Târgul de Crăciun de la Craiova se deschide pe 14 noiembrie și vrea să atingă un nou record de vizitatori
„Cea mai frumoasă poveste de iarnă se scrie, și anul acesta, la Craiova, având ca temă principală „Spărgătorul de nuci”, este mesajul transmis de organizatorii celui mai votat târg de Crăciun, nu doar din țara noastră și din Europa. Milioane de turiști sunt așteptați și anul acesta să ajungă la Craiova, astfel că pregătirile sunt deja în toi. Târgul de Crăciun de la Craiova își va deschide porțile pe 14 noiembrie și se va încheia pe 4 ianuarie 2026. Tema de anul acesta va fi „Spărgătorul de nuci”, iar târgul va fi împărțit în 4 zone – fiecare decorată diferit, anunță organizatorii. „Căsuțe unicat pline de bunătăți, lumini spectaculoase, colinde și zâmbete pentru toate vârstele. Craiova devine, din nou, o feerie!”, asta promit organizatorii. Spectacol, distracție și preparate tradiționale Vizitatorii vor avea ocazia să-şi cumpere de la căsuţe, terase sau truck-uri diferite produse specifice sezonului, fiind prezenţi peste 90 de comercianţi din Craiova şi din toată ţara: globuri pictate, mâncare tradiţională, jumări, brânzeturi, vin fiert, cozonaci, gogoşi, waffles, burgeri, churros, stroh, turtă dulce, decoraţiuni şi cadouri lucrate hand-made, coroniţe etc. Comercianţii vor fi prezenţi zilnic, de luni până vineri, între orele 12,00 şi 22,00, iar de vineri până duminică, între orele 11,00 şi 23,00. Pentru copii sunt pregătite mai multe surprize şi locuri special amenajate: carusele, roată panoramică, trenuleţe, colaci pe gheaţă, roller-coaster, patinoar, dar şi filme VR. Număr record de vizitatori în 2025 Lia Olguța Vasilescu se așteaptă la un număr record de vizitatori. ”Anul trecut am avut două milioane de vizitatori și am depășit Mamaia în plin sezon estival. Anul acesta, sperăm ca orașul să fie suficient de încăpător pentru aceia care vor veni să ne vadă”, a declarat primarul Craiovei pentru Agerpres. Edilul spune că s-a dezvoltat foarte mult și industria HoReCa din jurul Craiovei, din localitățile apropiate, iar la Balș s-a construit un hotel special pentru Târgul de Crăciun. ”Și anul acesta am eliberat mai multe autorizații de construcție pentru mari branduri internaționale. Un hotel Hilton este aproape de finalizare. Faptul că marile branduri vin în Craiova înseamnă că ele fac studii de piață, constată că industria turistică simte nevoia de noi capacități și astfel orașul se dezvoltă. În momentul în care vor fi mai multe locuri de cazare, automat și prețurile vor fi mai prietenoase”, a explicat Olguța Vasilescu. Conform acesteia, la târg vin și foarte mulți străini, în special din Bulgaria și Serbia, dar anul trecut au fost prezenți și mulți britanici, ca urmare a reclamelor de pe autobuzele din mai multe orașe din Marea Britanie, inclusiv la Londra. În lista European Best Destinations pentru a 5-a oară Târgul de Crăciun Craiova se regăsește în lista recomandărilor celui mai vizitat site turistic din Europa – European Best Destinations. „Căutați o destinație de Crăciun care îmbină tradiția cu o notă de magie? Iarna aceasta, cufundați-vă în magia Crăciunului și descoperiți cea mai mare Piață de Crăciun din Europa, cu 280.000 m2 de farmec, distracții, lumini, patinoare și multe altele. Târgul din Craiova, România, este promisiunea unui Crăciun de neuitat. Premiată de patru ori de către site-ul de turism de specialitate European Best Destinations, Piața de Crăciun din Craiova este una dintre comorile ascunse ale Europei, unde basmele clasice și minunile futuriste se combină pentru a crea o atmosferă de sărbătoare unică, care cu siguranță va inspira încântarea copiilor”, notează European Best Destinations. Locul 2 în 2024 la European Best Destinations Târgul de Crăciun din Craiova din 2024 a fost desemnat de specialişti cel mai mare din Europa şi a fost votat de turişti din toată lumea al doilea cel mai frumos din Europa, evenimentul înregistrând o serie de premiere: număr record de vizitatori – 2 milioane; sania zburătoare a lui Moş Crăciun – atracţie fenomen, prima oară în România; peste 2 milioane de luminiţe; proiecţii dinamice şi personaje realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale; cel mai întins târg de Crăciun din Europa – 280.000 mp, potrivit datelor organizatorilor. Gdańsk Christmas Market (Polonia) Târgul de Crăciun din Craiova (România) Geneva Christmas Market (Elveția) Riga Christmas Market (Letonia) Asti & Govone Christmas Markets (Italia) The Essen International Christmas Market (Germania) Kerststad Valkenburg (Olanda) Montbéliard Christmas Market (Franța) Vienna Magic of Advent (Austria) Marbella Christmas Market (Spania) Primăria Craiova a alocat pentru organizarea târgului de Crăciun din acest an peste 100.000 de euro. sursa foto: Primăria Craiova, Târgul de Crăciun din 2024
