Orban spune că victoria lui Trump a împiedicat un conflict global
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că victoria președintelui american Donald Trump la cele mai recente alegeri din SUA a contribuit la prevenirea unui conflict global. Aflat sâmbătă la un eveniment dedicat studenților, în România, Orban a mai afirmat că, după alegeri, discriminarea împotriva Ungariei a încetat, iar încrederea investitorilor a revenit, scrie Baha. Cu toate acestea, liderul de la Budapesta a avertizat că „probabilitatea unui război mondial este în creștere constantă”, invocând sondaje realizate în șase țări importante, unde mulți cetățeni cred că un al treilea război mondial ar putea izbucni în următorii 5-10 ani. În legătură cu alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, adăugând că acesta este însăși democrația, alegerile sunt întotdeauna deschise, iar rezultatul va fi în conformitate cu decizia poporului. Viktor Orbán a menționat că, potrivit propriilor sondaje, partidele de guvernământ pot conta pe câștigarea a 80 din cele 106 circumscripții electorale individuale, dar a subliniat că în 2022 Fidesz-KDNP a câștigat 87. „De ce am da mai puțin?”, a întrebat șeful guvernului. Se poate conta pe guvernul național – spune premierul, iar șeful guvernului a cerut celor de peste graniță să se apere și ei.
Thailanda și Cambodgia încep negocieri pentru încetarea focului, anunță Trump
Trump a spus că a vorbit cu prim-ministrul cambodgian Hun Manet și cu premierul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, avertizându-i că nu va încheia acorduri comerciale cu cele două țări din Asia de Sud-Est dacă războiul va continua, informează Reuters. „Ambele părți caută o încetare imediată a focului și pace”, a scris Trump pe Truth Social. Înainte ca Trump să vorbească cu cei doi lideri, confruntările de la granița thailandezo-cambodgiană au continuat pentru a treia zi consecutiv, iar sâmbătă au apărut noi puncte de conflict, ambele părți afirmând că au acționat în legitimă apărare și cerând celeilalte tabere să înceteze luptele și să înceapă negocierile. Peste 30 de persoane au fost ucise și peste 130.000 au fost strămutate în cel mai grav conflict dintre cele două țări vecine din Asia de Sud-Est din ultimii 13 ani. Thailanda a raportat moartea a șapte soldați și a 13 civili, în timp ce Cambodgia a anunțat că au fost uciși cinci soldați și opt civili. Trump s-a implicat direct În urma apelurilor la reținere din partea consilierilor lui Trump, acesta s-a implicat direct sâmbătă, vorbind cu fiecare dintre lideri și transmițând mesaje între aceștia. „Au fost de acord să se întâlnească imediat și să ajungă rapid la un acord de încetare a focului și, în cele din urmă, la PACE!”, a scris Trump, adăugând că ambele țări doresc să revină la „masa negocierilor comerciale”. „Când totul va fi rezolvat și pacea va fi aproape, aștept cu nerăbdare să închei acordurile comerciale cu ambele!”, a spus Trump. El nu a oferit detalii privind negocierile pentru încetarea focului.
Netanyahu și Trump par să renunțe la negocierile cu Hamas privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Netanyahu a declarat că Israelul analizează acum opțiuni „alternative” pentru a-și atinge obiectivele de a-și aduce ostaticii acasă din Gaza și de a pune capăt dominației Hamas în zonă, scrie Reuters. Pe de altă parte, Donald Trump este de părere că liderii Hamas vor fi acum „vânați”, spunând reporterilor că „Hamas nu a dorit cu adevărat să încheie un acord. Cred că vor să moară. Și este foarte rău. Și s-a ajuns la un punct în care va trebui să duci treaba la capăt”. Între timp, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va deveni prima mare putere occidentală care va recunoaște Palestina ca stat în luna septembrie. Această decizie a fost criticată la nivel internațional, inclusiv de către Trump, care a afirmat vineri că ceea „ce spune el [Macron – n.r.] nu contează. Este un tip foarte bun. Îmi place de el, dar acea declarație nu are greutate”. Joi, Israelul și Statele Unite și-au retras delegațiile de la negocierile de încetare a focului desfășurate în Qatar, la câteva ore după ce Hamas a prezentat răspunsul său la propunerea de armistițiu.
