După taxa hotelieră, Japonia se pregătește să introducă taxe suplimentare la părăsirea țării
Introdusă în 2019, taxa – cunoscută sub numele de „taxă turistică internațională” – se aplică tuturor pasagerilor, inclusiv celor aflați în tranzit cu o escală mai mare de 24 de ore, care pleacă din Japonia cu avionul sau cu vaporul. Aceasta este inclusă automat în prețul biletului și a fost stabilită până în prezent la 1.000 de yeni (aproximativ 6 euro). Cu toate acestea, până în 2026, unii legislatori japonezi iau în considerare creșterea acesteia la 3.000 de yeni (peste 15 euro), potrivit Le Figaro. Această perspectivă vine într-un moment în care arhipelagul, după ce a suferit efectele unei crize sanitare globale, se confruntă cu un aflux record de turiști (36,9 milioane de vizitatori internaționali în 2024) și trebuie să abordeze provocările legate de infrastructură și management. Pentru călători, acest lucru se traduce printr-un cost suplimentar: pe lângă creșterea deja anunțată a taxei turistice de la Kyoto, care poate ajunge la 56 de euro pe noapte, există acum o nouă taxă. Turismul pune presiune pe infrastructură Această decizie face parte dintr-un context mai larg: afluxul de turiști pune presiune pe infrastructură, transporturi, zone culturale și situri naturale. Cu 52,4 miliarde de yeni colectați în 2024, adică aproape 300 de milioane de euro, taxa de plecare a devenit un instrument cheie pentru Japonia în abordarea efectelor turismului excesiv, obiectivul fiind de a asigura că turismul rămâne sustenabil și că veniturile generate sunt reinvestite în conservarea patrimoniului cultural și întreținerea siturilor.
Locul fabulos în care urșii au interzis. BIJUTERIA dintre munți și povestea unui vis cu arhitectură unică. Să nu construiești doar pentru azi. Răbdare, viziune și curaj nebun
Natură. Inovație. Un proiect premium pentru turismul viitorului. La aproximativ 30 de km de Odorheiul Secuiesc și la 70 km de Miercurea Ciuc, la doar câțiva kilometri de satul Varșag, județul Harghita, te întâmpină o imagine care valorează cât o mie de cuvinte. Coloritul cameleonic al peisajului – transformat în fiecare anotimp din bagheta celui mai priceput magician – îți taie la propriu răsuflarea. Complexul turistic la care am poposit este inconjurat de pădurile din munții Harghita, la o altitudine de 650 m, la poalele munților Harghita Mădăraș, având o noblețe a arhitecturii care îți face ziua perfectă. Un mini – sat în inima naturii, magistral proiectat de un arhitect iscusit – un complex modern, minimalist-scandinav, cu 20 de vile independente – care se încadrează absolut perfect în peisaj, cu o priveliște spectaculoasă asupra munților. Un loc de vis care combină perfect confortul modern cu frumusețea naturală a peisajului montan,oferind cu siguranță o experință de neuitat. Lăsăm aici și un mic „pont” aflat de la proprietari și anume faptul că a fost găsită soluția perfectă pentru ca urșii să fie ținuți la respect. „Au mai venit pe aici la început, însă am decis să punem de jur – împrejur gard electric și așa i-am îndepărtat, îi ținem la distanță”, ne povestește unul dintre investitori. Resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș “Am știut de la început că nu vrem ceva obișnuit, ci un resort cu adevărat special” În 2016, atunci când proprietarii au creionat proiectul, în locul în care astăzi a apărut acest resort, nu era absolut nimic. Un loc cu pietre și bolovani, în care nimic nu anunța să prindă viață o poveste frumoasă despre ospitalitate și despre bucuria de a aduce împreună familii și prieteni. Un vis care, la acea vreme, prindea contur pe hârtie, printre multe calcule, incertitudini și semne de întrebare. Va merge? Nu va merge? Mai merită investit în România în zona turismului de calitate? Balanța a înclinat, într-un final, spre nebunia „hai s-o facem și pe asta, indiferent de riscuri.” Iar astăzi, complexul din inima munților reprezintă o destinație – spectacol pentru cei care vor să petreacă câteva zile departe de agitația urbană și de alergătura zilnică, care ne copleșește de multe ori. „Ideea proiectului a apărut în 2016, din dorința de a crea un loc unic în inima naturii- un loc unde oamenii să poată evada din agitația