Depresia de vară există și poate fi la fel de gravă ca cea din sezonul rece. Ce spun specialiștii
Depresia sezonieră este asociată, de cele mai multe ori, cu lunile reci de iarnă, însă specialiștii atrag atenția că această afecțiune poate apărea și în timpul verii. Valurile de căldură, nopțile tropicale, dar și temperaturile ridicate pot declanșa simptome care, în unele cazuri, devin la fel de severe ca cele întâlnite în depresia sezonieră din sezonul rece, potrivit Euronews. Dacă ne-am gândi din punct de vedere al sănătății mintale, la nivel mondial, peste un miliard de persoane se confruntă cu probleme din această sferă, iar numărul acestora continuă să crească, în special din cauza anxietății și depresiei. Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă de depresie care apare într-o anumită perioadă a anului și este considerată o afecțiune medicală serioasă, îngrijorătoare. Deși este întâlnită mai ales iarna, când zilele sunt mai scurte iar oamenii petrec mai puțin timp în aer liber, există și cazuri în care simptomele apar vara. Cum se manifestă depresia de vară Un studiu recent arată că depresia sezonieră de vară este un subtip mai rar, care afectează în jur de 0,57% din populația globală, comparativ cu depresia sezonieră de iarnă, care afectează aproximativ 5% dintre oameni. Potrivit cercetătorilor, temperaturile extreme și nopțile foarte călduroase pot favoriza apariția simptomelor supărătoare. Acestea pot varia de la o stare accentuată de tristețe până la manifestări severe, precum insomnie, pierderea poftei de mâncare, anxietate și agitație. Psihologul clinician Adam Borland, de la Cleveland Clinic, recomandă menținerea unei rutine zilnice, evitarea expunerii prelungite la căldură și acordarea unei atenții sporite odihnei. În situațiile în care simptomele devin severe sau persistă, acesta recomandă consultarea unui specialist. În același timp, datele privind sănătatea mintală la nivel mondial sunt tot mai îngrijorătoare. O analiză publicată în revista The Lancet, bazată pe Studiul Global privind Povara Bolilor, arată că aproximativ 1,2 miliarde de persoane, adică aproape 15% din populația lumii, trăiau cu o afecțiune psihică în 2023. Comparativ cu anul 1990, numărul cazurilor a crescut cu 95%, iar tulburările mintale au urcat de pe locul 12 pe locul 5 în clasamentul principalelor cauze de pierdere a sănătății la nivel mondial. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cazul depresiei majore și al tulburărilor de anxietate, care au crescut cu 131%, respectiv 158%, devenind cele mai răspândite afecțiuni de sănătate mintală.
În România, sănătatea mintală este subdiagnosticată, nu pentru că stăm bine cu capul, ci pentru că nici acum n-am scăpat de teama de stigmă / Raport OECD
Deși în multe sectoare ale Sănătății lucrurile s-au mai îmbunătățit, în ceea ce privește sănătatea mintală, România se confruntă cu mari provocări. În mare, sistemul actual al gestionării sănătății mintale, este axat pe instituționalizare. Accesul la serviciile de psihiatrie este restrâns, iar consultațiile psihoterapeutice costisitoare și stigma socială fac dificilă oferirea de îngrijri eficiente. Nevoile populației, în privința sănătății mintale, rămân subevaluate și insuficient deservite. Aceasta este, sintetizat, concluzia Raportului OECD despre sistemul de sănătate mintală din România, un document ce trage, de fapt, un mare semnal de alarmă asupra sănătății mintale din România, care, ne place sau nu, este o gravă problemă de sănătate publică, subdiagnosticată și precar abordată. Potrivit evaluării OECD, tulburările mintale ale românilor vin din anii grei de traumă comunistă, o povară dusă inconștient ani de zile, lucru care devine un indicator important al problemelor sociale asociate cu sănătatea mintală. Mulți români evită să caute ajutor, fie din cauza stigmei care înconjoară problemele de sănătate mintală, fie din lipsa banilor – rate mult mai