nu a confirmat dacă vizita a fost solicitată de partea rusă. Peskov a subliniat că Rusia apreciază dialogul cu Witkoff: „Întotdeauna suntem bucuroși să îl primim la Moscova. Îl considerăm un interlocutor util și relevant.” Disputa verbală dintre Trump și Medvedev Conflictul verbal dintre Trump și Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale provocatoare, a stârnit îngrijorări în rândul unor analiști occidentali și ruși, care au criticat escaladarea tensiunilor prin discuții publice despre desfășurări nucleare. Totuși, Kremlinul nu vede în declarațiile recente un semnal clar de escaladare. „Sunt subiecte extrem de complexe și sensibile, care trezesc emoții puternice. Dar nu credem că asistăm la o escaladare reală,” a spus Peskov. El a refuzat să răspundă dacă Medvedev a fost avertizat să își modereze retorica online.
Trump o demite pe şefa agenţiei de statistică a muncii după publicarea unui raport
Conform raportului publicat de Biroul de Statistică a Muncii, doar 73.000 de locuri de muncă au fost create în decursul lunii iulie şi că în lunile mai şi iulie au fost create cu 258.000 de locuri de muncă mai puţine decât fusese estimat anterior. Printr-un mesaj publicat pe platofrma de socializare, Truth Social, preşedintele Trump a susţinut că cifrele publicate au fost măsluite în scop politic pentru a pune într-o lumină negativă Partidul Republican şi propria administraţie. „Această numire politică a lui Biden trebuie concediată IMEDIAT. Va fi înlocuită cu cineva mult mai competent şi calificat”, a scris Trump. Secretarul Muncii, Lori Chavez-DeRemer, a confirmat că Erika McEntarfer nu mai conduce agenţia, iar adjunctul William Wiatrowski va prelua funcţia de director interimar. Chavez-DeRemer a susţinut demiterea, declarând că este necesară „restabilirea încrederii în datele esenţiale furnizate de BLS”. Ca reacţie la această demitere, liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer a declarat într-un discurs „Ce face un lider slab când primeşte veşti proaste? Atacă mesagerul”. McEntarfer, singurul oficial cu rang politic din cadrul BLS, a fost numită în 2023 de fostul preşedinte Joe Biden şi confirmată de Senat cu un vot de 86-8. Mandatul ei era prevăzut pentru patru ani, dar fiind o numire politică, putea fi revocată din funcţie.
Casa Albă a publicat lista tarifelor vamale. Se schimbă regulile jocului: tarife de până la 41% pentru unele țări, cu excepții surprinzătoare pentru Marea Britanie și Brazilia
Tariful minim impus pentru majoritatea țărilor nemenționate în listă este de 10%, dar în cazul unor economii specifice se aplică taxe semnificativ mai mari. Produsele considerate transbordate pentru a evita aceste taxe vor fi sancționate suplimentar, iar unele economii, inclusiv China, Canada și Mexic, urmează regimuri comerciale diferite și sunt acoperite de ordine separate, a precizat administrația americană, potrivit Bloomberg. Cele mai multe state, taxate cu 15% Un grup extins de țări este vizat de un tarif de 15%, inclusiv state din Africa, Europa și Asia. Printre acestea se numără Afganistan, Angola, Bolivia, Botswana, Camerun, Ciad, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Congo, Ecuador, Guineea Ecuatorială, Fiji, Ghana, Guyana, Islanda, Israel, Japonia, Iordania, Lesotho, Liechtenstein, Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambic, Namibia, Nauru, Noua Zeelandă, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Papua Noua Guinee, Trinidad și Tobago, Turcia, Uganda, Vanuatu, Venezuela, Zambia și Zimbabwe. Statele membre ale Uniunii Europene sunt incluse în această categorie, cu mențiunea că „tariful este stabilit la cel puțin 15%, iar taxele mai mari sau echivalente deja stabilite pentru unele mărfuri, vor rămâne valabile. Regatul Unit, un acord net mai bun Regatul Unit, Brazilia și Insulele Falkland Tarif beneficiază de tariful minim general, de 10%, la fel ca țările care nu au fost enumerate în lista Casei Albe. Potrivit analiștilor, Londra a reușit să evite tarife mai dure aplicate altor economii mari, precum Uniunea Europeană, grație flexibilității sale post-Brexit și a unei înțelegeri care prevede concesii reciproce în sectoare-cheie precum oțelul, energia și industria auto. Cele mai dezavantajate, până la 41% În cadrul noii politici comerciale anunțate de SUA, Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Pakistan, Filipine și Thailanda figurează pe lista țărilor pentru care a fost stabilit un tarif vamal de 19%. Tarife mai severe, de 25%, se aplică statelor Brunei, India, Kazahstan, Moldova și Tunisia, iar un nivel și mai ridicat, de 30%, este impus Algeriei, Libiei, Africii de Sud și Bosniei-Herțegovina. Irakul și Serbia sunt vizate de un tarif de 35% la importurile către SUA, iar cele mai dure măsuri sunt rezervate câtorva state: Elveției i-au fost impuse taxe comerciale de 39%, Birmaniei (Laos și Myanmar) – 40%, iar Siriei 41%. Dincolo de deficitul comercial Tarifele cele mai mari, de până la 41%, nu țin doar de deficitul comercial, ci și de factori geopolitici, de lipsa reciprocității în schimburi sau suspiciuni de transbordare a mărfurilor pentru a evita tarife mai dure. Țări precum Siria, Myanmar, Irak sau Serbia sunt vizate și din motive de securitate sau sancțiuni. În cazul Siriei, de exemplu, tariful este simbolic și coercitiv, întrucât nu există relații comerciale active semnificative, dar SUA folosește tarifele ca instrument de presiune diplomatică. La fel, în cazul Myanmarului, regimul autoritar și încălcările drepturilor omului au determinat Washingtonul să impună tarife ridicate în linie cu sancțiunile economice. Alte state, ca Laos sau Cambodgia, sunt suspectate că facilitează reexportul de bunuri chinezești. În unele cazuri, tarifele mari penalizează lipsa cooperării în negocierile comerciale cu SUA. Potrivit comunicatului emis de Casa Albă, noile tarife urmează să intre în vigoare la ora 12:01 a.m., joi, 7 august, ora Washingtonului.