cotidiană și să se reconecteze cu liniștea, cu familia și cu ei înșiși. Am știut de la început că nu vrem ceva obișnuit, ci un resort cu adevărat special, construit cu grijă, calitate și viziune. Drumul nu a fost ușor: pandemia, pauzele neprevăzute și dificultățile de finanțare ne-au încetinit mult progresul. De-a lungul timpului, ceea ce fusese deja construit a început chiar să se degradeze. A fost nevoie de multă perseverență, de încredere și de parteneri care să creadă în acest vis. Sprijinul oferit de Fundația Pro Economica Alapítvány și implicarea partenerului meu de afaceri au făcut posibilă continuarea proiectului până la forma actuală. Astăzi, Eskaperdo este rezultatul unui vis dus până la capăt”, a mărturisit, într-un interviu acordat Gândul, unul din investitorii proiectului. Cum arăta în 2016 locul în care astăzi vedem complexul turistic din inima munților Arhitectură unică în zona Harghitei Interlocutorul Gândul recunoaște că drumul până la resortul premium care își așteaptă astăzi oaspeții – mobilat și utilat cu aparaturi de ultimă generație – a fost unul dificil și cu multe provocări. Mărturisește însă că românii au devenit tot mai creativi și mai rezilienți, precizând că în orice proiect născut din pasiune este nevoie de viziune, dar și de o doză de curaj nebun. Altfel, rămâne un simplu gând pe hârtie, fără o concretizare în plan real. “Am dorit din prima clipă să construim ceva care, nu doar să se potrivească locului, ci să-l ridice. Arhitectura Eskaperdo combină elemente tradiționale reinterpretate în stil contemporan, cu accent pe materiale naturale, mult lemn, spații deschise și lumină. Fiecare vilă oferă intimitate, confort și eleganță – toate la standarde premium. Atuurile noastre sunt: spațiul generos: fiecare unitate are două dormitoare, două băi, living, bucătărie, jacuzzi privat în 15 dintre case, peisajul absolut spectaculos și, bineînțeles, calitatea execuției și atenția la detalii. Sunt multe provocări, dar aș zice că cele mai mari trei sunt: birocrația – mă refer aici la proceduri complicate și mult timp pierdut în hârtii, imprevizibilitatea costurilor, în special în construcții și logistică, lipsa forței de muncă stabile și calificate, mai ales în zonele rurale. Dar cu toate acestea, cred că românii au devenit tot mai creativi și mai rezilienți. E nevoie de răbdare, viziune și, uneori, de o doză de curaj nebun.” Eskaperdo, resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș Prima iarnă la resortul din inima munților „Prima iarnă la resortul dintre munți va fi o poveste”, ne dă asigurări unul dintre proprietari. Pachetele pentru Crăciun și Revelion sunt în pregătire. Vor fi pentru toate gusturile și preferințele, ne povestește entuziasmat interlocutorul Gândul. Frumusețea locului va completa însă tabloul unor sărbători de iarnă în inima munților. “Va fi prima noastră iarnă completă în funcțiune, deci ne dorim să fie una specială. Pregătim pachete de Crăciun și Revelion cu accent pe mâncare tradițională reinterpretată elegant, decoruri de poveste, momente de relaxare în jacuzzi și spații comune, activități de iarnă – drumeții, foc de tabără, gătit afară, schi în apropiere. Vrem ca fiecare oaspete care ne calcă pragul să simtă că a intrat într-un loc cald, autentic, unde iarna înseamnă liniște și bucurie. Pentru mine, Eskaperdo nu e doar o investiție sau o afacere. Este un vis dus până la capăt, un omagiu adus naturii, familiei și celor care au crezut în mine în momentele grele. Omul care vine aici nu caută doar un loc unde să doarmă. Caută o evadare din agitație, un loc unde poate respira, poate încetini, poate reconecta cu sine și cu ceilalți.” Resortul premium de la poalele munților Harghita Mădăraș „Să nu renunți, nici atunci când pare că toți ceilalți au renunțat deja” Cum aduci și cum păstrezi
Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
A scăzut numărul turiștilor în România, față de anul trecut. Germanii, israelienii și italienii au vizitat cel mai des țara noastră. Trei orașe în TOPUL preferințelor
Numărul turiștilor cazați în unitățile din România a scăzut în primele nouă luni ale anului, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică – inclusiv apartamente și camere de închiriat – în primele nouă luni ale anului, au însumat 10.952.100 persoane, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară din 2024. În luna septembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.261.500 persoane, în scădere cu 4% faţă de luna similară din 2024. Înnoptările au însumat 2.709.800, în scădere cu 2,4% faţă de cele din luna septembrie 2024. Castelul Bran / Sursa foto: Profimedia Eşantionul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate/clasificate, descărcată de pe website-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Departamentul pentru turism, la data de 11 iulie 2025. Lista cuprindea 15552 structuri cu peste 10 locuri pat, din care: 9394 structuri de cazare şi 6158 apartamente şi camere de închiriat. În luna septembrie 2025, din totalul structurilor de cazare, 3405 unități erau în reparaţii capitale şi 1809 nu au completat chestionarul din alte cauze. Orașul Constanța s-a numărat în 2025 printre preferințele turiștilor Procentul de turiști străini care au vizitat România Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 82,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,8%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 23.875.300, în scădere cu 0,9% faţă de primele nouîă luni din 2024. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,7%. Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2 zile la turiştii străini Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 30,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2024. Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1745,0 mii persoane) Bucureşti (1488,7 mii persoane) Braşov (1045,5 mii persoane) Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5386,5 mii persoane) Bucureşti (2984,1 mii persoane) Braşov (1983,7 mii persoane) Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (194,8 mii persoane) Italia (162,2 mii persoane) Israel (124,1 mii persoane) Sursa foto: Shutterstock RECOMANDAREA AUTORULUI: COMOARA uitată a României renaște. Turismul balnear, o gură de oxigen pentru economie. Stațiunea de VIS care ne va pune pe harta mondială
România, promovată printr-un stand național la World Travel Market din Londra
Potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), standul României, amplasat în zona dedicată Europei, are o suprafață de 304 metri pătrați și este deschis pe toate cele patru laturi, oferind vizitatorilor acces facil și o perspectivă completă asupra ofertei turistice naționale. Alături de reprezentanții ministerului, vor participa 35 de co-expozanți: turoperatori, hoteluri, asociații de profil, organizații de management al destinației și autorități locale. Programul de activități este structurat tematic, în acord cu interesul crescut al pieței internaționale pentru turismul cultural, city break-uri și segmentul MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions). Astfel, în cele trei zile, standul României va găzdui prezentări susținute de specialiști și reprezentanți ai industriei. România va fi prezentă și pe scena TrendFest – amplasată în zona imersivă dedicată experimentării trendurilor de călătorie prin experiente interactive – cu un spectacol de dansuri populare oltenești, susținut de ansamblul Maria Tănase – Centrul județean de Cultură și Artă Dolj, menit să ofere publicului o incursiune autentică în tradițiile românești. Pe întreaga durată a târgului, pe ecranele din stand vor rula videoclipurile de promovare aflate în patrimoniul MEDAT, create de jurnalistul britanic Charlie Ottley, dar și producția „România Atractivă”, un proiect al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat prin PNRR, care aduce în prim-plan o serie de obiective și experiențe gastronomice din 23 de județe ale țării. Fiecare co-expozant beneficiază, de asemenea, de un ecran propriu pentru materiale video de promovare. WTM Londra este o platformă de întâlnire a cererii cu oferta de pe piața de turism, precum și un trend setter al dezvoltării și inovației tehnologice în domeniu. Ediția din 2025 înregistrează o creștere fără precedent, organizatorii anunțând o extindere a spațiului expozițional cu 25.000 mp și lansarea propriului canal de televiziune – WTM TV, dedicat promovării participanților.
Mocănița de la Sovata, bijuteria ascunsă a Transilvaniei. Turiștii străini sunt de-a dreptul fermecați peisajul desprins din basme: A fost ceva de vis
Transilvania este regiunea „emblemă” a României pentru majoritatea turiștilor străini. Foarte mulți dintre cei care vin în țara noastră rămân pur și simplu fasnicați de peisajele care îți taie răsuflarea la orice pas, însă puțini sunt cei care știu de zona spectaculoasă ascunsă între colinele Transilvaniei care poate fi descoperită într-o călătorie de basm cu un tren vechi de 76 de ani pe aburi. Ascunsă între colinele pitorești ale Transilvaniei, mocănița de la Sovata, una dintre cele mai frumoase atracții din Transilvania, oferă turiștilor o călătorie de poveste printre coline pictate în peisajul de toamnă. Locomotiva cu aburi, veche de 76 de ani, iese din pădure într-un nor de fum alb și pornește spre Câmpu Cetății, pe o rută care pare desprinsă dintr-o carte poștală. Trenul are patru vagoane și o locomotivă cu aburi, construită în Polonia în 1949. Circulă cu o viteză de 35 km/h și are o autonomie de 30 de kilometri, parcurgând drumul dintre Sovata și Câmpu Cetății. Foto: Facebook/Mocanita Sovata-Campu Cetatii „Parcurgem 14 kilometri pe o cale ferată veche, din 1916. Călătoria durează două ore și jumătate”, spune o femeie, potrivit Știrileprotv. Cei care aleg această aventură nu se bucură doar de peisajele spectaculoase, ci și de emoția unei călătorii în timp. „A fost ceva de vis. Pădurea aurie, razele soarelui care ne mângâiau, glasul roților de tren, râsetul copiilor, prieteni dragi – minunat”, a spus o turistă. Un alt vizitator povestește: „Am mai fost la Sovata, dar nu am mers niciodată cu mocănița. Chiar ne place, e foarte frumos, vreme bună.” Ca în fiecare toamnă, vagoanele trenului au fost decorate cu dovleci și simboluri de Halloween, iar atmosfera a fost una festivă. Mulți pasageri au venit costumați sau cu accesorii tematice, contribuind astfel la farmecul călătoriei prin tărâmul desprins din basme. Foto: Facebook/Mocanita Sovata-Campu Cetatii „Trenul e foarte frumos decorat și mă bucur că nu numai noi ne-am costumat. Și alții au fost de aceeași părere”, a spus o tânără entuziastă. Mocănița de la Sovata atrage anual tot mai mulți turiști străini, fascinați de farmecul Transilvaniei și de peisajele sale de toamnă. „A fost foarte frumos. Un mediu minunat, oamenii aplaudă, se bucură”, a spus un turist venit din Marea Britanie. O vizitatoare din Germania a completat: „Priveliștea asupra pădurii e superbă, culorile toamnei, aerul curat, foarte tare.”
Turismul balnear poate fi un colac de salvare în economie
România deține aproximativ o treime din resursele balneare ale Europei, oferind oportunități deosebite pentru tratamente medicale și relaxare. Însă acest potențial turistic nu este valorificat pe deplin, astfel că o sursă importantă de venituri la PIB-ul național se pierde anual. Țara noastră rămâne o destinație de turism de sănătate și relaxare relativ necunoscută pentru turiștii străini. Însă, lucrurile s-ar putea schimba în viitorul apropiat, grație unui parteneriat extern demarat de una din marile agenții autohtone. Turismul balnear are șanse să devină una din rezervele strategice ale României. Turismul balnear are o tradiție de peste un secol și un patrimoniu natural valoros – de la apele minerale la nămolurile terapeutice, o reală binefacere pentru condiția de sănătate. Ar trebui să devină o prioritate națională, susțin operatorii din domeniu. În 2024, România a înregistrat în jur de 1,2 milioane de turiști balneari În ultimii ani, după o lungă perioadă de declin care a debutat după 1989, turismul de sănătate și wellness autohton a început să atragă din nou clienți din străinătate, în special din Cehia, Austria și țările nordice. Datele arată că turiștii străini au o pondere de doar 10%, cifră care atestă dependența industriei de turiștii autohtoni. În 2024, România a înregistrat în jur de 1,2 milioane de turiști balneari, o cifră promițătoare, însă insuficient valorificată pe plan internațional. Un prim pas în această direcție a fost făcut, iar România ar putea deveni o destinație de top pentru turismul de sănătate și relaxare, cu ajutorul unui proiect derulat de agenția Paralela 45. Unul dintre cei mari tour operatori polonezi a fuzionat cu Paralela 45 Până în prezent, industria balneară s-a dezvoltat în special datorită eforturilor din partea mediului de afaceri privat. O astfel de inițiativă vine în urma unei fuziuni a celei mai mari agenții din România, în anul 2025, cu unul din marii tour-operatori polonezi, turiștii străini ar putea alege stațiunile balneare ale țării noastre ca destinație. Rainbow este unul dintre cei mai mari operatori turistici din Polonia și vinde pachete turistice inclusiv în afara Poloniei, printr-o cooperare cu parteneri din Cehia, Ucraina, Slovacia și Lituania. Paralela 45 este unul dintre cei mai mari jucători din piața autohtonă a agențiilor de turism, o piață care a început să intre în atenția jucătorilor străini. Alin Burcea, CEO și fondator al agenției, a vândut în luna mai 70% din acțiunile companiei către Rainbow Tours Polonia. Potrivit ZF, familia Burcea va deține în continuare 30% din acțiunile agenției, iar Alin Burcea își va menține poziția de CEO. Rainbow Tours a fost fondată în 1990 și are sediul în orașul istoric Łódź. În 2024, a raportat venituri consolidate de aproximativ 925 milioane de euro. Agenția are peste 800 de angajați și operează peste 100 de filiale la nivelul Poloniei. Liderul de piață în turismul românesc va face incoming din Polonia Prin fuzionarea celor două companii, Paralela 45 va adăuga mai multe circuite turistice în Polonia. În egală măsură, colaborarea prevede pachete destinate polonezilor pentru petrecerea vacanței în România. „Adăugăm în portofoliul nostru destinațiile exotice pe care Rainbow Tours este specializată și vom face mai multe tipuri de circuite în Polonia, o țară cu o istorie extraordinar de interesantă, puțin cunoscută din punct de vedere turistic în România. În același timp, facem incoming din Polonia. Aducem turiști polonezi în România, nu numai pentru sejururi pe Litoralul românesc, ci și pentru circuite și relaxare în stațiunile balneo”, declara Alin Burcea (foto) la momentul acestei tranzacții importante pentru turismul românesc. Inițiativa este susținută și de faptul că România și Polonia sunt legate prin mai multe curse directe operate de LOT Polish Airlines și Wizz Air, care ajung de la București și Cluj-Napoca la Varșovia ori de la București la Cracovia. Domeniul care ar putea revigora economia României România se poate mândri cu resurse naturale valoroase de turism balnear, acest segment de piaţă al turismului aflându-se într-o dezvoltare continuă. În plus, este şi turismul care funcţionează pe tot parcursul anului, nefiind afectat de sezonalitate. Băile Herculane, stațiune renumită pentru izvoarele termale, acum aproape o ruină / sursă foto: Shutterstock Însă, în timp ce alte state europene investesc sume enorme în stațiunile și tratamentele balneare, România asistă pasivă la declinul lor. În 1938, ţara noastră avea de două ori mai multe staţiuni de acest gen, fiind recunoscută la nivel internaţional. Acum, aproape toate staţiunile de acest gen au ajuns ruine, cel mai notoriu exemplu fiind Băile Herculane, stațiunea unde veneau la tratament împărații Imperiului Austro-Ungar., ajunsă într-o stare avansată de degradare și pentru care, în prezent, se fac mari eforturi pentru a fi salvată. „Sunt multe foste stațiuni balneare de interes local abandonate, peste 25, stațiuni micuțe, precum Malnaș Băi și Sugaş Băi. Pentru a le repune pe picioare este nevoie de investiții de peste 150 de milioane de euro”, spun oficialii Organizației Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR). Perlele turismului balneo revin la viață. Studiu de caz: Moneasa În timpul regimului comunist, autoritățile au investit sume fabuloase în turism. Înainte de 1989, existau numeroase stațiuni balneo-climaterice, foarte populare printre turiști. Statul investise sume considerabile, transformându-le în locuri de tratament pentru turismul balneo-climateric de masă. Stațiunea Moneasa Însă, după Revoluție, multe stațiuni balneare au decăzut, mai ales în contextul exploziei destinațiilor străine sau exotice de vacanță. Din fericire, grație unor inspirate investiții recente, unele dintre aceste bijuterii încep să renască. Un astfel de exemplu este Moneasa din județul Arad, supranumită „Perla Apusenilor”. Renumele ei datează încă din anul 1886,când a primit titlul de „stațiune balneară imperială” de la Ministerul de Interne Imperial din Viena. Stațiunea, care are aproximativ 1.500 de locuri de cazare în hoteluri și pensiuni, este apreciată pentru apele termale bicarbonatate, calcice, magnezice și sodice, considerate benefice în tratamentul diferitelor afecțiunilor medicale. Apa termo-minerală de la Băile Felix este unică în sud-estul Europei Un alt exemplu de succes este Băile Felix, apa termo-minerală de aici fiind unică în sud-estul Europei şi având efecte miraculoase atestate de medici. În anii ’80 soseau la Oradea – cu destinația Băile Felix – chartere pline cu finlandezi sau norvegieni. Băile Felix În stațiunea
Celebrul Charlie Ottley promovează Constanța, în noul episod Flavours of Romania This is Dobrogea disponibil pe o platformă de streaming
Organizația de Management al Destinației Mamaia-Constanța anunță lansarea unui nou episod al renumitei serii documentare „Flavours of Romania”, realizată de jurnalistul și producătorul britanic Charlie Ottley. Episodul, intitulat „This is Dobrogea”, este disponibil pe platforma globală de streaming Netflix, începând din această toamnă, aducând în atenția publicului internațional patrimoniul cultural, gastronomic și turistic al uneia dintre cele mai spectaculoase regiuni din țara noastră. Astfle, destinația turistică integrată Mamaia-Constanța este prezentată în toată diversitatea sa, oferind un spațiu în care influențele culturale greacă, otomană, tătară, lipoveană și românească coexistă armonios, creând o identitate unică la nivel european. Acest episod surprinde ritualuri locale, preparate autentice, meșteșuguri tradiționale, dar și imagini aeriene spectaculoase ale litoralului românesc, porturilor turistice, falezelor și plajelor din stațiunea Mamaia și orașul Constanța. Charlie Ottley / Sursa FOTO: Facebook De asemenea, materialul video se referă și la cele mai populare obiective turistice din Constanța, cum ar fi Piața Ovidiu și farmecul său arhitectural, spectaculoasa Stradelă a Vântului, un traseu încărcat de istorie urbană, dar și Portul Turistic Tomis, un punct vibrant pentru agrement, gastronomie și activități nautice. Printre alte repere se regăsesc și cherhanalele tradiționale, unde gastronomia marină își spune povestea autentic: Cherhanaua Pontica din stațiunea Mamaia, apreciată pentru atmosfera sa specifică și legătura cu tradițiile pescărești locale, precum și vestigii istorice modern conservate, ce dezvăluie straturi arheologice antice și medievale, perfect integrate în peisajul urban contemporan, inclusiv prin proiecte de arhitectură ce pun în valoare patrimoniul istoric, precum restaurarea și expunerea elementelor arheologice de la Restaurantul Lupa din Constanța. Destinațiile prezentate în „Flavours of Romania”, în ultimii ani, au înregistrat creșteri vizibile ale atractivității turistice, iar experții consideră acum că apariția orașului Constanța în această serie TV va contribui la mai multe aspecte: consolidarea imaginii litoralului românesc ca destinație premium; creșterea vizibilității în rândul turiștilor străini; extinderea sezonului turistic prin promovarea experiențelor extra-estivale; susținerea gastronomiei și culturilor locale. „Suntem onorați și mândri că orașul Constanța, iar în special litoralul din Mamaia, să fie prezentate într-un context internațional atât de valoros. Acest episod este mai mult decât o producție video; este o invitație adresată lumii întregi de a descoperi o regiune spectaculoasă, plină de tradiții, biodiversitate și experiențe memorabile. Vizibilitatea oferită de Netflix generează beneficii imediate și strategice pentru turismul românesc și ne confirmă că direcția de promovare adoptată este una corectă și necesară. Mulțumim echipei Flavours of Romania pentru profesionalism și pentru modul autentic în care spune povestea Constanței”, a declarat George Măndilă, președinte OMD Mamaia-Constanța, potrivit ct.100.ro.
Cum au ajuns românii să prefere cazările necovenționale, cu vedere la natură, în locul hotelurilor clasice
Tot mai mulți români își doresc ca vacanțele lor să spună o poveste, vor să trăiască experiențe inedite, iar cazarea e prima pe listă. Tot mai des, în ultimii ani, confortul clasic al unui hotel e înlocuit de cazări neconvenţionale, cu priveliști instagramabile. De la grote până la case plutitoare. „Dimineaţa, din pat, au răsăritul în faţă. Îi alintă razele soarelui. Seara, se vede tot Câmpulung Moldovenesc. E foarte frumos momentul când se aprind becurile. Se vede foarte frumos şi din cadă, şi din pat, chiar şi din ciubăr”, spune pentru Observator TV Cătălin Lehaci – proprietar. Cu asemenea peisaje, nu mai ai nevoie nici de telefon, nici de televizor. Îngropată în pământ aproape cu totul, cabana din Sadova e o destinaţie inedită pentru cei care nu vor o cazare banală. „În proporţie de 80% e în pământ, Doar partea din faţă e din sticlă. Sunt mulţi care revin pentru peisaj, pentru intimitate, pentru linişte, fiind la cota 1.000”, adaugă proprietarul. Pentru această experienţă inedită, plătesc peste 800 de lei pe noapte. „Este un loc foarte frumos. Ai multă linişte. Este mult mai frumos faţă de ce am văzut în poze”, spune un turist. Case plutitoare pe râul Bega În Timişoara, te poţi caza… chiar pe râul Bega. Rainer Fakesch este un inginer, care în ultimii 30 de ani a lucrat în Germania. Acum, alături de soție s-a întors în ţară cu o idee inedită: să aducă la Timișoara modelul olandez al caselor plutitoare. Casa poate găzdui familii sau cupluri și oferă o experiență complet diferită față de un hotel clasic, cu priveliște direct spre apă și o senzație autentică de vacanță urbană. Pe termen lung, astfel de proiecte ar putea aduce un nou tip de turism în oraș: mai aproape de natură, dar la doar câțiva pași de centru. Casa plutitoare are 35 de mp. „O să oferim în plus de cazare şi plimbări pe Bega, până la sârbi şi înapoi”, spun Corina și Rainer Fakesch, cei doi proprietari. Ambarcaţiunea a atras deja atenţia turiștilor, iar preţul unei nopți de cazare aici începe de la 100 de euro. FOTO – Captură video: Observator TV
Târgul de Crăciun de la Craiova se deschide pe 14 noiembrie și vrea să atingă un nou record de vizitatori
„Cea mai frumoasă poveste de iarnă se scrie, și anul acesta, la Craiova, având ca temă principală „Spărgătorul de nuci”, este mesajul transmis de organizatorii celui mai votat târg de Crăciun, nu doar din țara noastră și din Europa. Milioane de turiști sunt așteptați și anul acesta să ajungă la Craiova, astfel că pregătirile sunt deja în toi. Târgul de Crăciun de la Craiova își va deschide porțile pe 14 noiembrie și se va încheia pe 4 ianuarie 2026. Tema de anul acesta va fi „Spărgătorul de nuci”, iar târgul va fi împărțit în 4 zone – fiecare decorată diferit, anunță organizatorii. „Căsuțe unicat pline de bunătăți, lumini spectaculoase, colinde și zâmbete pentru toate vârstele. Craiova devine, din nou, o feerie!”, asta promit organizatorii. Spectacol, distracție și preparate tradiționale Vizitatorii vor avea ocazia să-şi cumpere de la căsuţe, terase sau truck-uri diferite produse specifice sezonului, fiind prezenţi peste 90 de comercianţi din Craiova şi din toată ţara: globuri pictate, mâncare tradiţională, jumări, brânzeturi, vin fiert, cozonaci, gogoşi, waffles, burgeri, churros, stroh, turtă dulce, decoraţiuni şi cadouri lucrate hand-made, coroniţe etc. Comercianţii vor fi prezenţi zilnic, de luni până vineri, între orele 12,00 şi 22,00, iar de vineri până duminică, între orele 11,00 şi 23,00. Pentru copii sunt pregătite mai multe surprize şi locuri special amenajate: carusele, roată panoramică, trenuleţe, colaci pe gheaţă, roller-coaster, patinoar, dar şi filme VR. Număr record de vizitatori în 2025 Lia Olguța Vasilescu se așteaptă la un număr record de vizitatori. ”Anul trecut am avut două milioane de vizitatori și am depășit Mamaia în plin sezon estival. Anul acesta, sperăm ca orașul să fie suficient de încăpător pentru aceia care vor veni să ne vadă”, a declarat primarul Craiovei pentru Agerpres. Edilul spune că s-a dezvoltat foarte mult și industria HoReCa din jurul Craiovei, din localitățile apropiate, iar la Balș s-a construit un hotel special pentru Târgul de Crăciun. ”Și anul acesta am eliberat mai multe autorizații de construcție pentru mari branduri internaționale. Un hotel Hilton este aproape de finalizare. Faptul că marile branduri vin în Craiova înseamnă că ele fac studii de piață, constată că industria turistică simte nevoia de noi capacități și astfel orașul se dezvoltă. În momentul în care vor fi mai multe locuri de cazare, automat și prețurile vor fi mai prietenoase”, a explicat Olguța Vasilescu. Conform acesteia, la târg vin și foarte mulți străini, în special din Bulgaria și Serbia, dar anul trecut au fost prezenți și mulți britanici, ca urmare a reclamelor de pe autobuzele din mai multe orașe din Marea Britanie, inclusiv la Londra. În lista European Best Destinations pentru a 5-a oară Târgul de Crăciun Craiova se regăsește în lista recomandărilor celui mai vizitat site turistic din Europa – European Best Destinations. „Căutați o destinație de Crăciun care îmbină tradiția cu o notă de magie? Iarna aceasta, cufundați-vă în magia Crăciunului și descoperiți cea mai mare Piață de Crăciun din Europa, cu 280.000 m2 de farmec, distracții, lumini, patinoare și multe altele. Târgul din Craiova, România, este promisiunea unui Crăciun de neuitat. Premiată de patru ori de către site-ul de turism de specialitate European Best Destinations, Piața de Crăciun din Craiova este una dintre comorile ascunse ale Europei, unde basmele clasice și minunile futuriste se combină pentru a crea o atmosferă de sărbătoare unică, care cu siguranță va inspira încântarea copiilor”, notează European Best Destinations. Locul 2 în 2024 la European Best Destinations Târgul de Crăciun din Craiova din 2024 a fost desemnat de specialişti cel mai mare din Europa şi a fost votat de turişti din toată lumea al doilea cel mai frumos din Europa, evenimentul înregistrând o serie de premiere: număr record de vizitatori – 2 milioane; sania zburătoare a lui Moş Crăciun – atracţie fenomen, prima oară în România; peste 2 milioane de luminiţe; proiecţii dinamice şi personaje realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale; cel mai întins târg de Crăciun din Europa – 280.000 mp, potrivit datelor organizatorilor. Gdańsk Christmas Market (Polonia) Târgul de Crăciun din Craiova (România) Geneva Christmas Market (Elveția) Riga Christmas Market (Letonia) Asti & Govone Christmas Markets (Italia) The Essen International Christmas Market (Germania) Kerststad Valkenburg (Olanda) Montbéliard Christmas Market (Franța) Vienna Magic of Advent (Austria) Marbella Christmas Market (Spania) Primăria Craiova a alocat pentru organizarea târgului de Crăciun din acest an peste 100.000 de euro. sursa foto: Primăria Craiova, Târgul de Crăciun din 2024