Oana Roman: Un sejur de patru nopți la Predeal, mai scump decât un sejur de cinci nopți la Cannes
Oana Roman, gazdă TV și influencer, susține că în 2025 este mai scump să faci vacanță în România decât în Franța. Într-un sejur de patru nopți la munte, la Predeal, pentru două persoane (un adult și un copil), vedeta se plânge că a plătit 3.000 de lei. Pe Instagram, ea a dezvăluit și prețul unui sejur de cinci nopți în Franța, la Cannes. „Iată rezervarea la Cannes! La prețul acesta am avut 10% reducere, plus bonus de fidelitate. Am plătit echivalentul a 2.200 de lei”, a scris Oana Roman pe Instagram. Pentru cele cinci nopți la Cannes, vedeta a plătit 521,80 euro (aproximativ 2.200 de lei). A plătit așadar cu 1.000 de lei mai mult la un hotel de patru stele din Predeal. Românii plătesc mai mult pentru mâncare decât germanii O româncă trage un semnal de alarmă pe platforma TikTok: românii au ajuns în situația să plătească mai mult pentru mâncare decât germanii. @olariuioanaroxana♬ sunet original – OlariuIoanaRoxana „Dragii mei români, am fost la cumpărături în Germania. Vreau să vă arăt cât am putut cumpăra de 116 euro. Uitați-vă, vă rog, la total. Și spuneți-mi în comentarii unde se trăiește mai bine și unde se trăiește mai rău. În România sau în Germania? Nu vă mai mirați că pleacă românii din țară. Este bătaie de joc”, a spus femeia. Aflată la cumpărături în Germania, pentru costiță afumată, salam Victoria, cașcaval, mozzarella, cremwurști, lipii, baghete, legume, fructe și smântână, cafea, produse de curățenie, supă de pui și alte alimente de bază pentru familie, a plătit 116 euro, adică aproximativ 590 de lei. În România, suma de 590 de lei ar fi insuficientă pentru a cumpăra aceleași produse ca în Germania. Sursa Foto: Envato/ Profimedia Autorul recomandă: 4 felii de pizza de la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu
Statuia colosală a lui Constantin cel Mare de la Roma, dedicată primului împărat roman CREȘTIN: Pentru cât timp va mai fi expusă
Până la finalul acestui an, pelerinii și turiștii pot admira statuia colosală a lui Constantin cel Mare, primul împărat roman creștin, la Roma, lângă Muzeul Capitolin. Potrivit TurismoRoma, statuia este o replică la scară 1:1 pe baza cercetărilor istorice și este expusă în grădina Villa Caffarelli. Sculptura a fost realizată după surse epigrafice și pe baza a nouă fragmente care au rezistat până în zilele noastre – capul, brațul drept, mâna dreaptă, încheietura, genunchiul drept, fluierul piciorului drept, talpa dreaptă, piciorul stâng, toate aflate în curtea de la Palazzo dej Conservatori. Toate acestea proveneau de la Colosul original al împăratului, sculptat între anii 312 și 315 d.Hr. A mai existat un alt colos din bronz înalt de 12 metri dedicat împăratului, realizat în 326 d.Hr. Fragmentele acestuia, inclusiv capul, sunt expuse la Muzeul Capitolin. Statuia reprodusă, cu o înălțime de 13 metri, îl ilustrează pe împăratul Constantin cel Mare în postura zeului Jupiter, îmbrăcat într-o togă aurie, așezat pe un tron, purtând globul în mâna stângă și sceptrul în mâna dreaptă. Accesul la curtea unde este expusă statuia este gratuit, între orele 9:30 – 18:30. Statuia va mai fi expusă până pe 31 decembrie 2025. Imagini Foto amator Pentru a realiza sculptura, fiecare fragment a fost remodelat în 3D și plasat digital pentru a recrea statuia, așa cum era înfățișată în monede. Istoricii susțin că ar fi fost inspirată după Statuia lui Zeus din Olimpia, sculptată de Fidias în secolul al V-lea î.Hr., în Grecia antică, sau că ar fi fost copiată după o statuie a împăratului Claudius. După ce i-au creat modelul grafic, s-au apucat să o reconstruiască în format fizic din marmură, rășină, poliuretan, pulbere de marmură, foiță de aur și ipsos, inclusiv componentele lipsă care s-au pierdut pentru totdeauna. Pentru a atenua costurile, au fost alese materiale încât să semene cu marmura și bronzul. În cazul în care s-ar fi folosit marmură și bronz, costurile ar fi