Litoralul Mării Negre, Bulgaria sau Grecia ? Destinații alese de români pentru minivacanța de 1 Mai: „Pachetele all-inclusive, preferate de 50% dintre turiști”
Mici, bere, distracție, petreceri în aer liber sau în cluburi de lux. Într-un cuvânt, destinații care mai de care mai tentante pentru minivacanța de 1 Mai din 2025. Traian Bădulescu, consultant în turism, a făcut pentru Gândul o analiză a acestor zile în care distracția și timpul petrecut cu familia și prietenii par să fie literă de lege. Românii au ales și anul acesta, într-un număr mare, destinații precum Bulgaria și Grecia. Consultantul a precizat că „anul acesta tendințele au fost influențate de contextul calendaristic, cu două minivacanțe separate la o distanță de 10 zile, spre deosebire de anul trecut când 1 Mai a coincis cu Paștele.” La mare sau la munte de 1 Mai? Ce destinații de minivacanță au ales românii Potrivit interlocutorului Gândul, în România, litoralul Mării Negre a fost în topul preferințelor, cu peste 50.000 de turiști, așa cum este de obicei, cu stațiuni precum Mamaia, Costinești, Eforie Nord și Vama Veche, atrăgând în special tinerii dornici de distracție. Pentru familii, stațiunile Neptun și Venus au fost alegeri populare. Gradul de ocupare al hotelurilor deschise a variat între 70% și 100%, unele unități depășind chiar 90% ocupare. Stațiunile montane precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Poiana Brașov au continuat să fie destinații căutate pentru cei care preferă aerul curat și peisajele montane. De asemenea, stațiunile balneoclimaterice precum Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata și Sovata au atras turiști în căutare de relaxare și tratamente. Pe partea de turism au fost alese zonele Bran-Moieciu, Maramureș, Bucovina, Neamț și Mărginimea Sibiului, preferate pentru autenticitatea și tradițiile locale. 20.000 de români au ales Bulgaria pentru minivacanța de 1 Mai Nu toți românii au preferat distrația de pe meleagurile natale. Bulgaria și Grecia au reprezentat cele mai căutate alegeri pentru petrecăreții care au vrut să treacă și dincolo de granițe. „Pe plan extern, litoralul bulgăresc a fost o alegere a turiștilor români, care au reprezentat 70% dintre turiștii de pe riviera vecină, stațiuni precum Albena, Nisipurile de Aur, Obzor și Sunny Beach oferind pachete all-inclusive la prețuri competitive. Se estimează că peste 20.000 de români au ales această destinație pentru minivacanța de 1 Mai. Grecia a continuat să fie o destinație de top, cu regiuni precum Halkidiki, Paralia Katerini și insulele Thassos și Creta atrăgând turiști datorită peisajelor pitorești și ospitalității locale. Aproximativ 1,3 milioane de români aleg anual Grecia ca destinație de vacanță. City break-urile în marile orașe europene au fost de asemenea populare, cu destinații precum Paris, Milano, Roma, Londra, Florența, Praga și Barcelona atrăgând turiști români. Prețurile pentru astfel de plecări de weekend au început de la 150-200 de euro per persoană”, a precizat Traian Bădulescu, consultant în turism. „Vacanțele personalizate, care includ excursii locale și activități tematice, sunt alese de 35% dintre turiști” Cât despre previziunile turistice pentru 2025, Traian Bădulescu susține că se anunță un an promițător, cu o creștere pe partea de rezervări early booking de 30-50% comparativ cu anul precedent pentru destinațiile clasice. Acesta recunoaște că intrarea României în spațiul Schengen terestru a facilitat călătoriile către destinații precum Bulgaria și Grecia, unde se preconizează o creștere de 40% a rezervărilor. „Turiștii români manifestă un interes crescut pentru servicii premium, cu o cerere în creștere de 60% pentru hotelurile de 4 și 5 stele. De asemenea, pachetele all-inclusive sunt preferate de 50% dintre turiști, iar vacanțele personalizate, care includ excursii locale și activități tematice, sunt alese de 35% dintre aceștia. În plus, tendința de a opta pentru vacanțe mai lungi, în detrimentul city break-urilor, câștigă teren, reflectând dorința turiștilor de a se conecta mai profund cu cultura locală și de a se relaxa într-un ritm mai lent”, a conchis consultantul Traian Bădulescu. CITIȚI ȘI: Stațiunea românească de care turiștii rămân uluiți. Cazarea pentru o noapte costă de la 420 de lei Destinațiile exotice sau meleagurile natale? Consultant în turism: „Pentru 2025, sunt așteptări de aproximativ 3 milioane de turiști străini” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Se fac angajări la Cazinoul din Constanța