Cea mai lungă peșteră din România de care mulți turiști n-au auzit. Unde se situează și pe ce rută trebuie să te deplasezi pentru a o vizita
Peștera Vântului poate fi destinația ideală pentru turiștii care plănuiesc o aventură în natură în această toamnă. Situată la doi pași de comuna Șuncuiuș, în poiana Frânturii, se află intrarea în cea mai lungă peșteră din țară. Pădurea Craiului o descrie ca pe un „adevărat labirint natural”, cu o rețea de galerii de aproximativ 52 de km. Numele peșterii provine de la curentul de aer puternic care se formează în galeriile care par nesfârșite, ajungând la o viteză de câțiva zeci de kilometri pe oră.Turiștii vor putea vedea stalactite și stalagmite de forme și dimensiuni variate. Cea mai mare din peșteră are o înălțime de 4,5 metri și poartă denumirea „Torpila”. Traseul și ghidul Vizitarea peșterii este permisă numai în compania ghizilor de speoturism acreditați. Tot ce trebuie să facă turiștii pentru a vizita peștera este să ia legătura cu un operator local și să plătească ghidul care îi va însoți pe toată durata vizitei. Fiecar turist va primi echipament individual de protecție. Peștera a fost descoperită în 1957 de inginerul Bagameri Bela. În 1969, a fost realizată o hartă color, iar în 1978, a fost publicat albumul foto cu „Peștera Vântului”. Pentru a ajunge la peșteră, turiștii trebuie să parcurgă traseul de drumeție cabana Peștera Vadu Crișului – Peștera Moanei, marcat cu un triunghi albastru.Trebuie să treacă prin poiana Frânturii, în imediată apropiere de peșteră. Cu mașina se poate ajunge pe ruta Oradea – Cluj (E60): Topa de Criș – Vadu Crișului – Șuncuiuș. Alternativ, se poate ajunge pe ruta Oradea – Deva (E 79): Beiuș – Delani – Petreasa – Remetea – Căbești – Roșia – Damiș – Bratca – Bălnava – Suncuiuș. Parcările sunt în zona pensiunilor Gradia și Lavinia. De asemenea, se poate ajunge cu trenul pe ruta Cluj – Oradea. Se coboară de la stația Șuncuiuș. Pe jos, vizitatorii trebuie să urmeze indicatoarele de direcționare spre peștera Unguru Mare. Activități Turiștii pot efectua o serie de activități în preajma Peșterii Vântului: Drumeție; Cicloturism; Rafting; Via ferrata; Călărie; Speoturism; Alergare montană; Escală; Edo-venture. Sursa Foto: Facebook – Pădurea Craiului Autorul recomandă: PEȘTERĂ unică în România, destinația spectaculoasă pentru turiștii care vor o drumeție ușoară
Oana Roman: Un sejur de patru nopți la Predeal, mai scump decât un sejur de cinci nopți la Cannes
Oana Roman, gazdă TV și influencer, susține că în 2025 este mai scump să faci vacanță în România decât în Franța. Într-un sejur de patru nopți la munte, la Predeal, pentru două persoane (un adult și un copil), vedeta se plânge că a plătit 3.000 de lei. Pe Instagram, ea a dezvăluit și prețul unui sejur de cinci nopți în Franța, la Cannes. „Iată rezervarea la Cannes! La prețul acesta am avut 10% reducere, plus bonus de fidelitate. Am plătit echivalentul a 2.200 de lei”, a scris Oana Roman pe Instagram. Pentru cele cinci nopți la Cannes, vedeta a plătit 521,80 euro (aproximativ 2.200 de lei). A plătit așadar cu 1.000 de lei mai mult la un hotel de patru stele din Predeal. Românii plătesc mai mult pentru mâncare decât germanii O româncă trage un semnal de alarmă pe platforma TikTok: românii au ajuns în situația să plătească mai mult pentru mâncare decât germanii. @olariuioanaroxana♬ sunet original – OlariuIoanaRoxana „Dragii mei români, am fost la cumpărături în Germania. Vreau să vă arăt cât am putut cumpăra de 116 euro. Uitați-vă, vă rog, la total. Și spuneți-mi în comentarii unde se trăiește mai bine și unde se trăiește mai rău. În România sau în Germania? Nu vă mai mirați că pleacă românii din țară. Este bătaie de joc”, a spus femeia. Aflată la cumpărături în Germania, pentru costiță afumată, salam Victoria, cașcaval, mozzarella, cremwurști, lipii, baghete, legume, fructe și smântână, cafea, produse de curățenie, supă de pui și alte alimente de bază pentru familie, a plătit 116 euro, adică aproximativ 590 de lei. În România, suma de 590 de lei ar fi insuficientă pentru a cumpăra aceleași produse ca în Germania. Sursa Foto: Envato/ Profimedia Autorul recomandă: 4 felii de pizza de la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu
Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi
Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Scade turismul în a doua țară UE preferată de călători, pentru prima dată de la debutul pandemiei
Conform Raportului Exceltur privind Perspectivele Turismului, prezentat marți, PIB-ul turismului a crescut doar cu 2,8% în trimestrul al treilea al anului 2025, față de 3,3% în al doilea. Această rată este apropiată de cea a economiei spaniole în ansamblu (2,6%, potrivit Băncii Spaniei, și 2,7%, conform Guvernului) și marchează, în cuvintele asociației patronale, „o perioadă de normalizare” după ciclul expansionist care a urmat scăderii accentuate cauzate de pandemie, scrie BusinessInsider. „Turismul a reprezentat 52,6% din creșterea economiei spaniole între 2021 și 2024 și avansează acum în același ritm ca economia în ansamblu”, a remarcat Óscar Perelli, vicepreședinte executiv al Exceltur, în timpul prezentării raportului. „Încheiem o vară pozitivă, dar sectorul nu mai funcționează la viteza maximă pe care a avut-o în ultimii ani și acum crește în ritmuri normale ”, a rezumat el, menționând că sectorul a încetat să mai fie o forță motrice majoră pentru economia spaniolă. Încetinirea este evidentă atât în ceea ce privește veniturile, cât și ocuparea forței de muncă. Vânzările din acest sector au crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea (față de 4,5% în trimestrul precedent), iar crearea de locuri de muncă a fost sub media națională, cu o creștere de 2,1% în sectoarele turistice, comparativ cu 2,7% în alte sectoare. Aceasta este prima dată de la începutul pandemiei când turismul nu a condus în ceea ce privește afilierea la asigurările sociale. Exceltur subliniază însă că s-a îmbunătățit calitatea locurilor de muncă. Dintre cele peste 48.000 de noi locuri de muncă create în această vară, 92,6% au fost contracte permanente, iar 65% au fost cu normă întreagă. Salariile contractuale au crescut cu 3,7%, cu un punct procentual peste rata medie a inflației de 2,7%. „Ritmul de creare a locurilor de muncă a încetinit, dar s-a atins stabilitatea locurilor de muncă”, a remarcat Perelli. Raportul Exceltur avertizează însă asupra unei probleme tot mai mari: absenteismul. Rata în acest sector este de aproximativ 8%, conform datelor Randstad, cu un impact deosebit asupra hotelurilor (7,7%) și restaurantelor (6,1%). „Este o provocare extraordinară care ne îngrijorează enorm. Crește costurile, suprasolicită echipele și afectează mediul de lucru”, a avertizat Perelli. Vara frânelor Raportul Exceltur reflectă performanțe inegale între destinații. Enclavele de coastă, insulele și unele comunități nordice (cum ar fi Cantabria, Țara Bascilor și La Rioja) au condus creșterea veniturilor din turism, în timp ce orașele mari au înregistrat o vară mai slabă. „Valurile de căldură au afectat și ele negativ turismul urban”, a declarat Perelli. Potrivit asociației patronale, veniturile din turismul urban au crescut doar cu 1,5% între iunie și august, comparativ cu 8,9% pentru turismul de vacanță. Orașe precum Valencia (-6,5%), Malaga (-6,2%) și Las Palmas (-14,3%) au încheiat vara cu cifre negative. Pe piețe, turismul străin continuă să fie principalul motor al sectorului, deși într-un ritm mai mic decât în anii precedenți. Cheltuielile vizitatorilor internaționali au crescut cu 5,6% față de anul precedent în această vară, dar numărul de nopți de cazare a crescut abia cu 0,5%. Germania, Italia, Franța și mai multe piețe din Europa Centrală și-au redus călătoriile în Spania, în timp ce Regatul Unit, Polonia, Portugalia și piețele pe distanțe lungi, cum ar fi Asia, America Latină și Statele Unite (deși dinamismul lor încetinește), au compensat o parte din declin. De asemenea, aceștia observă că competitori precum Turcia suferă din cauza conflictelor geopolitice.