fost mult mai mari. Structura internă a fost inițial realizată din cărămizi, lemn și bare metalice, ulterior din aluminiu, care poate fi ușor asamblată și demontată. Imagini amator Constantin cel Mare s-a născut în Serbia de azi Potrivit Britannica, Constantin cel Mare a fost primul împărat roman creștin. Născut pe 27 februarie, anul 280 d.Hr., în orașul de azi Nis (Serbia), a fost fiul ofițerului roman Flavius Valerius Constantius și al concubinei sale, Elena. În 293, tatăl său a fost ridicat la rangul de Cezar, căpătând titlul de Constantius I Chlorus. Acesta a servit sub împăratul cu titlul de Augustus, Maximian din Imperiul Roman de Apus. În aceea vreme, imperiul era condus printr-o Tetrarhie de doi Auguști și de doi Cezari. Cezarii erau succesorii. Un August și un Cezar domneau în vestul imperiului, un alt August și un alt Cezar domneau în estul imperiului. În 289, Constantius s-a separat de Elena și s-a căsătorit cu fiica vitregă a lui Maximian. Constantin, fiul său, a crescut la curtea împăratului Dioclețian al Imperiului Roman de Răsărit, la Nicomedia (Izmit) din Turcia de azi. El l-a cunoscut pe episcopul din Cezareea, Eusebius. Imagini amator Tinerețea lui Constantin cel Mare Educat la standardele înalte pentru acele vremuri, Constantin vorbea mai mult limba latină decât greaca în tinerețe. În 305, după ce Dioclețian și Maximian au abdicat, pe tronurile lor au venit Galerius și Constantius. Titlurile de cezari au fost obținute de Galerius Maximinus în Est și Flavius Valerius Severus în Vest. Constantin, pentru a se alătura tatălui său în Gesoriacum, în Boulogne de azi, a traversat în Britania și a luptat într-o campanie. Tatăl său a murit însă în 306, la Eboracum – York de azi. Constantin a fost aclamat ca împărat de către armata sa și a dus o serie de războaie civile cu Maxentius, fiul lui Maximian care s-a răsculat la Roma, uzurpând tronul imperial. Maxentius l-a înlăturat pe Severus, care a fost proclamat împărat de Galerius și a fost înlocuit de Licinius. Când Maximian a fost respins chiar de fiul său, i s-a alăturat lui Constantin în Galia, numai pentru a-l trăda. În 310, acesta s-a sinucis (deși alte surse susțin că ar fi fost ucis). În 307, Constantin s-a căsătorit cu fiica lui Maximian, Fausta, aceasta devenind a doua sa soție. Imagini amator Bătălia de la Podul Milvius În 312, el a invadat Italia pentru a-l învinge pe Maxentius la Podul Milvius de lângă Roma. Potrivit legendelor, el ar fi văzut o cruce pe cer și inscripția în latină „prin acest Semn vei Învinge”. După ce l-a visat pe Iisus Hristos care i-a dat instrucțiuni, împăratul le-a ordonat tuturor soldaților să-și picteze semnele X și P pe scuturi – care semnifică Chi Ro – monograma lui Hristos. Picturile cu împăratul în Bătălia de la Podul Milvius pot fi admirate la Muzeul Vaticanului. Imagini amator Când a văzut scuturile pictate cu monograma lui Hristos, Maxentius s-ar fi înfricoșat și ar fi căzut în apa râului Tiber, înecându-se. Împăratul Constantin a dobândit victoria și a devenit împăratul deplin al Imperiului Roman de Vest, în timp ce Licinius a rămas împăratul Imperiului Roman de Est după ce l-a înfrânt pe Maximinus. În 324, Constantin l-a atacat pe Licnius și a devenit unicul împărat al întregului Imperiu Roman. Atunci, Constantin a numit orașul Bizantum după numele său, Constantinopol, pe care l-a reclădit și extins pentru a deveni „A Doua Romă” în mai 330. Imagini amator După trei secole de persecuții, Creștinismul este legalizat în Imperiul Roman Constantin a fost primul împărat roman care l-a recunoscut pe Dumnezeul creștin drept zeu și l-a onorat la Roma după ce l-a învins pe Maxentius. În 313, după întâlnirea cu Licnius la Mediolanum, a fost emis Edictul de la Milano prin care creștinii deveneau o sectă tolerată și erau scutiți de persecuții. Toți cetățenii romani creștini aveau să-și înapoi primească proprietățile confiscate. Însă, a continuat să rămână adept al cultelor romane politeiste până la moarte. În 325, a avut loc Consiliul de la Niceea, fiind dezbătută natura Sfintei Treimi și controversatul Arianism susținut de Arius din Alexandria. În 326, mama
Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi
Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Scade turismul în a doua țară UE preferată de călători, pentru prima dată de la debutul pandemiei
Conform Raportului Exceltur privind Perspectivele Turismului, prezentat marți, PIB-ul turismului a crescut doar cu 2,8% în trimestrul al treilea al anului 2025, față de 3,3% în al doilea. Această rată este apropiată de cea a economiei spaniole în ansamblu (2,6%, potrivit Băncii Spaniei, și 2,7%, conform Guvernului) și marchează, în cuvintele asociației patronale, „o perioadă de normalizare” după ciclul expansionist care a urmat scăderii accentuate cauzate de pandemie, scrie BusinessInsider. „Turismul a reprezentat 52,6% din creșterea economiei spaniole între 2021 și 2024 și avansează acum în același ritm ca economia în ansamblu”, a remarcat Óscar Perelli, vicepreședinte executiv al Exceltur, în timpul prezentării raportului. „Încheiem o vară pozitivă, dar sectorul nu mai funcționează la viteza maximă pe care a avut-o în ultimii ani și acum crește în ritmuri normale ”, a rezumat el, menționând că sectorul a încetat să mai fie o forță motrice majoră pentru economia spaniolă. Încetinirea este evidentă atât în ceea ce privește veniturile, cât și ocuparea forței de muncă. Vânzările din acest sector au crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea (față de 4,5% în trimestrul precedent), iar crearea de locuri de muncă a fost sub media națională, cu o creștere de 2,1% în sectoarele turistice, comparativ cu 2,7% în alte sectoare. Aceasta este prima dată de la începutul pandemiei când turismul nu a condus în ceea ce privește afilierea la asigurările sociale. Exceltur subliniază însă că s-a îmbunătățit calitatea locurilor de muncă. Dintre cele peste 48.000 de noi locuri de muncă create în această vară, 92,6% au fost contracte permanente, iar 65% au fost cu normă întreagă. Salariile contractuale au crescut cu 3,7%, cu un punct procentual peste rata medie a inflației de 2,7%. „Ritmul de creare a locurilor de muncă a încetinit, dar s-a atins stabilitatea locurilor de muncă”, a remarcat Perelli. Raportul Exceltur avertizează însă asupra unei probleme tot mai mari: absenteismul. Rata în acest sector este de aproximativ 8%, conform datelor Randstad, cu un impact deosebit asupra hotelurilor (7,7%) și restaurantelor (6,1%). „Este o provocare extraordinară care ne îngrijorează enorm. Crește costurile, suprasolicită echipele și afectează mediul de lucru”, a avertizat Perelli. Vara frânelor Raportul Exceltur reflectă performanțe inegale între destinații. Enclavele de coastă, insulele și unele comunități nordice (cum ar fi Cantabria, Țara Bascilor și La Rioja) au condus creșterea veniturilor din turism, în timp ce orașele mari au înregistrat o vară mai slabă. „Valurile de căldură au afectat și ele negativ turismul urban”, a declarat Perelli. Potrivit asociației patronale, veniturile din turismul urban au crescut doar cu 1,5% între iunie și august, comparativ cu 8,9% pentru turismul de vacanță. Orașe precum Valencia (-6,5%), Malaga (-6,2%) și Las Palmas (-14,3%) au încheiat vara cu cifre negative. Pe piețe, turismul străin continuă să fie principalul motor al sectorului, deși într-un ritm mai mic decât în anii precedenți. Cheltuielile vizitatorilor internaționali au crescut cu 5,6% față de anul precedent în această vară, dar numărul de nopți de cazare a crescut abia cu 0,5%. Germania, Italia, Franța și mai multe piețe din Europa Centrală și-au redus călătoriile în Spania, în timp ce Regatul Unit, Polonia, Portugalia și piețele pe distanțe lungi, cum ar fi Asia, America Latină și Statele Unite (deși dinamismul lor încetinește), au compensat o parte din declin. De asemenea, aceștia observă că competitori precum Turcia suferă din cauza conflictelor geopolitice.