Bursele scad după ce SUA a anunțat noi taxe vamale pentru 92 de țări
Indicele DAX al Germaniei a scăzut cu 1,1% la începutul tranzacțiilor din Frankfurt, în timp ce indicele CAC al Franței a scăzut cu aproape 1%, iar indicele IBEX al Spaniei a pierdut 0,6% – chiar dacă Europa a ajuns la un acord comercial cu SUA la începutul acestei săptămâni. Acest lucru, precum și scăderea cu 0,5% a bursei din Londra, reflectă îngrijorarea că taxele lui Trump vor avea un impact considerabil asupra economiei globale, slăbind creșterea comerțului, potrivit The Guardian. Președintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv prin care impune tarife cuprinse între 10% și 41% asupra importurilor din zeci de țări, în cea mai recentă încercare a sa de a remodela economia globală. Ordinul prevede că mărfurile importate din orice națiune de pe glob vor fi supuse unui tarif de 10%, cu excepția mărfurilor din cele 92 de țări enumerate într-o anexă, care sunt supuse unor taxe vamale mai ridicate. Cel mai ridicat tarif se aplică mărfurilor din Siria, care vor fi taxate cu 41%.
Disputa Trump-Harvard continuă: Departamentul de Justiție, sesizat în privința acuzațiilor de discriminare antisemită
La sfârșitul lunii iunie, administrația Trump a declarat că o anchetă a concluzionat că Harvard a încălcat legea federală privind drepturile civile pentru că nu a abordat hărțuirea studenților evrei și israelieni. Criticii, experții în drepturile omului și unii membri ai facultății au declarat că astfel de anchete sunt un pretext pentru a afirma controlul federal asupra școlilor și pentru a amenința libertatea academică și libertatea de exprimare. Harvard a fost implicată în discuții și o luptă juridică cu administrația Trump, solicitând restituirea a miliarde de dolari din fondurile federale înghețate pentru cercetare medicală și alte programe. A dat în judecată administrația Trump la începutul acestui an. „Colaborarea de câteva luni a părților a fost fără rezultat”, se arată în scrisoarea din miercuri a Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al SUA către conducerea Harvard. „Prin urmare, OCR (Biroul pentru Drepturi Civile) nu are de ales decât să trimită problema către Departamentul de Justiție pentru a iniția proceduri adecvate pentru a aborda discriminarea antisemită de la Harvard.” Trump a amenințat că va reduce fondurile federale pentru universități din cauza protestelor pro-palestiniene împotriva războiului aliatului SUA, Israel, din Gaza. Guvernul susține că universitățile au permis antisemitismul în timpul protestelor pro-palestiniene de anul trecut.
Acord comercial pe ultima sută de metri: Cum s-au pregătit miniștrii sud-coreeni pentru negocierile cu Trump
Ce recomandări au primit? Să-l numească pe Trump „o persoană minunată” și să vorbească cât mai simplu posibil, a declarat ministrul Industriei, Kim Jung-kwan, după anunțul acordului de miercuri. Miza era deosebit de mare pentru Coreea de Sud, o economie bazată pe exporturi, iar Kim și ceilalți membri ai delegației erau în funcție de doar câteva săptămâni, după ce președintele Lee Jae Myung a câștigat alegerile anticipate în iunie. Kim l-a numit pe Trump „un maestru al negocierilor” și a spus că fiecare membru al echipei, inclusiv ministrul Finanțelor, Koo Yun-cheol, și ministrul Comerțului, Yeo Han-koo, a interpretat pe rând rolul președintelui american pentru a face pregătirile. „Am încercat să vorbim ca președintele Trump, iar stilul lui de a vorbi este foarte scurt și direct”, a spus Kim. „Am pregătit singuri o mulțime de scenarii despre cum să răspundem la diverse întrebări”. Cum s-au încheiat negocierile Întâlnirea propriu-zisă a durat aproximativ o jumătate de oră, iar cele două părți au negociat suma fondului de investiții, care a fost stabilită în cele din urmă la 350 de miliarde de dolari, spune Koo. „Am adunat din timp multe strategii de negociere folosite de omologii noștri și ne-am gândit mult cum să răspundem, așa că negocierile au decurs foarte bine”, a spus el. Yeo l-a citat pe Trump spunând că implicarea sa personală este rară atunci când vine vorba de oficiali care nu sunt șefi de stat și că acest lucru arată că „respectă foarte mult Coreea de Sud și îi acordă o mare importanță.” La începutul discuțiilor, SUA au cerut Coreei de Sud să ridice restricțiile privind importurile de carne provenită de la vite mai mari de 30 de luni, dar Yeo a reușit să detensioneze situația prin a le arăta americanilor o fotografie cu protestele masive de acum câțiva ani, declanșate de îngrijorările legate de boala vacii nebune.