Bugetarii s-au plictisit de stațiunile românești și preferă vacanțele în străinătate. Numărul voucherelor de vacanță emise, mai mic în 2025
Numărul voucherelor de vacanță emise în 2025 a fost mai mic în comparație cu anul trecut, iar hotelierii din țara noastră se plâng că își pierd clienții. Se întâmplă toate astea pentru că bugetarii nu mai vor vouchere de vacanță. Plictisiți fiind de stațiunile de pe litoralul românesc, preferă alte destinații din țări precum Grecia, Turcia, Spania sau Italia. România a înregistrat cel mai slab sezon estival de la pandemie încoace, de când tot mai mulți români preferă să-și facă vacanțele în țări străine, iar efectele își fac deja din plin simțite. Hotelierii se plâng că sunt în prag de faliment. Nu doar că au clienți tot mai puțini, dar vara trecută au avut și lipsă acută de personal, ajungând să apeleze la forța de muncă din Asia. Vouchere sociale octombrie 2024, foto ilustrativa, sursa foto: Envato Bătaia pe vouchere devine istorie Potrivit datelor primite de la Ministerul Finanțelor, în primele 8 luni din 2025, numărul voucherelor de vacanță emise a fost cu 66% mai mic comparativ cu intervalul similar din 2024. Numărul voucherelor decontate a scăzut cu 24,7%.Încă s-au găsit în circulație vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei, ceea ce a atenuat temporar declinul la nivelul decontărilor. Pe măsură ce aceste tichete vor fi epuizate, în piață vor rămâne exclusiv voucherele de 800 lei. Comparativ cu august 2024, în august 2025 s-au emis cu 66,7% mai puține vouchere, iar numărul celor decontate a fost cu 48% mai mic, potrivit Observator News. Diminuarea valorii și volumului voucherelor de vacanță slăbește unul dintre puținele mecanisme directe de sprijin pentru turismul intern. Industria ospitalității este expusă la presiuni suplimentare și la o scădere a atractivității pieței locale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Dezastru total în TURISMUL românesc. Vânzarea voucherelor de vacanță s-a prăbușit cu 70% față de 2024. Scumpirile vor adânci criza Tot mai mulți români își cumpără case de vacanță în Grecia, unde TVA-ul la locuințe este… zero! Care sunt cele mai căutate zone
4 felii de pizza la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București
Prețurile din restaurantele Aeroportului Internațional Henri Coandă îi determină pe români să-și pună pofta în cui și să-și ia pachet de acasă, iar alții preferă să urce în avion flămânzi. Pe rețelele de socializare, subiectul prețurilor din aeroporturi pe timp de criză s-a viralizat. Pasagerii trebuie să înțeleagă un singur lucru: dacă nu vor să lase o mică avere în aeroport, atunci să mănânce înainte. Într-un videoclip care s-a popularizat pe TikTok, un bărbat dezvăluie cât costă o felie de pizza în Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. El spune că aeroportul din București vinde „cea mai scumpă felie de pizza din lume”. Nu are foiță de aur și nici ciocolată Dubai. E o felie de pizza simplă cu topping normal (șuncă sau salam), dar vândută mai SCUMP într-o țară unde veniturile sunt și așa sub media europeană, fără a mai pune impactul majorării TVA de către Guvernul Bolojan. „N-o să vă vină să credeți, sunt la București, pe Aeroportul Henri Coandă, și în spatele meu avem parte de cea mai scumpă pizza. Mă scuzați, o pizza costă 56 lei? Doar o felie? Dumneavoastră glumiți, nu? Doamne ferește, o felie de pizza 56 lei, practic mai scumpă ca și în Italia, mai scumpă ca peste tot. Cea mai scumpă pizza din lume este aici, în București. 56 DE LEI O PIZZA! Cu ce e pizza aia? , spune bărbatul în videoclip postat pe TikTok. Patru felii de pizza de la aeroportul din Roma: 43 de lei Un alt turist ne-a trimis fotografii cu costul unei felii de pizza de la Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci din Roma. La Roma, o felie de pizza cu mozzarella costă 8,50 de euro (43 de LEI). O bucată de pizza „crostino cotto forma” face cam tot atâta. Și, de fapt, nu e chiar o singură felie de pizza. Ci sunt patru felii tăiate de pizza, la 43 de lei, la un preț mai mic decât o singură felie de pizza de la aeroportul Henri Coandă care face 56 lei. Autorul recomandă: Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”