Bugetarii s-au plictisit de stațiunile românești și preferă vacanțele în străinătate. Numărul voucherelor de vacanță emise, mai mic în 2025
Numărul voucherelor de vacanță emise în 2025 a fost mai mic în comparație cu anul trecut, iar hotelierii din țara noastră se plâng că își pierd clienții. Se întâmplă toate astea pentru că bugetarii nu mai vor vouchere de vacanță. Plictisiți fiind de stațiunile de pe litoralul românesc, preferă alte destinații din țări precum Grecia, Turcia, Spania sau Italia. România a înregistrat cel mai slab sezon estival de la pandemie încoace, de când tot mai mulți români preferă să-și facă vacanțele în țări străine, iar efectele își fac deja din plin simțite. Hotelierii se plâng că sunt în prag de faliment. Nu doar că au clienți tot mai puțini, dar vara trecută au avut și lipsă acută de personal, ajungând să apeleze la forța de muncă din Asia. Vouchere sociale octombrie 2024, foto ilustrativa, sursa foto: Envato Bătaia pe vouchere devine istorie Potrivit datelor primite de la Ministerul Finanțelor, în primele 8 luni din 2025, numărul voucherelor de vacanță emise a fost cu 66% mai mic comparativ cu intervalul similar din 2024. Numărul voucherelor decontate a scăzut cu 24,7%.Încă s-au găsit în circulație vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei, ceea ce a atenuat temporar declinul la nivelul decontărilor. Pe măsură ce aceste tichete vor fi epuizate, în piață vor rămâne exclusiv voucherele de 800 lei. Comparativ cu august 2024, în august 2025 s-au emis cu 66,7% mai puține vouchere, iar numărul celor decontate a fost cu 48% mai mic, potrivit Observator News. Diminuarea valorii și volumului voucherelor de vacanță slăbește unul dintre puținele mecanisme directe de sprijin pentru turismul intern. Industria ospitalității este expusă la presiuni suplimentare și la o scădere a atractivității pieței locale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Dezastru total în TURISMUL românesc. Vânzarea voucherelor de vacanță s-a prăbușit cu 70% față de 2024. Scumpirile vor adânci criza Tot mai mulți români își cumpără case de vacanță în Grecia, unde TVA-ul la locuințe este… zero! Care sunt cele mai căutate zone
Secretele din viața regelui-strateg Frederic cel Mare al Prusiei și motivul pentru care turiștii lasă cartofi la mormântul său
Mai mulți turiști care au fost în Germania vara aceasta au lăsat cartofi la mormântul regelui prusac Frederic al II-lea cel Mare. Un comandant briliant al secolului 18, a transformat Prusia într-o mare putere europeană prin tacticile sale inedite și reorganizarea armatei sale, fiind și un adept al absolutismului iluminat. Mai mulți germani credeau că regele a fost primul conducător care a adus cartofi în Germania. Potrivit unui mit, el și-ar fi înconjurat palatul cu terenuri de cartofi care erau păzite non-stop de gărzile sale. Până una alta, cine a fost Frederic cel Mare? A fost poreclit și „regele-cartof”, doar că nu a mâncat niciodată cartofi Într-un interviu pentru AP News , istoricul german Jurgen Luh, care cunoaște palatele prusace și grădinile ca-n palmă, neagă că Frederic ar fi fost un împătimit după cartofi. Regele prusac adora mâncarea italiană și vinul franțuzesc. „N-a mâncat niciodată cartofi. Nici fierți, nici prăjiți”. În realitate, cartofii au fost cultivați în Bavaria din 1647. Electorul Frederic William, străbunicul regelui, a introdus cartofii în zona Brandenburg din Prusia din anii 1650, însă doar pentru că-i plăcea să admire frunzele de cartof. Într-adevăr, erau crescuți cartofi în grădinile sale, dar nu la scară largă. Povestea regelui-cartof, demontată de un istoric german Regele a emis decrete regale pentru a promova agricultura și producția de cartofi, dar populația le-a ignorat. Prin urmare, cartofii n-au fost răspândiți la scară largă în Prusia și nici în Europa de Est până la încetarea războaielor napoleoniene din 1815. Despre povestea cu grădinile personale ale regelui în care s-ar fi cultivat cartofi, Luh spune că este un nonsens. Totuși, lângă Palatul Sanssouci, vizitatorii încă cumpără suveniruri, cărți poștale și cărți de 35 de euro despre legenda lui „Kartoffelkonig”. Mulți turiști depun cartofi cruzi pe mormântul regelui, pentru a-i cinsti memoria. Sunt cofetării germane care prepară chiar și torturi din cartofi cu morcovi cu ocazia Paștelui. „Frumusețea e că mitul a bătut adevărul, iar mitul chiar este frumos”, a spus istoricul german. Portretul regelui Frederic al II-lea al Prusiei (1712-1786) Frederic, regele care a transformat Prusia într-o putere europeană Două mari puteri s-au ridicat în Europa Centrală, la mijlocul secolului al 18-lea. Prima era Austria habsburgică, un regat catolic din interiorul Sfântului Imperiu Roman. A doua putere era Prusia, un regat militarizat cu o moștenire culturală din partea Cavalerilor Teutoni, situată în afara Sfântului Imperiu Roman. Pe 31 mai 1740, Frederic al II-lea, al treilea fiu al regelui Frederic William I (frații săi mai mari au murit), a fost încoronat ca rege. Prusia, statul pe care îl conducea, era un teritoriu fragmentat în nord-estul statului german de azi. De asemenea, cuprindea teritorii din Polonia și Kaliningradul rusesc de azi (care alcătuiau Prusia de Est). Mare parte a Germaniei era controlată de Sfântul Imperiu Roman, un imperiu fragmentat în mai multe state, descentralizat. Nu era nici imperiu, nici sfânt și nici roman, fiind o putere federală germană alcătuită din principate, ducate, comitate, orașe imperiale libere și alte domenii. Pe plan religios, mare parte din ele deveniseră protestante demult, ieșite de sub influența Papei. Armata prusacă la 1740 Prusac imperialist, dar francofil Frederic era un monarh absolut din rândul familiei Hohenzollern, care visa să transforme Prusia într-o mare putere europeană prin forță militară și cuceriri, unde bărbații erau instruiți să devină soldați disciplinați după model spartan. Dar a avut și un grad crescut de rafinament, fiind francofil și iubitor de artă franceză și a stilului rococo, construindu-și un palat de vară la Sanssouci, lângă Berlin. În adolescență, tatăl său i-a aruncat pe foc toate hainele de lux franțuzești și l-a forțat să îmbrățișeze stilul de viață auster și militar și să îmbrace uniforma prusacă. Admirația sa față de limba franceză era în contrast cu naționalismul anti-prusac al prusacilor. El citise și „Principele”, lucrarea filosofului italian Niccollo Machiavelli și chiar a scris un eseu critic la adresa lui. S-a certat cu Voltaire și chiar a compus poezie și muzică. Din 1738, a devenit membru al francmasoneriei germane. Era un adept al virtuțiilor prusace: frugalitate și sobrietate. El moștenise o adevărată mașinărie de război: o armată bine dotată tehnologic la standardele vremii alcătuită din 83.000 de oameni care beneficiau de echipamente, arme și fonduri financiare semnificative. La câteva luni de la preluarea domniei, el a pregătit Prusia pentru un război major. Avea vastă experiență militară după ce a fost colonel în armata prusacă, într-un regiment staționat lângă Nauen, pe durata Războiului de Succesiune din Polonia. Criza succesiunii la tronul Sfântului Imperiu Roman Împăratul Sfântului Imperiu Roman, Karl al VI-lea din Casa austriacă de Habsburg, tocmai murise. S-a iscat astfel un conflict privind succesiunea la tron între fiica sa, arhiducesa Austriei, Maria Teresa, și Karl al VII-lea, electorul Bavariei. El a fost încoronat ca rege al Boemiei în 1741, și încoronat din 1742 ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. Arhiducesa Austriei, Maria Teresa, a domnit din 1740 ca regină a Ungariei și a Croației, alături de soțul ei, Arhiducele austriac Francis I, care era și Marele Duce al Toscanei. Armata austriacă era într-o stare precară, iar guvernul habsburgic, alcătuit din miniștri înaintați în vârstă, întâmpinase dificultăți financiare. Profitând de această situație, Frederic a luat cea mai decisivă hotărâre care a schimbat istoria omenirii pentru totdeauna. Prin invadarea provinciei habsburgice Silezia, o zonă strategică și bogată în cărbune, au rezultat patru mari războaie și două mari revoluții, harta lumii fiind remodelată până la finalul secolului. Inițial, Frederic i-a solicitat teritoriul împărătesei, oferindu-i la schimb sprijin împotriva altor inamici. Însă, Maria Teresa a refuzat să cedeze Silezia prusacilor. Războiul a devenit inevitabil. Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) Pe 16 decembrie 1740, trupele prusace ale regelui Frederic au invadat Silezia, potrivit Encyclopedia Britannica. De la un război între două state, Prusia care era un stat protestant, și Austria habsburgică, o putere catolică, n-a durat mult ca acesta să escaladeze într-un război european. De partea Prusiei era o coaliție alcătuită din Regatul Franței al regelui Ludovic al XV-lea, Regatul Spaniei al regelui Filip al V-lea, Sfântul Imperiu Roman și Electoratul Bavariei conduse de Karl al
Vizită la Vatican, sub pontificatul Papei Leon al XIV-lea: Regulile de respectat și prețurile pe care orice turist trebuie să le cunoască
