Un judecător federal blochează punerea în aplicare a ordinului lui Trump privind CPI
Decizia a fost luată în urma unui proces intentat în aprilie de către doi apărători ai drepturilor omului, care contestau ordinul emis de Trump privind impunerea unor sancțiuni economice și de călătorie extinse împotriva celor implicați în anchetele CPI privind cetățeni americani sau aliați ai SUA, cum ar fi Israelul. În hotărârea sa, judecătoarea federală Nancy Torresen, a numit ordinul executiv o încălcare neconstituțională a libertății de exprimare. „Ordinul executiv pare să restricționeze discursuri mult mai mult decât este necesar pentru a atinge acest scop”, a scris ea. „Ordinul executiv interzice, în mod general, orice servicii bazate pe discurs care beneficiază procurorul, indiferent dacă acele servicii benefice sunt legate sau nu de o anchetă a CPI privind Statele Unite, Israelul sau alt aliat al SUA”, a adăugat Torresen. Ordinul executiv a impus sancțiuni procurorului CPI, Karim Khan, care este britanic. Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA l-a inclus, de asemenea, pe acesta pe lista persoanelor și entităților sancționate. Cetățenii americani care furnizează servicii în beneficiul lui Khan sau al altor persoane sancționate s-ar putea confrunta cu sancțiuni civile și penale, conform ordinului, care a fost condamnat de CPI și de zeci de țări.
Instanţa braziliană ordonă percheziţii asupra fostului președinte Bolsonaro pentru complicitatea cu Trump
Poliţia federală a percheziţionat locuinţa lui Bolsonaro şi i-a montat un dispozitiv de monitorizare a gleznei, o escaladare a presiunii juridice cu care se confruntă deja şi pe care Trump a încercat să o amelioreze cu o taxă aspră asupra bunurilor braziliene. Bolsonaro a declarat că este de părere că ordinele judecătoreşti au fost o reacţie la criticile lui Trump la adresa procesului său în faţa Curţii Supreme. Măsurile luate de instanţă împotriva lui Bolsonaro s-au adăugat la dovezile potrivit cărora tacticile lui Trump dau greş în Brazilia, agravând problemele aliatului său ideologic şi mobilizând sprijinul public în favoarea unui guvern de stânga sfidător, scrie Reuters. Lui Bolsonaro i s-a interzis să contacteze oficiali străini, să folosească reţelele de socializare sau să se apropie de ambasade, conform deciziei emise de judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă, care a menţionat că există o „posibilitate concretă” ca acesta să fugă din ţară. Într-un interviu acordat vineri agenţiei Reuters la sediul partidului său, Bolsonaro l-a numit pe Moraes „dictator” şi a descris ultimele ordine judecătoreşti drept acte de „laşitate”. Bolsonaro a negat orice plan de a părăsi ţara, dar a declarat că s-ar întâlni cu Trump dacă ar putea avea acces la paşaportul său, pe care poliţia l-a confiscat anul trecut. De asemenea, el a declarat că l-a căutat pe cel mai înalt diplomat american din Brazilia pentru a discuta despre ameninţarea tarifară a lui Trump.
SUA transferă comanda Elveției de rachete Patriot spre Ucraina
Sistemele de apărare Patriot din SUA care ar fi trebuit să ajungă în Elveția, vor fi trimise spre Ucraina, potrivit ministrului elvețian al Apărării, citat de Sky News. Elveția a comandat cinci sisteme de apărare Patriot în 2022, însă oficialii elvețieni au fost informați că departamentul de Apărare al SUA „va reprioritiza livrarea sistemelor de apărare Patriot pentru a sprijini Ucraina”. Livrarea rachetelor Patriot, sisteme de apărare care costă miliarde de dolari, a fost inițial programată să înceapă în 2027. Livrarea sistemelor de apărare către Elveția ar fi durat un an. Luni, Trump a anunțat că SUA va trimite mai multe rachete americane în Ucraina, dacă Uniunea Europeană va acoperi costurile de producție pentru echipamentele de apărare. Potrivit declarațiilor făcute luni de Mark Rutte, secretarul general NATO, Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda și Canada și-au exprimat deja intenția de a contribui financiar pentru a acoperi costurile echipamentelor de apărare. De asmenea, Suedia și Danemarca au precizat că sunt gata să ajute cu livrarea armelor americane în Ucraina, prin intermediul NATO.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.239. Trump anunță că SUA au livrat noi arme Kievului: Zelenski nu trebuie să atace Moscova!