Cât costă o cameră, de 1 decembrie, la hotelul de lux al Simonei Halep din Poiana Brașov
Liberul de Ziua Națională a României îi atrage pe mulți către stațiunile montane, însă puțini își permit să se orienteze spre unitățile exclusiviste. Un exemplu este chiar hotelul de cinci stele din Poiana Brașov deținut de Simona Halep, unde prețurile pentru 1 decembrie sunt extrem de ridicate. Majoritatea turiștilor nu își permite să stea acolo, după cum remarcă mulți în comentariile postate pe Facebook. Cât plătești pentru o noapte la hotelul lui Halep După ce s-a retras din tenis, fosta mare campioană a investit o parte din banii câștigați în sport în domeniul imobiliar și turistic, asigurându-și, astfel, stabilitatea financiară. Complexul hotelier pe care Simona Halep îl deține în stațiunea Poiana Brașov este foarte apreciat pentru facilitățile oferite, dar tarifele pornesc de la aproximativ 700 de lei/noapte pentru cea mai ieftină cameră. Dacă vorbim de variantele superioare, prețul urcă la mai mult de 1.200 de lei/noapte. Cei care aleg să rezerve un sejur complet pentru perioada 29 noiembrie – 2 decembrie trebuie să se pregătească să scoată din buzunar sume de peste 3.000–4.000 de lei pentru patru nopți de cazare. Prețurile sunt mai ridicate în weekend și tind să crească pe măsură ce se apropie data respectivă. Situat la doar câțiva kilometri de principalele atracții din zonă, hotelul lui Halep oferă condiții comparabile cu cele ale marilor resorturi europene. Astfel, oaspeții care se cazează aici au la dispoziție: restaurant propriu, sală de fitness, saună și jacuzzi, club de noapte, room-service și mic dejun continental sau italian, camere dotate cu minibar, seif, TV cu ecran plat, aparat de cafea/ceai și baie privată complet utilată. Proprietatea se află la 9,4 km de Dino Parc, la 11 km de Piața Sfatului și de Turnul Negru, iar Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se găsește la aproximativ 21 km. Dar, ca la majoritatea hotelurilor de lux, tarifele se modifică în funcție de perioada rezervării. Cei care își asigură din timp camera beneficiază de prețuri mai avantajoase. În schimb, dacă lăsați totul pe ultima sută de metri, tarifele pot ajunge să fie mult mai mari pentru aceeași cameră. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini de decembrie în mai multe zone din țară. Stratul de zăpadă măsoară deja câțiva centimetri. Unde ninge în România Vacanțe fără stres pentru iubitorii de animale. Un mare aeroport din Europa inaugurează primul HOTEL de lux pentru câini. Cât cost o noapte de cazare Cât costă o noapte de cazare la Băile Felix, acum, în 2025. Ce decizie au luat hotelierii, după majorarea TVA
Câți bani a dat un turist pe un cannolo în Veneția, o gustare dulce de origine siciliană pe care nu prea o găsești în cofetăriile din București