Vaticanul, cel mai mic stat din lume, o enclavă din Roma, este sediul Bisericii Romano-Catolice și este guvernat de Papa (în prezent, Papa Leon al XIV-lea, care și-a început pontificatul din acest an, pe 8 mai 2025). Turiștii care vin în acest oraș al Sfântului Scaun pot vizita Muzeele Vaticanului, Bazilica Sfântului Petru și Capela Sixtină. Spre Vatican se poate circula ușor din Roma cu orice mijloc de transport – tren, metrou sau autobuz, fie cu automobilul sau cu taxi. Iată regulile și sfaturile date de site-ul Rome Colosseum Tickets pe care trebuie să le cunoască orice turist. La Vatican există un cod vestimentar care trebuie respectat. Femeile trebuie să aibă umerii acoperiți, să-și acopere capul sau umerii cu o eșarfă dacă poară ținute de vară, să nu poarte fuste scurte și nici bluze, maieuri sau tricouri cu decolteu sau orice fel de haină transparentă. De asemenea, nu este permisă purtarea de jachete sau tricouri cu mesaje extremiste sau vulgare. Bărbații nu au voie să intre în Muzeele Vaticanului îmbrăcați în maieu și în pantaloni scurți. De asemenea, când intră în clădirile din Vatican, trebuie să-și dea pălăria sau șapca jos din cap. Nu le este permis vizitatorilor să se prezinte cu mâncare, instrumente metalice tăioase sau contondente. Judecata de Apoi, pictură din Capela Sixtină realizată de Michelangelo între 1508 și 1512 – Sursa Foto: Profimedia Când intrați în Capela Sixtină a Palatului Apostolic, consacrată din 1483, de unde puteți admira faimoasele picturi pe tavan ale lui Michelangelo cu crearea lui Adam și Judecata de Apoi, trebuie să țineți cont de trei reguli: Păstrați liniștea; Nu fotografiați; Îmbrăcați-vă adecvat. Motivul pentru care le este interzis turiștilor să fotografieze (chiar și fără bliț) sau să filmeze capodopera renascentistă este desacralizare. Autoritățile Vaticanului consideră Capela Sixtină ca fiind un loc sacru, de meditare spirituală. În anii 1980-1999, era interzisă fotografierea din motiv de drepturi de autor ale unui post de televiziune japonez Nipon TV, care s-a implicat în restaurarea picturilor. Drepturile de autor au expirat din 1999, dar interdicția a rămas. Turiștii care intenționează să facă fotografii pe ascuns trebuie să știe că în Capela Sixtină sunt câte 5 sau 7 agenți de securitate care asigură liniștea și ordinea, plus semne ilustrative prin care turiștilor le e indicată să nu fotografieze, să păstreze liniștea și să aibă o ținută vestimentară regulamentară. Agenți de securitate pot escorta orice turist în afara Capelei dacă încalcă regulamentul. Turiștii care vor să aibă o amintire pot cumpăra vederi sau fotografii profesioniste de la magazinul de suveniruri ale muzeului (ca aceste exemplare de pe Profimedia). Exceptând Capela Sixtină, turiștii sunt liberi să fotografieze orice exponat din incinta Muzeului Vaticanului. Crearea lui Adam, pictură din Capela Sixtină realizată de Michelangelo între 1508 și 1512 – Sursa Foto: Profimedia Sfaturi de urmat Rome Colosseum Tickets îi sfătuiește pe turiști să evite să viziteze Vaticanul la prânz, în zilele de duminică sau luni. De asemenea, biletele trebuie cumpărate în avans pentru a scăpa de stresul de la cozile lungi. Ghidul nu este obligatoriu, dar este necesar pentru a înțelege pe deplin istoria și cultura Bisericii Catolice. Muzeele Vaticanului se pot vizita de luni până sâmbătă, de la ora 9 la 18. Nu sunt deschise duminica, exceptând ultima duminică din lună, când intrarea este gratuită. Turiștilor le este recomandat să vină cât mai devreme dimineața, fiindcă cozile la Muzeul Vaticanului se formează de la ora 7:30. „Școala de la Atena” – pictură realizată de Rafaelo între anii 1509 și 1511 Prețurile din Vatican, în 2025 Tariful de intrare pentru un adult este de 58,50 de euro, fiind un permis pentru o zi. Vizitatorii vor putea intra în Muzeele Vaticanului, unde pot admira exponate, statuete, sarcofage și mumii din Egiptul Antic și Dinastia Ptolemeică în Muzeul Gregorian, precum și statui greco-romane din Grecia clasică și din Roma imperială în „Noua Aripă”. Turiștii vor putea admira scara în spirală care are forma unui dublu helix, capodopera lui Rafael – „Transfigurarea” în Pinacoteca, Sala de Tapiserie, Galeria de Hărți și Curtea cu Conuri de Pin. Vizitarea Bazilicii Sfântului Petru este gratuită, însă cozile pot fi foarte lungi, deci trebuie multă răbdare până la intrarea în interior. Bazilica este deschisă vizitatorilor între orele 7 și 18 (1 octombrie – 31 martie) sau între 7 și 19 (1 aprilie – 30 septembrie). Fiind An Jubilar, în 2025, Bazilica a fost deseori inaccesibilă vizitatorilor. Pentru a admira cupola Sfântului Petru, va trebui să plătiți o taxă de intrare: 10 euro, dacă decideți să luați liftul și să mergeți doar puțin mai puțin de jumătate din drum. Turiștii care vor să parcurgă 551 de trepte