Indicele dolarului american se îndreaptă spre cea mai mare scădere săptămânală din ultima lună
Vineri, investitorii se află într-o poziţie de aşteptare şi recalibrare, încercând să anticipeze viitoarele mişcări ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Japoniei, în contextul negocierilor comerciale şi al dinamicii politice tot mai tensionate. În acest climat volatil, lira sterlină a înregistrat un recul, influenţată de cifrele dezamăgitoare privind vânzările cu amănuntul din Marea Britanie, conform Ziarul Financiar. Atât Fed-ul, cât şi Banca Japoniei sunt aşteptate să menţină dobânzile neschimbate la reuniunile programate săptămâna viitoare, însă pieţele sunt mai interesate de mesajele transmise după aceste întâlniri – în special în privinţa calendarului unei eventuale modificări a politicilor monetare. Politica a devenit un factor perturbator major în SUA Preşedintele Donald Trump a reluat joi criticile la adresa Fed-ului şi a preşedintelui Jerome Powell, pledând din nou pentru o reducere a dobânzilor. Cu toate acestea, Trump a liniştit temporar pieţele prin declaraţia că nu intenţionează să-l demită pe Powell – o ameninţare pe care a lansat-o în trecut în mai multe rânduri. „Piaţa a reacţionat pozitiv la faptul că Trump nu a cerut explicit demiterea lui Powell, deşi a fost clar că aşteaptă ca acesta să ‘facă ceea ce trebuie’”, a explicat Derek Halpenny, director de cercetare pentru zona EMEA la MUFG. Totuşi, el avertizează că „tema presiunii Casei Albe asupra independenţei Fed-ului va persista şi va continua să reprezinte un risc de depreciere pentru dolar”. Pe parcursul acestei săptămâni, dolarul a pierdut teren în faţa euro şi a yenului, iar indicele dolarului – care reflectă evoluţia monedei americane în raport cu un coş de şase valute majore – a scăzut până la 97,45, marcând un declin de aproximativ 1%, cea mai slabă performanţă săptămânală din ultimele patru săptămâni. Cu toate acestea, vineri, dolarul a recuperat uşor, înregistrând o creştere modestă de 0,15% faţă de ziua precedentă. În concluzie, pieţele globale se află într-un punct de cotitură, în care politicul şi economicul se ciocnesc într-un joc periculos de influenţă. Investitorii privesc cu nervozitate spre săptămâna viitoare, în aşteptarea semnalelor decisive care ar putea redesena harta financiară globală.
Bărbatul acuzat că a încercat să-l asasineze pe Trump își va reprezenta singur cazul în instanță
Judecătoarea Aileen Cannon a aprobat cererea acestuia, dar a stabilit că avocații desemnați de instanță vor rămâne ca asistenți. Routh, în vârstă de 59 de ani, urmează să fie judecat în septembrie, la un an după ce, potrivit procurorilor, un agent al Serviciului Secret i-a demascat tentativa de a-l împușca pe Trump în timp ce acesta juca golf. El a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de asasinare a unui candidat prezidențial, agresarea unui ofițer federal și mai multe infracțiuni legate de arme. Procesul va începe în septembrie Judecătoarea a precizat că procesul va începe pe 8 septembrie, chiar dacă Routh se apără singur. Într-o scrisoare adresată instanței, acesta a afirmat că nu se înțelege cu avocații săi și a sugerat că ar putea fi folosit într-un schimb de prizonieri cu țări precum Iran, China, Coreea de Nord sau Rusia. Procurorii susțin că Routh a planificat atacul timp de săptămâni și că a încercat să îl împuște pe Trump la clubul său de golf din West Palm Beach. Tentativa a fost oprită după ce un agent l-a observat și a deschis focul, determinându-l să lase arma și să fugă. El a fost arestat cu ajutorul unui martor. În afara procesului federal, Routh se confruntă și cu acuzații la nivel de stat pentru terorism și tentativă de omor.
Țoiu, despre întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump: Anunțăm întâlnirea odată ce e stabilită
Oana Țoiu a fost întrebată dacă poate da informații despre întâlnirea dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele SUA, Donald Trump. „Președintele Nicușor Dan a clarificat că în acest moment prioritatea noastră este consistența agendei de lucru. Avem cu Statele Unite ale Americii mai multe domenii în care colaborăm, mai multe domenii unde vrem să întărim acest parteneriat strategic, parteneriat bilateral. În primul rând, obiectivul nostru principal în perioada următoare este să ne asigurăm că România este în siguranță. Asta înseamnă și în relația cu Statele Unite ale Americii, prezența NATO pe teritoriul României. Și asta este un lucru foarte important, această conversație este prioritară. Vrem să întărim și să creștem relațiile comerciale, dar asta în acest moment implică și negocierile care există între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind tarifele. Noi aici avem un interes aparte în zona energiei și un interes punctual acum, în special în zona de energie nucleară, dar și un interes important, un obiectiv de viitor pentru noi și aici când spun noi, mă refer la România, este important să ne asigurăm că există un mediu investițional prietenos în infrastructura de energie și că România devine în următorii ani principalul furnizor de energie pentru regiune”, a spus Oana Țoiu, la Digi 24. De asemenea, Țoiu a precizat că România – furnizor de energie pentru regiune este important și pentru Republica Moldova, dar și pentru proiectul viitor, după ce se va obține o pace în Ucraina. „Și pentru proiectul de reconstrucție al Ucrainei este foarte important ca România să fie o sursă de energie în acest proces. Și acesta este un alt subiect și sigur, evident trebuie să ne asigurăm că facem pași într-un ritm alert și pentru a reactiva procesul de Visa Waiver”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată dacă, totuși, întâlnirea dintre cei doi președinți va avea loc în septembrie sau mai târziu de septembrie, ministrul de Externe a spus că nu este responsabil să spună o dată acum. „Noi credem că este responsabil din partea noastră să anunțăm întâlnirea odată ce este stabilită”, a precizat Oana Țoiu.
