Turcia propune Japoniei un parteneriat pentru producția de drone
Turcia este pregătită să își extindă colaborarea cu Japonia în industria de apărare, în special în dezvoltarea și producția de drone (vehicule aeriene fără pilot – UAV), relatează Ukrinform. Potrivit publicației, ministrul turc de externe Hakan Fidan a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Nikkei Asia, relatat de TRT Haber. „Credem că există un potențial puternic de cooperare între Turcia și Japonia, care va aduce beneficii ambelor părți”, a declarat diplomatul turc. El a precizat că tehnologia turcă în domeniul dronelor s-a dovedit eficientă în diverse condiții operaționale și ar putea fi baza unor proiecte comune, mai ales în securitatea zonelor de coastă și de frontieră. „În aviație, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de interceptare a dronelor, Turcia a dezvoltat capabilități avansate și testate pe teren, care pot forma o bază solidă pentru cooperare”, a spus el. Dincolo de domeniul apărării, Fidan a făcut precizări și despre progresele în negocierile pentru un acord de securitate socială între cele două țări, dar și posibilități de colaborare în energie, minerit, transformare digitală, tehnologii aeronautice și spațiale, robotică și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente.
CFR reia circulația trenului internațional România. Cât costă un bilet către Bulgaria sau Turcia
CFR Călători a anunțat reluarea circulației trenului internațional „România”, care va asigura legături directe între București și destinații populare din Bulgaria și Turcia. Turiștii care vor să-și petreacă vacanța de vară la vecini trebui să scoată din buzunar între 27 și 60 de euro pentru un bilet la clasa a 2-a. Trenul internațional va circula în perioada 12 iunie – 12 octombrie 2026 și este o alternaviă de călătorie accesibilă și confortabilă pentru cei care vor să evite aglomerația de la granițele rutiere. Din 12 iunie călătorii vor putea merge direct către Varna, iar din 13 iunie vor deveni active și conexiunile directe spre Sofia și Istanbul (Halkali). Cât costă biletele pentru trenul internațional „România” Pentru călătoriile spre Varna, trenul direct cu numărul 461 va pleca din București Nord la ora 10:46 și va ajunge la destinație la ora 19:56. La întoarcere, trenul va porni din Varna la ora 09:30 și va sosi în Capitală la ora 16:56. Prețul pentru un bilet la clasa a 2-a este de 27 de euro pe sens. Călătorii care aleg să meargă în Sofia au la dispoziție trenul 461, cu plecare din București la ora 10:46 și sosire la ora 20:41, disponibil în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Returul se efectuează cu trenul 460, care pleacă din Sofia la ora 07:00 și ajunge în București Nord la ora 16:56. Un bilet la clasa a 2-a pentru această rută costă 33,6 de euro pe sens. De asemenea, pentru cei care își doresc o vacanță în Istanbul, trenul 461 va pleca din Capitală la ora 10:46 și va ajunge a doua zi dimineață la ora 09:56, în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Trenul de întoarcere 460 va pleca din stația Halkali la ora 20:00 și va sosi în București la ora 16:56. Prețul unei călătorii la vagonul cușetă cu 4 locuri este de 57,8 euro pe sens. Cum pot fi achiziționate biletele Biletele pentru cursele internaționale pot fi cumpărate în avans cu până la 90 de zile. Pasagerii le pot achiziționa online, direct de pe site-ul CFR Călători în secțiunea de trafic internațional sau fizic, din stațiile și agențiile CFR deschise pentru acest tip de transport. Pentru ambele destinații, biletele cumpărate pot fi ridicate direct din gară sau pot fi livrate prin curier pe teritorul României. O facilitate suplimentară este valabilă pentru călătoriile spre Bulgaria, unde pasagerii au posibilitatea de a primi biletele în format PDF direct pe telefon. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Poliția turcă, mobilizată pentru evacuarea din sediu a conducerii principalului partid de opoziție