Veneția, supramumită „La Serenissima”, este un oraș pe apă unic în Europa. Splendoarea sa monumentală și culturală, canalele navigabile și atmosfera sa romantică fac ca orașul să atragă anual milioane de turiști. În 2023, Veneția a atras 5,7 milioane de vizitatori. Orașul se confruntă cu fenomenul post-pandemic cunoscut sub numele de „supraturism”, determinând autoritățile locale să impună o taxă de intrare turiștilor timp de 60 de zile pe an. Prețurile din oraș nu sunt tocmai accesibile buzunarului turistului de condiție medie. Biletul de o zi pentru deplasarea cu un „vaporetto” în Marele Canal este 25 de euro. Închirierea unei gondole poate să fie și mai mult: între 80 și 100 de euro pentru o călătorie de 30 de minute. Dacă cea mai ieftină masă, care include o pizza și spaghete, costă 37 de euro (cu taxa de servire inclusă) la un restaurant ieftin, fără orchestră muzicală ca-n centrul Pieței San Marco, și suvenirurile sunt foarte scumpe. În fotografia de mai jos făcută de un turist, prețurile unor mini-măști de carnaval venețian nu costă mai jos de 12 euro. Un magnet tematic costă între 3 și 6 euro, iar o simplă șapcă poate să ducă și la 15 euro. Însă, trebuie să recunoaștem, kitch-uri sau nu, sunt de o frumusețe aparte! Prețul unui cannoli în Veneția După ce s-a plimbat cu „vaporetto” și a admirat Catedrala Sfântului Evanghelist Marcu și Palatul Dogelui, turistul român a poposit la un mic restaurant cu terasă pentru o gustare. A comandat o șaormă cu pui, o doză cu un suc Coca Cola și un „cannolo” (sau cannoli) cu cremă de ciocolată. Când chelnerul i-a adus nota de plată, turistul a fost uimit: 17,50 de euro avea de plată în total! 7,50 de euro a fost șaorma, 5 euro a fost doza de Cola și 5 euro a fost „cannoli”. Ce este „cannolo”? Cannoli sicilieni (sau „cannolo) este unul dintre marile deserturi italiene care s-a răspândit în toată lumea, deși prin București nu prea sunt cofetării care să vândă astfel de gustări. Cannoli sunt forme cilindrice din făină, unt, zahăr, ouă, preparate cu sare, vin și ulei, precum și cu scorțișoară, lămâie și cacao după preferințe. Acestea se întind în fâșii subțiri, decupate cu un pahar pentru a rezulta formele cilindrice. Potrivit unor experți culinari, acest desert a fost inventat între anii 827 și 1091, în Caltanissetta, pe insula Sicilia, de către concubinele prinților, fiind numit ulterior așa după stuful de râu pe care se rula cannolo-ul în secolul al XVII-lea. S-a răspândit ulterior și în Veneția, fiind un desert preparat cu ocazia Carnavalului. În vitrinele restaurantelor și cofetăriilor venețiene se pot găsi o varietate mare de cannoli: cu cremă de ciocolată, vanilie, cremă de fistic, frișcă. Îl găsești alături de sandvișurile italiene cu salam mortadella, caprese cu roșii și brânză mozzarella, renumitele „pincho”, gustări din Țara Bascilor cu somon afumat, precum și sandvișurile cu prosciutto și brânză de brie. Autorul recomandă: Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”
Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o pizza și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Marcu, pe lângă taxa Servizio
Veneția (”La Serenissima”), un oraș pe ape, este unul dintre cele mai mari atracții din Italia. Însă, este și o destinație foarte costisitoare. În funcție de sezon, o cazare de o noapte poate să coste peste 100 de euro. Pentru a lua un mic dejun la un restaurant venețian, turiștii trebuie să scoată din buzunar în jur de 20 de euro doar pentru o omletă. Închirierea unei gondole pentru 30 de minute duce și la 30 de euro de persoană. Localnicii duc cu totul alt stil de viață în acest oraș inundat. Elevii pleacă la școală cu „vaporetto”, un tip de navă cu aburi care este aidoma unui autobuz pe apă. Alături de ei și alți zeci de turiști veniți din toată lumea, urcă la bord chelneri sau magazioneri care transportă mărfuri pentru magazinele și restaurantele la care nu se poate ajunge decât dacă traversează coridoarele navale ale orașului. În Veneția, considerat unul dintre cele mai „verzi” orașe europene, mașinile nu există. Transportul se desfășoară strict cu bărci, gondole și nave de dimensiuni medii. Ornamentul și gradul de confort al fiecărei gondole depinde în funcție de statutul social al fiecărui localnic sau turist. În