Trump publică dosarele secrete FBI despre Martin Luther King, în ciuda opoziției familiei
Documentele au fost ținute secrete de instanță din 1977, când FBI a adunat pentru prima dată materialele și le-a predat Administrației Naționale a Arhivelor și Documentelor. Publicarea vine după aproape cinci decenii de secretizare, transmite AP. Familia lui King, inclusiv cei doi copii în viață, Martin III și Bernice, au fost informați în prealabil despre decizie și au avut propriile echipe care au examinat documentele înainte de divulgarea publică. Într-o declarație lungă publicată luni, cei doi copii în viață ai lui King au calificat cazul tatălui lor drept „o curiozitate publică captivantă de zeci de ani”. Au subliniat însă caracterul personal al chestiunii și au insistat că „aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”. Decizia se înscrie în promisiunea electorală a președintelui Trump de a dezvălui dosarele clasificate legate de asasinări politice majore. Când a preluat funcția în ianuarie, Trump a semnat un decret pentru declasificarea dosarelor despre asasinarea președintelui John F. Kennedy din 1963, împreună cu cele legate de asasinările lui Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr. din 1968. Publicarea acestor documente ridică întrebări despre natura supravegherii FBI asupra liderului pentru drepturile civile și despre contextul în care aceasta a avut loc în perioada tensionată a anilor ’60.
Politico: Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional
Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate. Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere. În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări. Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt. Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert. „Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula” În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale. „Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele. Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche. În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi. Cum se poate evita recăderea în autoritarism? Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând. Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare. „Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă”. „Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”. Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”. Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.
Fostul avocat al lui Jeffrey Epstein cere desecretizarea unor noi documente
Într-un interviu acordat duminică, Dershowitz a afirmat că transcrierile juriului federal, pe care procurorul general Pam Bondi a cerut recent unui judecător să le desecretizeze, nu conţin informaţiile căutate de susţinătorii preşedintelui Donald Trump, cum ar fi numele clienţilor lui Epstein. Avocatul a susţinut că a văzut anumite documente, inclusiv rapoarte FBI care cuprind declaraţiile unor victime, în care „cel puţin una dintre victime a numit persoane foarte importante”, însă aceste nume au fost redactate. Preşedintele Trump se confruntă cu presiuni tot mai mari privind publicarea unor materiale suplimentare din ancheta privind traficul sexual al lui Jeffrey Epstein, care s-a sinucis în 2019 în închisoarea din Manhattan, în aşteptarea procesului. Deşi Procurorul General Pam Bondi promisese că vor fi publicate „multe nume”, Departamentul de Justiţie şi FBI au emis recent un document comun prin care au infirmat teoriile conspiraţioniste, susţinând că nu există „o listă compromiţătoare de clienţi”. Preşedintele Trump a cerut săptămâna trecută desecretizarea transcrierilor juriului federal din cazurile Epstein şi Ghislaine Maxwell, iar guvernul a depus vineri o cerere în instanţă la New York. Ghislaine Maxwell a fost condamnată în 2021 pentru cinci capete de acuzare privind rolul ei în abuzarea de minore. Duminică, Dershowitz a sugerat ca Maxwell să primească imunitate, pentru a putea fi obligată să depună mărturie în faţa Congresului despre activitatea ilegală a lui Jeffrey Epstein.
Trump avertizează Iranul că orice nouă instalație nucleară va fi distrusă
„Toate cele trei situri nucleare din Iran au fost complet distruse și/sau rase de pe fața pământului. Ar dura ani pentru a le repune în funcțiune și, dacă Iranul ar dori acest lucru, le-ar fi mai ușor să înceapă de la zero, în alte trei locații, înainte ca acestea să fie distruse din nou”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Anterior, NBC News a relatat, citând surse anonime, că doar una dintre instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran a fost complet distrusă în atacurile aeriene ale SUA din luna iunie, în timp ce celelalte două ar putea fi repuse în funcțiune în câteva luni. Casa Albă a respins însă aceste informații. Anna Kelly, adjuncta secretarului de presă al Casei Albe, a declarat pentru Reuters că „operațiunea Midnight Hammer a distrus complet capacitățile nucleare ale Iranului”. Trump și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au susținut pe 25 iunie că instalațiile nucleare de la Fordow, Natanz și Isfahan au fost „complet distruse” în urma atacurilor aeriene din 21-22 iunie. Washingtonul afirmă că Iranul nu a reușit să evacueze materialele nucleare din aceste situri înainte de atac.