Primăria Constanța a anunțat joi scoaterea la concurs a 15 posturi la Cazinoul din localitate, pe care l-a preluat de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației la sfârșitul lunii martie 2025, după reabilitare. Sunt scoase la concurs, printre altele, posturi de agenție de securitate, casier, contabil, consilier juridic, economist, gestionar, de ingineri și manageri de evenimente și de marketing. „Dacă doriți să lucrați într-un cadru profesional de excepție și să faceți parte din echipa care va susține activitatea uneia dintre cele mai emblematice clădiri din patrimoniul românesc, vă invităm să consultați condițiile de participare și detaliile selecției pe: www.primaria-constanta.ro”, transmite Primăria Constanța, potrivit informațiilor Mediafax.ro. Ceremonia de predare a Cazinoului din Constanța de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației către Primăria Municipiului Constanța a avut loc în 26 martie, după ce a fost supus unui amplu proces de reabilitare. Valoarea investiţiei derulate de CNI, privind reabilitarea Cazinoului, ajunge la peste 171 de milioane de lei cu TVA Această sumă reprezintă costul decontărilor aferente contractelor derulate de CNI SA pentru restaurarea clădirii. Finanțarea a fost asigurată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. De asemenea, Primăria Constanța, beneficiarul proiectului, a desfășurat lucrări suplimentare pentru amenajările exterioare. Contractul pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului din Constanţa a fost semnat pe 20 decembrie 2019, cu asocierea Aedificia Carpati SA & SC Remon Proiect SRL & SC Profesional Construct Proiectare SRL & SC Tehnoinstal SRL. Sursă foto: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei CITIȚI ȘI: Cazinoul din Constanţa a fost restaurat şi va fi predat PRIMĂRIEI în câteva zile. Imagini din interiorul edificiului Cazinoul din Constanța, la un pas de REDESCHIDERE. Ministrul Cseke Attila: „Este o investiție importantă” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. Martor al ceremoniilor: A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest
Pe 13 aprilie 1970 era inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia fastuoasă care l-a avut în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La acea dată, aerogara putea să preia 1,2 milioane de pasageri pe an, în timp ce jumătate de secol mai târziu a ajuns la un trafic de aproape 16 milioane de persoane. Pentru a avea imaginea cât mai fidelă a momentului, Gândul a vorbit cu un martor al ceremoniilor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra atunci la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportul. Acum exact 55 de ani, românii au putut să zboare direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit și cea mai mare poartă pentru transportul aerian internațional. Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în vârstă de aproape 85 de ani, a rememorat pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui proiect masiv al regimului comunist de la București. „Deja sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, sunt 55 de ani și este cam greu să-mi aduc aminte. Știu că am fost prezent la inaugurare, a fost o festivitate destul de frumoasă. Era și normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa deja nu mai putea să facă față la traficul care era în plină crește în acei ani. TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte, foarte multe linii aeriene externe și atunci trebuia un aeroport mult mai mare. Dovada este că, până în 1975, TAROM a ajuns să aibă legături cu New York, în 1974, celelalte curse spre Asia, în Beijing, și așa mai departe. Dar toate astea necesitau un alt aeroport și acesta a fost ales «Henri Coandă»”, a rememorat Alexandru Bartoc, pentru Gândul. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari pentru Aeroportul Otopeni” Odată trasată sarcina de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au primit sarcina de a realiza schițele aeroportului, care erau executate pe calculator, în centrul de calcul unde lucra și Alexandru Bartoc. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari și asta a și avut ca rezultat tot sprijinul din partea oficialităților ca să se dezvolte Aeroportul Otopeni. Eu la vremea aceea am avut o reticență, pentru că Aeroportul Otopeni este în zona lacurilor și tot timpul m-am gândit că s-ar putea să fie perioade în care va fi ceață. Anii au trecut și s-a dovedit și că am avut dreptate. Eu eram la centru de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi și le executam pe calculator ceea ce trebuia să facem”, povestește inginerul constructor. „În orice caz, a fost un efort extraordinar și, totuși, pentru vremea aceea, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare deosebită pentru noi, pentru români”, spune Alexandru Bartoc. El a rememorat și momentele mai dificile, provocările pe care responsabilii au fost nevoiți să le depășească la începutul acestui proiect. Una dintre situațiile dificile de care își aduce aminte inginerul pensionar este din 1969, când la Otopeni exista numai un salon de protocol, unde erau întâmpinați șefii de stat și înalții oficiali străini. În luna octombrie 1969, în România a venit în vizită oficială de stat Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii. „Important este că trebuia să vină și trebuia să poată să coboare din avion. Ce s-a întâmplat? Noi nu aveam scară și atunci s-a apelat la o soluție foarte ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice – n.r.), s-au pus covoare, s-a