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 16 iulie 2025, în a 1.239-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Donald Trump a afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump, vorbind cu presa, a menționat că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. „Vin din Germania”, a adăugat el. Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei. Luni, declarându-se dezamăgit de faptul că, în opinia sa, Vladimir Putin nu se angajează către încheierea războiului cu Ucraina, Trump l-a amenințat pe acesta că, dacă în 50 de zile nu încheie războiul printr-un acord cu Kievul, Statele Unite vor impune „taxe vamale dureroase de 100%” atât Rusiei, cât și țărilor care importă mărfuri din Rusia, în special petrol. În altă ordine de idei, liderul de la Casa Albă a declarat că Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova. Declarația sa survine după ce publicația Financial Times a susținut că Trump l-a încurajat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică purtată luna aceasta, să lovească în profunzimea Rusiei, atacând inclusiv marile orașe Moscova și Sankt Petersburg. Conform FT, președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, dar a cerut ca Ucraina să primească armele potrivite pentru astfel de atacuri. „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, a spus Trump în fața presei, pe peluza sudică a Casei Albe, după ce a fost întrebat dacă l-ar fi încurajat pe Zelenski să atace capitala rusă. Președintele republican Donald Trump a anunțat un nou plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În pofida ultimelor declarații și a deciziilor luate, președintele SUA continuă să afirme că nu este „de partea nimănui” în acest conflict. Trump insistă, chiar: „Vreau să opresc măcelul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cazul Epstein: Trump spune că procurorul general ar trebui să publice orice informație credibilă despre dosar
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat marți că procurorul general Pam Bondi ar trebui să facă public „tot ceea ce crede că este credibil” în cazul dosarului Jeffrey Epstein, scrie ABC News. Trump a declarat în fața jurnaliștilor că a primit o „informare foarte rapidă” cu privire la revizuirea de către Departamentul de Justiție (DoJ) și FBI a dosarelor Epstein. În urma acestui lucru, nu s-a găsit nicio dovadă că Jeffrey Epstein ar fi ținut o „listă de clienți” a asociaților și nu se așteaptă alte acuzații. Jeffrey Epstein a murit în anul 2019, într-o închisoare din SUA, în timp ce aștepta procesul federal privind rețeaua sa de exploatare sexuală, iar evenimentul a fost considerat o sinucidere. Cu toate acestea, membri MAGA au teoretizat faptul că detaliile privind infracțiunile lui Epstein au fost ascunse pentru a proteja figuri influente sau agenții de informații. Potrivit BBC, marți, Trump a lăudat modul în care procurorul său general a gestionat problema, spunând că „ea a gestionat-o foarte bine și va depinde de ea. Orice crede ea că este credibil, ar trebui să facă public”. Când a fost întrebat de un jurnalist dacă procurorul general i-a spus lui Trump dacă numele său apare în vreuna dintre înregistrări, el a răspuns: „Nu, nu”. De asemenea, liderul de la Casa Albă a declarat că nu înțelege de ce susținătorii săi manifestă un interes atât de mare pentru cazul lui Jeffrey Epstein, numind subiectul drept „plictisitor”. Anterior, administrația președintelui Joe Biden a avut acces la dosare, dar nu le-a făcut publice.
Trump contrazice dezvăluirile că l-ar fi întrebat pe Zelenski dacă ar putea lovi capitala Rusiei: Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova
Trump a fost întrebat de către un jurnalist dacă Zelenski ar trebui să țintească Moscova sau mai adânc în Rusia, iar el a răspuns spunând: „Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova”, scrie Reuters. Comentariile sale au venit după ce Financial Times, citând persoane informate cu privire la discuții, a raportat marți că Trump l-a întrebat pe Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice la începutul lunii iunie, dacă Ucraina ar putea lovi Moscova sau Sankt Petersburgul dacă i s-ar furniza arme americane cu rază lungă de acțiune. Tot în cursul zilei de marți, după apariția articolului în Financial Times, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a admis discuția dintre cei doi președinți, însă a subliniat că publicația „a scos cuvintele din context”. „Președintele Trump a pus doar o întrebare, nu a încurajat alte crime. El lucrează neobosit pentru a opri crimele și a pune capăt acestui război”, a spus ea. Luni, Trump a anunțat o poziție mai dură față de Rusia în privința războiului, promițând o nouă serie de rachete și alte arme pentru Ucraina. El a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru a ajunge la un acord de încetare a focului.
Curtea Supremă a SUA permite administrației Trump să continue desființarea Departamentului Educației
Într-o decizie scurtă și nesemnată, instanța supremă a ridicat ordinul unui judecător federal care blocase concedierea a aproape 1.400 de angajați și transferul unor funcții esențiale către alte agenții guvernamentale. Cei trei judecători liberali ai Curții Supreme s-au opus deciziei. Decizia vine în contextul în care Trump a anunțat, în martie, intenția de a închide Departamentul Educației „în măsura maximă permisă de lege”, promițând „să returneze controlul educației statelor”. „O victorie pentru studenți și familii” Secretarul Educației, Linda McMahon, a salutat hotărârea Curții Supreme, spunând că aceasta reprezintă „o victorie semnificativă pentru studenți și familii”. McMahon a precizat că planul prevede reducerea personalului departamentului la jumătate față de nivelul existent la începutul mandatului lui Trump. Oponenții deciziei, inclusiv 21 de procurori generali democrați, districte școlare și sindicate, au avertizat că aceste măsuri riscă să paralizeze capacitatea instituției de a oferi sprijin financiar elevilor din medii defavorizate, de a proteja drepturile civile în școli și de a gestiona programele de împrumuturi pentru studenți. Judecătoarea Sonia Sotomayor, într-un discurs dur în disidență, a avertizat că „decizia Curții oferă președintelui puterea de a anula legi prin concedierea angajaților necesari pentru implementarea lor”, afirmând că elevii riscă să fie privați de protecție împotriva discriminării și violenței. Administrația Trump a început deja transferul portofoliului de împrumuturi studențești Deși închiderea oficială a Departamentului Educației necesită un vot al Congresului, administrația Trump a început deja transferul portofoliului de împrumuturi studențești, în valoare de 1,6 trilioane de dolari, către Small Business Administration și al programelor pentru educația specială către Department of Health and Human Services. Cazul își va continua parcursul în instanțele inferioare, dar decizia Curții Supreme permite administrației să accelereze procesul de restrângere a atribuțiilor Departamentului Educației.
Trump încearcă să justifice taxele vamale /Statele Unite au fost jefuite de prieteni și inamici
Președintele american, Donald Trump, a încercat din nou, luni, să justifice taxele vamale impuse multor țări, inclusiv națiunilor europene, acuzându-le că au profitat decenii întregi de pe urma Statelor Unite. ”Statele Unite ale Americii au fost jefuite la nivel comercial și militar de prieteni și de inamici, în aceeași măsură, de câteva decenii. Costurile au fost de mii de miliarde de dolari, iar acest lucru nu mai era sustenabil, de fapt, nu a fost niciodată!”, a acuzat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Țările ar trebui să se gândească la acest lucru și să ne mulțumească pentru că au beneficiat gratuit de aceste lucruri mulți ani, să ne spună că acum trebuie să facă ceea ce este corect pentru America. Iar noi am răspunde: «Mulțumim pentru înțelegerea situației. Apreciem foarte mult!»”, a subliniat Donald Trump. Președintele SUA a anunțat impunerea de tarife comerciale de 30% Uniunii Europene de la 1 august, dacă până atunci nu se ajunge la un acord comercial major. Bruxellesul a avertizat că taxele vamale impuse de Administrația Donald Trump vor afecta fundamental relațiile comerciale cu Statele Unite. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a semnalat că Uniunea Europeană va trece la măsuri de retorsiune ”proporționate”. ”Am aflat cu regret și dezamăgire despre scrisoarea trimisă Uniunii Europene de președintele SUA, Donald Trump, mai ales ținând cont de etapa avansată a negocierilor noastre comerciale. UE a abordat printr-o atitudine de bună-credință negocierile și cu o intensitate totală. Să fim onești: ideea impunerii unei taxe vamale de 30% este prohibitivă pentru comerțul reciproc. Rețelele de aprovizionare transatlantice vor resimți masiv măsurile”, a declarat Maros Sefcovic, comisarul UE al Comerțului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a intensificat cooperarea digitală cu Republica Moldova și salută aderarea țării la sistemul UE de roaming ANALIZĂ Corriere della Sera: China AVERTIZEAZĂ Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia
SUA au oprit finanțarea pentru testele clinice ale unui nou vaccin împotriva HIV în Africa: Opriți toate lucrările
„Opriți toate lucrările”, spunea administrația Trump din Statele Unite, în emailul prin care se retrăgea toată finanțarea. Vestea i-a devastat pe cercetători, care trăiesc și lucrează într-o regiune în care trăiesc mai multe persoane cu HIV decât oriunde altundeva în lume. Proiectul lor de cercetare, numit BRILLIANT, urma să fie cel mai recent care să se bazeze pe diversitatea genetică și pe vasta expertiză a regiunii, în speranța de a aduce beneficii oamenilor de pretutindeni. Dar cei 46 de milioane de dolari din partea SUA pentru proiect dispăreau, ca parte a desființării ajutorului extern de către cel mai mare donator mondial la începutul acestui an, când președintele Donald Trump a anunțat că se va concentra pe prioritățile interne. Africa de Sud a fost afectată în mod deosebit de afirmațiile nefondate ale lui Trump cu privire la persecutarea minorității albe afrikane din această țară. Țara primea circa 400 de milioane de dolar anual Țara primea aproximativ 400 de milioane de dolari pe an prin intermediul USAID și al programului PEPFAR, axat pe HIV, scrie AP. Acum, aceste fonduri au dispărut. Glenda Grey, care conduce programul Brilliant, a declarat că continentul african a fost vital pentru dezvoltarea medicamentelor împotriva HIV, iar reducerile bugetare ale SUA amenință capacitatea sa de a continua această activitate în viitor. Printre progresele semnificative se numără studiile clinice pentru lenacapavir, singurul vaccin din lume administrat de două ori pe an pentru prevenirea HIV, aprobat recent pentru utilizare de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. Un studiu care a demonstrat eficacitatea sa a implicat tineri sud-africani. „Realizăm studiile mai bine, mai rapid și mai ieftin decât oriunde altundeva în lume, așa că, fără Africa de Sud ca parte a acestor programe, lumea, în opinia mea, este mult mai săracă”, a spus Gray. Ea a menționat că, în timpul urgenței pandemiei de COVID-19, Africa de Sud a jucat un rol crucial prin testarea vaccinurilor Johnson & Johnson și Novavax, iar supravegherea genomică a oamenilor de știință sud-africani a dus la identificarea unei variante importante. Noul vaccin împotriva HIV avea rezultate promițătoare O echipă de cercetători de la Universitatea din Witwatersrand a făcut parte din unitatea care a dezvoltat vaccinurile împotriva HIV pentru studii clinice. În laboratorul Wits, tehnicianul Nozipho Mlotshwa se afla printre tinerii în halate albe care lucrau la probe, dar s-ar putea să rămână în curând fără loc de muncă. Postul ei este finanțat din fonduri nerambursabile. Ea își folosește salariul pentru a-și întreține familia și a-și finanța studiile într-o țară în care șomajul în rândul tinerilor se situează în jurul valorii de 46%. „Sincer, este foarte trist și devastator”, a spus ea despre reducerile bugetare din SUA și incertitudinea generală. „De asemenea, vom pierde colaborarea cu alți oameni de știință de pe continent”. Profesorul Abdullah Ely conduce echipa de cercetători. El a spus că munca a avut rezultate promițătoare, indicând faptul că vaccinurile produceau un răspuns imunitar. Dar acum, a spus el, acest elan „a trebuit să se oprească”. Programul caută o nouă finanțare Programul BRILLIANT se străduiește să găsească fonduri pentru a salva proiectul. Achiziționarea echipamentelor esențiale a fost oprită. Ministerul Sănătății din Africa de Sud spune că aproximativ 100 de cercetători din cadrul acestui program și din alte programe legate de HIV au fost concediați. Finanțarea pentru studenții postdoctorali implicați în experimentele pentru proiecte este în pericol. Guvernul Africii de Sud a estimat că universitățile și consiliile științifice ar putea pierde aproximativ 107 milioane de dolari din fondurile de cercetare americane în următorii cinci ani din cauza reducerilor de ajutor, care afectează nu numai cercetarea în domeniul HIV, ci și tuberculoza – o altă boală cu un număr mare de cazuri în țară.
Oana Țoiu: „Comisia Europeană nu poate trece peste capul României în negocierile cu Donald Trump”
Oana Țoiu, noul ministrul român de Externe, afirmă, referitor la consultările şi negocierile la nivelul Uniunii Europene în privinţa anunţului unilateral al lui Donald Trump privind majorarea unor tarife, că deciziile în UE nu se iau peste capul României, dar că depinde de noi cât de mult folosim aceste mecanisme de consultare şi de putere. În acelaşi timp, la Digi 24, Ţoiu a spus că autorităţile române vor avea „o consultare mai activă şi cu mediul de afaceri şi, în general, cu toţi cei afectaţi de deciziile ce vor fi luate la nivel european”. Duminică, 13 iulie 2025, Ursula von der Leyen a declarat că UE prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare împotriva SUA, pentru oțel și aluminiu, până la începutul lunii august 2025. În același timp, Uniunea Europeană caută un acord în vederea evitării unei taxe de 30% pe toate produsele sale. Der Leyen afirmă că puţine economii din lume se pot compara cu nivelul de deschidere al Uniunii Europene şi cu respectarea principiilor de comerţ echitabil și că UE a prioritizat constant o soluţie negociată cu SUA, reflectând angajamentul faţă de dialog, stabilitate şi un parteneriat transatlantic constructiv. ”Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, transmitea sâmbătă Ursula von der Leyen. România are exact aceeaşi putere de vot, prin preşedintele Nicuşor Dan Întrebată despre rolul României în cadrul consultărilor privind tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump, Oana Ţoiu a răspuns că România este avantajată de faptul că nu negociază bilateral acest acord, pentru că Uniunea Europeană este „o piaţă suficient de mare, chiar şi pentru produsele şi serviciile din SUA, cât să aibă o putere mai mare de negociere”. „Dar asta nu înseamnă o negociere peste capul României, ci pur şi simplu alinierea intereselor ţărilor membre, ale Uniunii Europene, şi de altfel nici nu se poate închide fără acordul României. Trebuie din nou să facem trecerea aceasta de la a considera că avem o Comisie Europeană peste capul nostru şi că este o relaţie ierarhică, la a ne aduce aminte că România are exact aceeaşi putere de vot, prin preşedintele Nicuşor Dan, ca şi ei celelalte ţări, este a şasea ţară ca putere de vot în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că aceste decizii se iau împreună cu noi”, a afirmat Oana Ţoiu. Ursula von der Leyen vs Donald Trump Președinta Comisiei Europene a adus în atenție scrisoarea primită din partea Statelor Unite ale Americii. Scrisoarea conține măsurile care vor intra în vigoare, în condițiile în care „nu există o soluție negociată”. În urma acestui fapt, s-a decis adoptarea contramăsurilor proporționale, „dacă va fi necesar”. Luni seara, 14 iulie 2025, ar urma să expire măsurile de retorsiune împotriva tarifelor impuse de SUA. Este o schimbare de paradigmă din partea Statelor Unite ale Americii. Foarte important pentru România este să negociem în cadrul UE, mai departe, paşii viitori. Din punctul ăsta de vedere, există încă un interval de timp în care lucrurile se mai pot schimba. Aşteptarea noastră este să continuăm aceste negocieri, cel puţin până pe 1 august, a declarat, duminică seară, la Digi 24, ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. Şi aici România, prin Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministerul Economiei, prin Administraţia Prezidenţială, va trebui, şi este ceva ce vrem să facem, să avem o consultare mai activă şi cu mediul de afaceri şi, în general, cu toţi cei afectaţi de deciziile ce vor fi luate la nivel european, precizează ministrul de Externe al României. Citiți și: UE prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare împotriva SUA. Ursula von der Leyen: „Ne-au trimis o scrisoare cu măsuri”