ridicate decât în alte state OECD. De asemenea, nevoile neacoperite de servicii mintale reprezintă aproximativ 12% din totalul nevoilor de sănătate neîndeplinite, ceea ce reflectă dificultățile reale ale pacienților în a accesa îngrijire adecvată. Sistemul de sănătate mintală rămâne axat pe instituții și nu prea are alternative la asta În România, îngrijirea persoanelor cu afecțiuni mintale se bazează încă preponderent pe spitalizare și tratament medicamentos. Este, încă, foarte greu de găsit alternative comunitare sau servicii primare de suport psihosocial, deși logistică ar fi. Dotarea de paturi în secțiile de psihiatrie este relativ mare (0,9 la mia de locuitori în 2023) – o medie mai mare decât a altor state OECD, dar această abordare instituțională nu reușește să răspundă eficient nevoilor de tratament pe termen lung și de reintegrare socială a pacienților. În privința aceasta, a dotării de paturi, România se află pe un onorabil loc 4, după Coreea de Sud, Japonia și Germania, în timp ce țări ca Luxemburg, Finlanda, Danemarca, Olanda sunt departe în clasamentul închis de Costa Rica. Raportul subliniază, de asemenea, că serviciile post-externare pentru sprijin psihosocial și reabilitare sunt fragmentate și insuficiente, ceea ce poate duce la fenomenul „ușii rotative” — persoanele revin frecvent din cauză că lipsește îngrijrea continuă și adecvată. Costuri în creștere pentru societate Unul dintre capitolele raportului OECD evidențiază că tulburările mintale au generat costuri considerabile pentru România, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro în 2022 — aproape 4% din PIB, incluzând costuri directe în sistemul de sănătate și efectele asupra pieței muncii. Recomandări pentru reformă OECD recomandă României să dezvolte o strategie națională de sănătate mintală cu resurse adecvate și angajament politic puternic, care să extindă rolul serviciilor comunitare și de îngrijire primară, să reducă dependența de spitalizare și să combată stigmatizarea prin educație și integrare socială. „România s-a angajat să realizeze tranziția de la serviciile spitalicești către asistența medicală primară și serviciile comunitare, așa cum se menționează în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 și în Programul Operațional Sănătate 2021-2027. De asemenea, țara a luat măsuri pentru consolidarea prevenției și a screening-ului în cadrul asistenței primare, cu sprijinul financiar asigurat prin investițiile din PNRR”, se menționeaZă în raport. Screening de tip „riscogramă” și prevenție „Acest lucru presupune furnizarea unui test de screening de tip „riscogramă”, oferirea unui control preventiv anual pentru adulții cu vârsta de peste 18 ani (care, înainte de 2023, era acordat o dată la trei ani pentru persoanele între 18 și 39 de ani) și restructurarea metodei de plată a furnizorilor pentru a încuraja medicii de familie să depisteze și să monitorizeze pacienții cu boli cronice, începând cu anul 2024. Recent, țara a introdus o schemă de plată bazată pe performanță (P4P) care recompensează activitățile preventive cu un tarif mai mare și a crescut ponderea plăților per serviciu de la 50% la 65%, reducând cota per capita din remunerație pentru a încuraja managementul bolilor și prevenția în asistența primară. De asemenea, România depune eforturi pentru a îmbunătăți furnizarea serviciilor de asistență primară și comunitară prin dezvoltarea unei rețele de aproximativ o sută de centre comunitare integrate pe tot teritoriul țării, alături de modernizarea facilităților de diagnostic și testare din cadrul acestor centre. Totuși, aceste acțiuni ar trebui susținute de un angajament politic puternic și de realocarea resurselor către asistența primară și prevenție, pentru a construi un sistem de sănătate mai solid și mai rezilient, capabil să răspundă nevoilor unei populații în curs de îmbătrânire și viitoarelor provocări din domeniul sănătății”, menționează raportul.