preajma Pieței Sfântului Marcu și a minunatei Bazilici, restaurantele oferă răsfățuri culinare de lux, dar la prețuri foarte mari. Atmosfera festivă este asigurată de orchestre. Spre străzile înguste din spatele catedralei, turiștii pot descoperi restaurante cu meniuri la prețuri acceptabile pentru toate buzunarele. De exemplu, într-un restaurant venețian cu meniuri modeste, se servește pizza, paste și alte preparate delicioase, specifice bucătăriei italiene. Un cititor ne-a trimis fotografii din vacanță, prin care ne-a dezvăluit costul unui prânz „ieftin” în orașul gondolelor. Meniul comandat: Pizza Diavola cu salam iute; Spaghete cu brânză carbonara; Doză cu Coca Cola; Suc de ananas. Costul total Cititorul a fotografiat nu doar preparatele, dar și bonul fiscal pentru a arăta cât l-a costat o masă în Veneția: O porție de spaghete carbonara: 13 euro Pizza Diavola: 10 euro Sucul de ananas: 5 euro O doză de Coca Cola: 5,50 euro Taxa Servizio de 12%: 4,10 euro Total: 37,60 de euro Taxa „servizio” Se poate observa că turistul a plătit în plus o taxă surpriză de 4,10 euro. I se spune taxa „Servizio”. În Italia, există două tipuri de taxe adăugate în multe restaurante: „Servizio” și „Coperto”. Indiferent de calitatea preparatelor și a serviciilor, majoritatea restaurantelor le impun. Taxa „coperto” este percepută pentru acoperirea costurilor legate de utilizarea mesei, a tacâmurilor, a feței de masă, șervețelelor și feliilor de pâine oferite la începutul mesei (indiferent că sunt sau nu consumate), potrivit „My Corner of Italy”. Nu este un bacșiș, ci o taxă obligatorie pe care fiecare client trebuie să o plătească, indiferent dacă a comandat sau nu mâncare. Valoarea taxei „coperto” variază între 1 și 5 euro de persoană, în funcție de restaurant și oraș. „Servizio” este taxa de serviciu impusă în restaurantele din orașe cu multiple obiective turistice. Banii din această taxă reprezintă 12% din veniturile chelnerilor pentru serviciile de servire. Dacă restaurantul este amplasat într-un loc elegant și sofisticat, toți clienții plătesc această taxă adăugată. „Mancia” sau bacșișul nu este un obicei foarte comun în Italia, fiind mai degrabă solicitat în alte țări, însă, depinde în totalitate de client. Piazza San Marco și Bazilica: Scurt istoric Piața Sfântului Marco (sau Piazza San Marco) este una dintre punctele cele mai aglomerate ale Veneției. Cei mai mulți turiști se deplasează în această piață pentru a admira turnul cu clopot „Campanile di San Marco” (construit între secolul al 9-lea și anul 1513, reconstruit între 1902 și 1912), Turnul cu Ceas sau Torre dell’Orologio (construit din 1499), grupul de clădiri impunătoare ale Procurației și Bazilica Sfântului Evanghelist Marcu. În piață se poate observa leul emblematic al Sfântului Evanghelist Marcu sculptat pe mai multe monumente. Napoleon Bonaparte a catalogat Piața Sfântului Marcu a Veneției drept „salonul Europei”. Basilica Cattedrale Patriarcale di San Marco sau Catedrala Sfântului Marcu a fost construită din 1063 și finalizată abia în 1617. Aceasta adăpostește moaștele Sfântului Evanghelist Marcu, care este considerat patronul sfânt al orașului. Catedrala este situată la capătul estic al Pieței Sfântul Marcu, fiind atașată Palatului Dogilor, motiv pentru care era cândva cunoscută drept Capela Dogilor. Pe plan arhitectural, aceasta are elemente și influențe bizantine, romanice și islamice, precum și elemente gotice ulterior încorporate. Interiorul cupolelor, bolțile și pereții superiori sunt acoperiți cu mozaicuri care înfățișează sfinți, profeți și scene biblice, fiind retușate sau refăcute de-a lungul a 800 de ani. Autorul recomandă: Turiștii sunt revoltați de nota de plată primită la un bar din Italia / „Am fost suprataxați pentru MUZICĂ!”