în plus față de ultimele 320, trebuie să plătească taxa de intrare de 8 euro. Programul de vizită al Cupolei Sfântului Petru: 1 octombrie – 31 martie (8:00 – 17:00)/ 1 aprilie – 30 septembrie (8:00 – 18:00). Bazilica Sfântului Petru, construită între anii 1506 și 1626 – Sursa Foto: Profimedia Audiența Papală Vizitatorii îl pot întâlni pe Papa Leon al XIV-lea și să primească o binecuvântare printr-o audiență. Audiența papală are loc numai miercurea, când Papa se află la Vatican. Audiența papală constă în lecturi și mici lecții rostite de Papă, de obicei ținute în italiană, dar și în engleză și în multe alte limbi. Audiența Papei se încheie cu o rugăciune comună ținută în limba latină. Audiența papală este gratuită, însă necesită bilete, potrivit site-ului oficial. Acestea pot fi ridicate fără rezervare de la Gărzile Elvețiene, la „Ușile de Bronz”. Biletele pot fi ridicate și în ziua audienței, între orele 7:00 și 8:30. Papa Leon al XIV-lea – Sursa Foto: Profimedia Pentru publicul general, este recomandat să solicitați bilete cu o lună până la o săptămână înainte de publicul căruia doriți să vă alăturați. Audiențele generale încep la ora 9:00, însă Sfântul Părinte va vizita Piața Sfântul Petru la ora 8:45, așa că se recomandă sosirea cel târziu la ora 8:30. La intrarea în Piața Sfântul Petru, toată lumea va trebui să treacă prin controlul de securitate, care include detectoare de
4 felii de pizza la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București
Prețurile din restaurantele Aeroportului Internațional Henri Coandă îi determină pe români să-și pună pofta în cui și să-și ia pachet de acasă, iar alții preferă să urce în avion flămânzi. Pe rețelele de socializare, subiectul prețurilor din aeroporturi pe timp de criză s-a viralizat. Pasagerii trebuie să înțeleagă un singur lucru: dacă nu vor să lase o mică avere în aeroport, atunci să mănânce înainte. Într-un videoclip care s-a popularizat pe TikTok, un bărbat dezvăluie cât costă o felie de pizza în Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. El spune că aeroportul din București vinde „cea mai scumpă felie de pizza din lume”. Nu are foiță de aur și nici ciocolată Dubai. E o felie de pizza simplă cu topping normal (șuncă sau salam), dar vândută mai SCUMP într-o țară unde veniturile sunt și așa sub media europeană, fără a mai pune impactul majorării TVA de către Guvernul Bolojan. „N-o să vă vină să credeți, sunt la București, pe Aeroportul Henri Coandă, și în spatele meu avem parte de cea mai scumpă pizza. Mă scuzați, o pizza costă 56 lei? Doar o felie? Dumneavoastră glumiți, nu? Doamne ferește, o felie de pizza 56 lei, practic mai scumpă ca și în Italia, mai scumpă ca peste tot. Cea mai scumpă pizza din lume este aici, în București. 56 DE LEI O PIZZA! Cu ce e pizza aia? , spune bărbatul în videoclip postat pe TikTok. Patru felii de pizza de la aeroportul din Roma: 43 de lei Un alt turist ne-a trimis fotografii cu costul unei felii de pizza de la Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci din Roma. La Roma, o felie de pizza cu mozzarella costă 8,50 de euro (43 de LEI). O bucată de pizza „crostino cotto forma” face cam tot atâta. Și, de fapt, nu e chiar o singură felie de pizza. Ci sunt patru felii tăiate de pizza, la 43 de lei, la un preț mai mic decât o singură felie de pizza de la aeroportul Henri Coandă care face 56 lei. Autorul recomandă: Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”
Cât costă o cameră, de 1 decembrie, la hotelul de lux al Simonei Halep din Poiana Brașov
Liberul de Ziua Națională a României îi atrage pe mulți către stațiunile montane, însă puțini își permit să se orienteze spre unitățile exclusiviste. Un exemplu este chiar hotelul de cinci stele din Poiana Brașov deținut de Simona Halep, unde prețurile pentru 1 decembrie sunt extrem de ridicate. Majoritatea turiștilor nu își permite să stea acolo, după cum remarcă mulți în comentariile postate pe Facebook. Cât plătești pentru o noapte la hotelul lui Halep După ce s-a retras din tenis, fosta mare campioană a investit o parte din banii câștigați în sport în domeniul imobiliar și turistic, asigurându-și, astfel, stabilitatea financiară. Complexul hotelier pe care Simona Halep îl deține în stațiunea Poiana Brașov este foarte apreciat pentru facilitățile oferite, dar tarifele pornesc de la aproximativ 700 de lei/noapte pentru cea mai ieftină cameră. Dacă vorbim de variantele superioare, prețul urcă la mai mult de 1.200 de lei/noapte. Cei care aleg să rezerve un sejur complet pentru perioada 29 noiembrie – 2 decembrie trebuie să se pregătească să scoată din buzunar sume de peste 