făcut o scară și de la camion altă scară, și în felul ăsta a putut să coboare. Nu știu cui i-a venit ideea, dar a fost o chestie formidabilă. Oricum nu a influențat cu nimic desfășurarea ceremoniei și nici celelalte treburi. Țin minte că am fost scoși cu toții pe de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. În orice caz, era un moment în care România își afirma oarecum independența față de Moscova și a fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”, povestește Alexandru Bartoc. Aeroportul de la Otopeni era cel mai mare ca suprafață, dar, la acel moment, traficul de acolo era destul de redus, pentru că turismul extern în România era într-o fază incipientă. „Mai mult, veneau pe Constanța cu charterele din Germania, că atunci asta era destinația cea mai importantă, la mare, făceam concurență altor țări. Mai ales din Germania Federală, dar și Germania Democratică veneau în România foarte multe nave charter la Constanța”, rememorează inginerul constructor. Ce a transmis televiziunea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni Un reportaj tv publicat pe internet arată ce vedeau telespectatorii români pe televizoarele alb-negru, după ceremoniile din 8 aprilie 1970: „Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului este invitat să taie panglica inaugurală. Parcurgând itinerarul destinat deservirii călătorilor, oaspeții sunt informați asupra gradului de dotare tehnică a aeroportului, asupra principiilor constructive, care au avut în vedere apariția aparatelor supersonice de mare capacitate și sporirea exigențelor de confort în aerogări. Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri. Pe parcursul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători fac aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării, calitatea lucrărilor, valorificarea spațiilor. Secretarul general al partidului apreciază că această reușită lucrare obligă Ministerul Transporturilor să se ocupe cu atenție de dezvoltarea flotei aeriene proprii, să ia contacte cu companiile străine interesate, pentru a folosi din plin capacitatea noului aeroport, să se asigure exemplara circulație aeriană și deservirea pasagerilor la nivelul exigențelor contemporane. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători la inaugurarea noului aeroport constituie o expresie a preocupării statornice pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste, pentru îmbogățirea țării cu noi edificii ale civilizației și progresului”. Începuturile aviației civile din România Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a împlinit, pe 18 septembrie 2024,
Ministerul Turismului din Bulgaria înființează poliția turistică
Bulgaria ia măsuri drastice pentru a gestiona fluxul mare de turiști: potrivit Novinite, ministerul bulgar al Turismului, Miroslav Borshosh, a anunțat înființarea Poliției Turismului într-o conferință de presă de la Burgas, unde s-a întâlnit cu oficiali locali și primari pentru a analiza pregătirile pentru sezonul estival din 2025 pe coasta Mării Negre. Startul oficial al sezonului turistic va debuta pe 31 mai 2025, cu o petrecere pe plajă la Pomorie. Deși municipalitățile de pe coasta de sud a Mării Negre sunt bine pregătite pentru sezonul estival, Borshosh a subliniat coordonarea ineficientă a funcțiilor de control dispersate în mai multe agenții. Răspunsurile ajung să fie întârziate sau insuficicient din cauza fluxului mare de pasageri sau numărul de turiști. Pentru a remedia această situație, noua poliție turistică va reuni mai multe instituții, inclusiv Agenția Națională de Venituri, Poliția Economică și Inspecția Muncii, pentru a asigura o funcționare mai eficientă a operațiunilor locale și naționale sub Ministerul Turismului. Ministrul a adăugat că proiectul pentru acest nou organism va fi prezentat până la sfârșitul anului. El și-a exprimat îngrijorările cu privire la starea actuală a infrastructurii de transport, în special Aeroportul Burgas. El a menționat că sunt planificate discuții cu operatorul aeroportuar Fraport, cu așteptarea unui raport detaliat privind planurile acestora pentru 2025. Bulgaria are un flux mare de turiști, dar și probleme infrastructurale La aceeași întâlnire, Tihomir Yanakiev, primarul din Sozopol, a subliniat diversele provocări cu care se confruntă municipalitățile locale: securitatea, gestionarea deșeurilor, programele culturale și asigurarea unor polițiști suplimentari, precum și micile unități de cazare cu câte 2-3 camere, care de obicei funcționează în economia gri și nu plătesc taxe turistice. În plus, el a reiterat necesitatea reparării drumului Burgas – Sozopol și a pasajului de la Chernomorets. Cei mai mulți turiști români, când călătoresc la vecinii din sud, preferă stațiunea Albena. Cererile de cazare au crescut cu 25% față de anul precedent. Până la 70% din turiștii care frecventează Albena sunt români. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Veneția dublează TAXA de intrare pentru turiști. Care va fi tariful Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele