Un diagnostic modern schimbă povestea uneia dintre cele mai faimoase muze din istorie
Aceasta este concluzia unui studiu recent, care contestă teoria larg acceptată potrivit căreia tânăra, decedată în 1476, a fost răpusă de tuberculoză, o boală frecventă și mortală în acea perioadă. O echipă internațională de cercetători propusese deja o explicație alternativă încă din 2019, arată Euronews. Folosind un algoritm de recunoaștere facială aplicat picturilor, cercetătorii au analizat portretele femeii, reprezentată de Botticelli în numeroase lucrări, inclusiv în celebra „Nașterea lui Venus”. Echipa a urmărit modificările trăsăturilor sale de-a lungul timpului. De asemenea, au studiat documente istorice din epocă. Opinia unui endocrinolog Studiul a evidențiat „o schimbare treptată a trăsăturilor sale somatice”. Potrivit endocrinologului Paolo Pozzilli, unul dintre autorii studiului, aceste modificări sunt „tipice pacienților cu adenom hipofizar, o tumoră a glandei pituitare, situată la baza creierului și responsabilă de producția hormonilor”. „Am suspectat prezența unei tumori care secreta atât hormon de creștere, cât și prolactină. Excesul acestor hormoni poate modifica treptat conturul feței și, în unele cazuri, poate provoca lactație neașteptată”, fenomen care ar fi fost ilustrat și în unele opere ale lui Botticelli. Potrivit cercetătorilor, adenomul Simonettei s-ar fi dezvoltat timp de mai mulți ani. S-a transformat în cele din urmă într-o masă tumorală mare care i-ar fi provocat moartea subită. Indiciile care susțin noul diagnostic Studiul susține că moartea femeii a fost provocată de apoplexia hipofizară, o afecțiune care apare atunci când o tumoră a hipofizei sângerează sau se umflă brusc. „Această situație poate provoca simptome precum dureri severe de cap, pierderea vederii, confuzie și o deteriorare rapidă a stării de sănătate din cauza colapsului reglării hormonale”, a explicat Pozzilli. Ipoteza, formulată la o distanță de aproximativ 550 de ani de la moartea acesteia, se bazează pe trei categorii de dovezi. Argumentele aduse de cercetători În primul rând, cercetătorii au observat schimbări fizice în picturile realizate de-a lungul anilor 1470 și până la „Nașterea lui Venus”, terminată după moartea ei. Sunt vizibile modificări subtile ale maxilarului, frunții și țesuturilor faciale, care sugerează evoluția unei tumori. În al doilea rând, relatările istorice despre boala sa menționează dureri de cap, halucinații, vărsături și febră. Aceste simptome corespund mai bine tabloului clinic al apoplexiei hipofizare decât tuberculozei, care produce de regulă un declin lent și evident. La acestea se adaugă două evenimente documentate în lunile dinaintea morții. Scrisori schimbate între Piero Vespucci și Lorenzo de’ Medici descriu un episod în care Simonetta s-a prăbușit în timpul unui dans. Există și mărturii despre o presupusă agresiune comisă de Alfonso al II-lea de Aragon, duce de Calabria. Cercetătorii consideră că ambele incidente ar fi putut declanșa o hemoragie sau o creștere bruscă a tumorii. Autorii studiului subliniază că nimic nu poate fi demonstrat cu certitudine absolută. Totuși, moartea rapidă și neașteptată a unei femei tinere, despre care se credea că era sănătoasă, susține această nouă ipoteză medicală, care ar putea schimba interpretările istorice consacrate și ar putea deschide calea reevaluării unor evenimente din trecut prin prisma cunoștințelor medicale moderne.
INSP: România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a incidenței Tuberculozei din UE / Tristele date ale Zilei Mondiale a Tuberculozei
Incidenţa tuberculozei în România a fost, constant, de 44,3 la 100.000 de locuitori, iar la copii de 10,8 la 100.000 de locuitori, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecțioase de mortalitate. Tuberculoza face ravagii și la nivel global În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV. În același an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbați, 3,7 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. De Ziua Mondială a Tuberculozei, marcată în fiecare an pe 24 martie, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din România, alături de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București derulează o campanie națională cu mesajul „Tuberculoza se poate vindeca”, campanie menită să aducă informații esențiale mai aproape de populație. Care sunt simptomele tuberculozei și de ce trebuie să ajungi la medic urgent Specialiștii atrag atenția că persoanele care prezintă simptome persistente trebuie să se adreseze medicului cât mai rapid posibil, pentru că eficacitatea tratamentului depinde de cât de evoluată e infecția în corp. Cele mai importante simptome ale tuberculozei: tuse care persistă mai mult de trei săptămâni, oboseală, epuizare, febră, transpirații nocturne, lipsa poftei de mâncare, pierdere masivă în greutate, stare generală proastă, persistentă pe mai multe zile/săptămâni. Copiii pot avea întârzieri vizibile de creștere, sunt slabi, nu iau în greutate (pe lângă celelalte simptome specificate). Orice persoană care prezintă tuse ce persistă mai mult de 3 săptămâni, tuse cu eliminare de sânge sau pierdere în greutate/febră/transpirații nocturne inexplicabile trebuie evaluată imediat. Alte simptome: articulații dureroase, glezne umflate, dureri de cap, greață, erupții cutanate pe față sau pe diverse zone ale corpului. Depistată la timp, tuberculoza nu pune probleme medicale, însă, netratată sau identificiată prea târziu, este letală. „Prevenția și diagnosticul timpuriu sunt esențiale” Reprezentanții OMS spun că tuberculoza continuă să afecteze comunități întregi, iar accesul la informație este crucial. „Tuberculoza continuă să afecteze indivizi, familii și comunități. Prevenția și diagnosticul timpuriu sunt esențiale în lupta cu această boală infecțioasă”, spune Dr. Uldis Mitenbergs, șeful Biroului OMS România. Campania beneficiază de sprijinul Guvernului Japoniei, prin intermediul Fundației Asia-Europa (ASEF), un demers în care partenerii subliniază necesitatea unor investiții susținute. Potrivit ambasadorului Japoniei în România, Takashi Katae, „nicio comunitate nu trebuie lăsată în urmă”. „Ne reînnoim angajamentul de face din tuberculoză o boală a trecutului. „Este în continuare nevoie de măsuri de prevenție și tratament” România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a incidenței tuberculozei din Uniunea Europeană, chiar dacă, în ultimii douăzeci de ani, rata acesteia a scăzut cu 70%. Este, în continuare, potrivit experților, nevoie de consoidare a măsurilor de prevenție și tratament, în special la populațiile vulnerabile. Simona Pârvu, directorul Institutului Național de Sănătate Publică: „Screeningul reprezintă un instrument esențial în depistarea precoce a tuberculozei”. Împreună cu vaccinarea BCG, administrată la naștere, rămâne o măsură importantă de protecție împotriva formelor grave de boală la copii. Intră pe tbcinfo.ro și află mai multe Elementul central al campaniei este platforma tbcinfo.ro, care oferă informații accesibile despre simptome, transmitere, diagnostic și tratament. Conținutul este disponibil și în limba engleză și ucraineană, pentru a facilita accesul la informații pentru diverse comunități din România. Campania este susținută de panouri outdoor în marile orașe, spoturi radio, mesaje în rețeaua de metrou, distribuirea de materiale informative în unitățile medicale. În această zi, 24 martie, Ziua Mondială a Tuberculozei, Arcul de Triumf va fi iluminat în roșu între orele 19:00 – 22:00, o inițiativă care are rolul de a atrage atenția asupra impactului și de a menține subiectul pe agenda publică.