3.000–4.000 de lei pentru patru nopți de cazare. Prețurile sunt mai ridicate în weekend și tind să crească pe măsură ce se apropie data respectivă. Situat la doar câțiva kilometri de principalele atracții din zonă, hotelul lui Halep oferă condiții comparabile cu cele ale marilor resorturi europene. Astfel, oaspeții care se cazează aici au la dispoziție: restaurant propriu, sală de fitness, saună și jacuzzi, club de noapte, room-service și mic dejun continental sau italian, camere dotate cu minibar, seif, TV cu ecran plat, aparat de cafea/ceai și baie privată complet utilată. Proprietatea se află la 9,4 km de Dino Parc, la 11 km de Piața Sfatului și de Turnul Negru, iar Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se găsește la aproximativ 21 km. Dar, ca la majoritatea hotelurilor de lux, tarifele se modifică în funcție de perioada rezervării. Cei care își asigură din timp camera beneficiază de prețuri mai avantajoase. În schimb, dacă lăsați totul pe ultima sută de metri, tarifele pot ajunge să fie mult mai mari pentru aceeași cameră. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini de decembrie în mai multe zone din țară. Stratul de zăpadă măsoară deja câțiva centimetri. Unde ninge în România Vacanțe fără stres pentru iubitorii de animale. Un mare aeroport din Europa inaugurează primul HOTEL de lux pentru câini. Cât cost o noapte de cazare Cât costă o noapte de cazare la Băile Felix, acum, în 2025. Ce decizie au luat hotelierii, după majorarea TVA
Câți bani a dat un turist pe un cannolo în Veneția, o gustare dulce de origine siciliană pe care nu prea o găsești în cofetăriile din București
Veneția, supramumită „La Serenissima”, este un oraș pe apă unic în Europa. Splendoarea sa monumentală și culturală, canalele navigabile și atmosfera sa romantică fac ca orașul să atragă anual milioane de turiști. În 2023, Veneția a atras 5,7 milioane de vizitatori. Orașul se confruntă cu fenomenul post-pandemic cunoscut sub numele de „supraturism”, determinând autoritățile locale să impună o taxă de intrare turiștilor timp de 60 de zile pe an. Prețurile din oraș nu sunt tocmai accesibile buzunarului turistului de condiție medie. Biletul de o zi pentru deplasarea cu un „vaporetto” în Marele Canal este 25 de euro. Închirierea unei gondole poate să fie și mai mult: între 80 și 100 de euro pentru o călătorie de 30 de minute. Dacă cea mai ieftină masă, care include o pizza și spaghete, costă 37 de euro (cu taxa de servire inclusă) la un restaurant ieftin, fără orchestră muzicală ca-n centrul Pieței San Marco, și suvenirurile sunt foarte scumpe. În fotografia de mai jos făcută de un turist, prețurile unor mini-măști de carnaval venețian nu costă mai jos de 12 euro. Un magnet tematic costă între 3 și 6 euro, iar o simplă șapcă poate să ducă și la 15 euro. Însă, trebuie să recunoaștem, kitch-uri sau nu, sunt de o frumusețe aparte! Prețul unui cannoli în Veneția După ce s-a plimbat cu „vaporetto” și a admirat Catedrala Sfântului Evanghelist Marcu și Palatul Dogelui, turistul român a poposit la un mic restaurant cu terasă pentru o gustare. A comandat o șaormă cu pui, o doză cu un suc Coca Cola și un „cannolo” (sau cannoli) cu cremă de ciocolată. Când chelnerul i-a adus nota de plată, turistul a fost uimit: 17,50 de euro avea de plată în total! 7,50 de euro a fost șaorma, 5 euro a fost doza de Cola și 5 euro a fost „cannoli”. Ce este „cannolo”? Cannoli sicilieni (sau „cannolo) este unul dintre marile deserturi italiene care s-a răspândit în toată lumea, deși prin București nu prea sunt cofetării care să vândă astfel de gustări. Cannoli sunt forme cilindrice din făină, unt, zahăr, ouă, preparate cu sare, vin și ulei, precum și cu scorțișoară, lămâie și cacao după preferințe. Acestea se întind în fâșii subțiri, decupate cu un pahar pentru a rezulta formele cilindrice. Potrivit unor experți culinari, acest desert a fost inventat între anii 827 și 1091, în Caltanissetta, pe insula Sicilia, de către concubinele prinților, fiind numit ulterior așa după stuful de râu pe care se rula cannolo-ul în secolul al XVII-lea. S-a răspândit ulterior și în Veneția, fiind un desert preparat cu ocazia Carnavalului. În vitrinele restaurantelor și cofetăriilor venețiene se pot găsi o varietate mare de cannoli: cu cremă de ciocolată, vanilie, cremă de fistic, frișcă. Îl găsești alături de sandvișurile italiene cu salam mortadella, caprese cu roșii și brânză mozzarella, renumitele „pincho”, gustări din Țara Bascilor cu somon afumat, precum și sandvișurile cu prosciutto și brânză de brie. Autorul recomandă: Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”