Mai mulți susținători ai partidului de opoziție s-au adunat în fața sediului CHP după ce biroul guvernatorului din Ankara a dispus îndepărtarea membrilor loiali liderului demis, Ozgur Ozel, notează Associated Press. Criza a fost declanșată de o decizie a unei curți de apel, pronunțată joi, care a anulat rezultatele congresului CHP din 2023, în urma căruia Ozel fusese ales la conducerea partidului. Instanța a invocat nereguli neprecizate și a dispus reinstalarea fostului lider al formațiunii, Kemal Kilicdaroglu. Kilicdaroglu, care a pierdut în 2023 alegerile prezidențiale în fața președintelui Recep Tayyip Erdogan, a revenit astfel oficial în fruntea partidului. Conducerea înlăturată a CHP a condamnat verdictul, calificându-l drept o „lovitură de stat judiciară”. Ozel a anunțat că va contesta hotărârea prin toate căile legale și a promis că va rămâne „zi și noapte” în sediul partidului din Ankara. În paralel, liderul suspendat a cerut convocarea rapidă a unui nou congres al partidului, în timp ce Kilicdaroglu a declarat că o astfel de reuniune va avea loc la un „moment potrivit”. Blocajul de la sediul CHP are loc pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre opoziție și autorități, în condițiile în care partidul se confruntă cu mai multe dosare și anchete care îi vizează membrii și administrațiile locale. Opoziția susține că presiunile judiciare au motivații politice, acuzație respinsă de guvernul turc.
Erdoğan și Tokayev întăresc parteneriatul strategic: Turcia și Kazahstan țintesc schimburi comerciale de 13 miliarde de euro
Cele două state și-au propus să crească schimburile comerciale bilaterale la 13 miliarde de euro și să extindă cooperarea în domenii precum energia, apărarea, transporturile și digitalizarea. Vizita are loc într-un context geopolitic sensibil, în care statele din Asia Centrală încearcă să își diversifice relațiile economice și strategice, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbării rutelor comerciale dintre Europa și Asia, mai arată Euronews. Tokayev: Turcia este o „punte de aur” între Europa și Asia Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a descris Turcia drept o „punte de aur” care leagă Europa, Asia și lumea turcică. „Datorită politicii dumneavoastră echilibrate și vizionare, influența Ankarei pe scena globală continuă să crească”, i-a transmis Tokayev lui Erdoğan. Liderul kazah a subliniat că relația dintre cele două state se bazează pe legături istorice și culturale puternice și a evidențiat importanța colaborării economice și strategice. În timpul vizitei, Erdoğan a devenit primul lider decorat cu noul Ordin „Qoja Ahmet Yasawi”, distincție numită după poetul și misticul turcic din secolul al XII-lea. Tokayev a descris gestul drept unul cu „o profundă semnificație simbolică”. Cei doi președinți au coprezidat a șasea reuniune a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt și un forum economic bilateral. Erdoğan a insistat asupra necesității atingerii pragului de 13 miliarde de euro în comerțul bilateral, aproape triplu față de nivelul actual. Schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut cu aproape 9% și au depășit 4,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 4.000 de companii turcești operează în Kazahstan, iar Ankara se află printre primii cinci parteneri comerciali ai țării. Investițiile Turciei în Kazahstan depășesc 5 miliarde de euro, în timp ce investițiile kazahe în Turcia au trecut de 2 miliarde de euro. Vicepremierul kazah Serik Zhumangarin a declarat că au fost finalizate 100 de proiecte investiționale în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, iar alte 50 de proiecte similare sunt în desfășurare. Coridorul trans-caspic și energia, priorități comune Un punct important al discuțiilor a fost dezvoltarea Coridorului Internațional de Transport Trans-Caspic, ruta care leagă China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Tokayev a anunțat că transportul feroviar de marfă dintre cele două state a crescut cu 35% în acest an, iar transportul rutier cu 5%. Kazahstanul a invitat investitorii turci să participe la dezvoltarea porturilor Aktau și Kuryk, considerate esențiale pentru extinderea coridorului comercial. În sectorul energetic, autoritățile de la Astana au salutat intenția companiei petroliere de stat din Turcia, Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı, de a intra pe piața kazahă. Tokayev a invitat, de asemenea, companiile turcești să participe la proiecte miniere și la dezvoltarea producției de litiu. Cooperare în apărare și digitalizare Cele două state au semnat acorduri privind protecția investițiilor, cooperarea în petrol și gaze, producția de drone, educația, cultura și colaborarea financiară. În domeniul digital, platforma kazahă Kaspi.kz ar urma să colaboreze cu platforma turcă de comerț electronic Hepsiburada, iar Freedom Holding Corp își extinde serviciile financiare și digitale în Turcia. Vizita lui Erdoğan precede summitul informal al Organizației Statelor Turcice, programat pentru 15 mai la Turkistan și dedicat inteligenței artificiale și dezvoltării digitale. Organizația reunește Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turcia și Uzbekistan, în timp ce Ungaria și Turkmenistan au statut de observator. Asia Centrală își diversifică alianțele Vizita liderului turc reflectă tendința tot mai accentuată a statelor din Asia Centrală de a-și diversifica parteneriatele externe și de a reduce dependența economică de Rusia. Războiul din Ucraina a afectat rutele comerciale tradiționale dintre Europa și Asia, iar state precum Kazahstanul încearcă să își consolideze relațiile cu Turcia, China și Occidentul pentru a-și proteja interesele economice și strategice.
Turcia atrage tot mai mulți români: numărul vizitatorilor a crescut în primul trimestru din 2026
În perioada ianuarie–martie 2026, 152.729 de români au vizitat Turcia, în creștere cu 3,23% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrați 147.948 de vizitatori din România. Ministrul Culturii și Turismului din Turcia, Mehmet Nuri Ersoy, a susținut o conferință de presă la Istanbul, în cadrul căreia a prezentat rezultatele turistice ale țării pentru primele trei luni ale anului 2026. Turcia a înregistrat o creștere de 4,2% a numărului de vizitatori internaționali, ajungând la un total de 9,2 milioane. Totodată, veniturile din turism au atins 9,896 miliarde de dolari în primul trimestru, marcând, de asemenea, o creștere de 4,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „În primele trei luni ale acestui an, am crescut numărul vizitatorilor internaționali cu 4,2%, până la 9,2 milioane, iar veniturile din turism au urcat cu 4,2%, până la 9,9 miliarde de dolari”, a declarat ministrul. Evenimentele găzduite de Turcia atrag turiști Ministrul Ersoy a subliniat că Turcia, în special Istanbulul, găzduiește și pregătește evenimente sportive și culturale internaționale de anvergură. Aceste evenimente majore consolidează reputația Turciei ca destinație turistică globală. „Istanbul va reveni în calendarul Formula 1 cu Marele Premiu al Turciei, începând din 2027. Finala UEFA Europa League se va disputa la Istanbul pe 20 mai. Stadioanele și sălile de concerte din Istanbul găzduiesc spectacole ale unor artiști internaționali, iar zeci de mii de vizitatori din Europa, Rusia, Orientul Mijlociu și Asia vin în țara noastră pentru a participa la aceste evenimente. Aceste manifestări internaționale nu sunt doar evenimente artistice și sportive; ele reprezintă pârghii importante care consolidează vitrina turistică globală a țării noastre”, a declarat ministrul. Țările din care vin cei mai mulți turiști în Turcia În primele trei luni ale anului, cheltuiala medie pe noapte a vizitatorilor în Turcia a crescut la 102 dolari, crescând cu 2,8%. În comparație, acest indicator era de 68 de dolari în 2017 și de 99 de dolari în 2025. În primul trimestru din 2026, principalele piețe turistice pentru Turcia au fost Germania, cu 678.000 de vizitatori, Federația Rusă, cu 651.000 de vizitatori, și Bulgaria, cu 539.000 de vizitatori.
Ciorba de burtă – Război și pace în farfurie
În perioada Imperiului Otoman, trupele de elită ale sultanului, ienicerii, erau hrănite cu o zeamă, o fiertură, o supă din stomac de vită, foarte populară, adesea consumată după nopți lungi, ca remediu pentru mahmureală: İşkembe çorbası. De aici s-a răzpândit în toată zona balcanică: la greci, la bulgari și la români, pentru că asta înseamnă să fii imperiu – un schimb tacit de taxe, impozite și rețete. De unde vine „beef-ul” În Bulgaria, ciorba asta se cheamă „șkembe ciorba”, iar în Grecia – patsas. Sunt variante ale rețetei de bază: zeamă clară, usturoi, oțet, uneori, ardei iute. Fără îndoială, ciorba asta a traversat imperii, a schimbat nume și, na, poftim!, a reaprins rivalitatea dintre state. De curând, Grecia a dorit să protejeze rețeta ca patrimoniu cultural la UNESCO, dar Ankara a sărit cât colo: nu poți revendica o moștenire comună, mai ales că rețeta originală e turcească, nu grecească. Istoric vorbind, Turcia are dreptate. Dar! Ciorba de burtă – subiect de negociere diplomatică Acuma, Turcia e puțin exagerată: i-a plăcut să fie imperiu, să ia tot ce se poate, să distrugă tot ce se poate, dar să nu dea nimic înapoi: nici măcar o ciorbă, fie ea de burtă. Iată cum devine ciorba de burtă un subiect de negociere diplomatică nu doar în tratate, ci și în farfurie. Modesta fiertură reaprinde „beef-ul” (asta înseamnă și „neînțelegere”, dar și „vită” – ironia sorții!) între Turcia și Grecia, de data asta în privința acestei moșteniri otomane: cui aparține și cine o face mai bună? Când se bagă și România în ciorbă Dar când doi se ceartă, al treilea câștigă. Doamnelor și domnilor, în ring intră România, cu un rol cu totul diferit. România nu revendică paternitatea, dar România revendică prefecționarea. România reinterpretează în stil propriu această zeamă destul de aspră în stilul său și așa se face că asistăm acum la o transformare-spectacol: baza devine mai bogată prin fierberea îndelungată a oaselor și se echilibrează gustul prin adăugarea unui „liezon” alcătuit din smântână și gălbenuș de ou, care-i potolește asprimea. Eficientizarea săracului animal Apar, de asemenea, elemente locale ca gogoșarul murat, iar ce iese la final este nu o ciorbă, ci o experiență spirituală. Pentru că, să nu uităm, stomacul de vită – burta – era considerat un ingredient marginal, un ceva ce era folosit doar ca să nu se arunce, așa că fiertura asta a apărut, de fapt, din dorința de eficientizare a săracului animal. România aduce ciorba la nivelul următor Ciorba de burtă aparține, așadar, unei gastronomii a necesității, nu a ethosului. Însă ce face România este să aducă preparatul la nivel înalt, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, când restaurantele au standardizat rețeta, iar, pentru bucătari, aceasta a devenit testul suprem în bucătărie. Vechea mâncare de cazarmă s-a îmbrăcat cu haine bune, de duminică. Dacă în Turcia, ciorba de burtă era despre disciplină și funcționalitate, în Grecia e despre autenticitate, simplitate și tradiție, iar în România – despre adaptare, rafinare, echilibrare. Ciorba de burtă ca manifest de țară Și uite cum a ajuns ciorba de burtă un manifest de țară, pentru că, prin sine, rețetele celor trei state vorbesc despre influența lor în regiune. Diplomația trece, alături de alte sentimente, tot prin farfurie. Ciorba de burtă românească e singura care a transformat utilitarul în complex, austerul în reconfortant, perifericul în emblematic. La români, ciorba asta a dat Rădăuțeana, iar la greci – Avgolemono – aceeași Mărie cu altă pălărie. Plus lămâie.
Cât costă un bilet cu trenul de la București la Istanbul, în 2026. Câte ore durează călătoria
Cât costă un bilet cu trenul de la București la Istanbul, în 2026. Câte ore durează călătoria. Pentru cine dorește o călătorie de neuitat pe ruta București-Istanbul, există opțiuni. De exemplu, un tren pleacă la 10:46 din Gara de Nord și ajunge a doua zi, la ora 9:56 în gara Halkali din Istanbul. Este un tren direct, iar durata călătoriei este de 23 de ore și 10 minute. Prețul unui bilet este de 54.30 euro, adică 276 lei, pentru un loc în vagon cușetă cu 4 locuri. Călătoria cu trenul între București și Istanbul se realizează mai ales cu trenul internațional „România” (supranumit și „Bosphorus Express”). Trenul circulă doar în sezonul estival, între lunile iunie-octombrie (datele exacte pentru 2026 vor fi comunicate oficial, în curând. Se estimează un interval similar celui din 2025 (14 iunie-13 octombrie). Există un tren cu vagoane directe de tip cușetă care face legătura între cele două orașe. Traseul este București Nord – Giurgiu Nord – Ruse – Dimitrovgrad – Istanbul (Gara Halkalı). Cum călătorești în afara sezonului la Istanbul În afara verii, nu există vagon direct. Trebuie să schimbați trenul cel puțin o dată, de regulă în Dimitrovgrad, Bulgaria, unde vă veți urca în trenul de noapte Sofia-Istanbul. Biletele pot fi cumpărate de la casele de bilete internaționale ale CFR sau online cu o anticipație de maximum 90 de zile. Doarece Turcia nu este în Spațiul Schengen, are loc controlul pașapoartelor, noaptea, la granița bulgaro-turcă (Kapikule). Călătorii trebuie să coboare din tren cu toate bagajele pentru scanare X-ray. Trenul ajunge în gara Hakali, de la marginea orașului Istanbul. De acolo, puteți lua trenul Marmaray până în centrul istoric (Sirkeci/Sultanahmet). Autorul recomandă:
Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a vorbit la telefon cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Ce au discutat cei doi politicieni
Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a anunțat marți, prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că a vorbit la telefon cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. „Astăzi, am avut o discuție la telefon cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea între țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara și l-am invitat și eu la Budapesta la cea de-a șaptezecea aniversare a Revoluției din 1956”, a scris Peter Magyar, pe Facebook. Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei | Mediafax Foto De asemenea, premierul maghiar a mai precizat cine l-a mai felicitat pentru victoria în alegerile parlamentare, dar și care este agenda sa din viitorul apropiat. „Am primit o scrisoare de felicitare de la Andrej Babis, prim-ministrul Republicii Cehe. și am acceptat cu drag invitația acestuia de a vizita Praga. Și l-am sunat la telefon pe premierul Sloveniei, Robert Golob, pentru întâlnirea bilaterală de la Budapesta. Am încheiat un acord cu Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, pentru a consolida în continuare relațiile economice și culturale bilaterale. Voi avea și mâine câteva întâlniri internaționale importante, după ce – dimineață – după un an și jumătate, voi vizita mass-media «publică» (…)”, a adăugat el. Autorul mai recomandă: Cine este primul șef de stat care îl critică pe Peter Magyar. Premierul ales al Ungariei a făcut câteva afirmații controversate în timpul conferinței maraton Ursula von der Leyen i-a cerut lui Peter Magyar „realinierea” Ungariei la „valorile europene” Victor Negrescu solicită Comisiei Europene un nou pas în negocierile de aderare a Moldovei la UE, după alegerile din Ungaria Ce scrie presa americană de stânga despre înfrângerea lui Orban: „Poporul maghiar nu a câștigat. A schimbat un set de oligarhi cu altul” Kremlinul „constată cu satisfacție” că Magyar este dispus să poarte un „dialog pragmatic cu Moscova”. Declarațiile purtătorului de cuvânt al lui Putin
Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
O tradiție cusută cu răbdare intră în cursa UNESCO. România, parte dintr-un dosar cultural comun cu Turcia și Albania
Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii. Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular. „Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual. Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers. Cum a fost documentată o tehnică veche de secole Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici. Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei. În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate. În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element. Un moment important pentru patrimoniul cultural al României România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare. Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.