Riscurile războiului din Ucraina. Ion Cristoiu: Este o greșeală să faci presiune asupra Rusiei cu drone pentru că Putin poate escalada repede
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite… Și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin. Nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Acesta a început prin a spune că la dreapta lui Putin sunt forțe slavofone și rusofile. Aceste forțe sunt asemănate de jurnalist cu Gărzile Revoluției din Iran. Acesta afirmă că Putin este chiar un personaj echilibrat, un tip de centru față de acele forțe. Scriitorul susține că cei care cred că taxele mărite sau atacurile cu dronă asupra Rusiei vor îngenunchia țara greșesc. Acesta afirmă că va fi o presiune imensă pe Putin, iar conflictul poate escalada ușor. „La dreapta lui Putin, din punct de vedere al slavofiliei, a rusofiliei, sunt niște forțe cum au fost în Iran Gărzile Revoluționare. Ori, în orice moment, Putin, care este mult mai echilibrat, este chiar un tip de centru… Dar ele acționează acum foarte puternic. Deci ele acționează, forțele acelea pe care le știm cu toții, chiar fasciste rusești… Există și fascism rusesc și fascism ucrainean. Este o exagerare națională și ajunge la următoarea concluzie… Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin, nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.”, a explicat jurnalistul.
Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și va înăspri sancțiunile împotriva Rusiei
Condamnând „atacurile barbare” ale Rusiei în Ucraina, Londra intenționează să „intensifice acțiunea” prin „tăierea resurselor care alimentează războiul lui Putin și furnizarea de energie Ucrainei pentru iernile viitoare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat publicat luni seară, relatează Le Figaro. Aproximativ 210 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) în finanțarea exporturilor vor permite companiei britanice Urenco să furnizeze uraniu îmbogățit producătorului ucrainean de energie nucleară Energoatom, a declarat Downing Street într-un comunicat. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar acest anunț întărește acest lucru”, a subliniat prim-ministrul britanic. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat marți dimineață la summitul G7 din orașul francez Evian pentru a participa la o reuniune de lucru dedicată păcii și securității pentru Ucraina și Europa. Președintele francez Emmanuel Macron speră să-l convingă pe omologul său american, Donald Trump, să pună mai multă „presiune” asupra Rusiei la summitul G7. „Ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca americanii să-și spună: «Suntem alături de voi, vom continua să ajutăm Ucraina, vom pune mai multă presiune pe Rusia»”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.
Nou mesaj Ro-Alert în județul Tulcea, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective de infrastructură din Ucraina, în apropierea Dunării
Un nou mesaj Ro-Alert a fost emis în județul Tulcea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 13 spre 14 iunie 2026, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina. Obiectivele se află în proximitatea frontierei fluviale cu România. Dou aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol. MApN a transmis un comunicat oficial în acest sens. În jurul orei 00:10, două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de la sol. A fost monitorizat perimetrul, la granița cu Ucraina. Mesajul Ro-Alert a fost emis la ora 00:02. Alerta aeriană a încetat la ora 01:11. Cele două aeronave s-au întors în bază, la ora 01:44. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au survolat în zonă Ce transmite MApN MApN a transmis un comunicat oficial cu privire la situația care a avut loc noaptea trecută. „În noaptea dinspre 13 spre 14 iunie, Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 00.10, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a observării evoluţiei unui grup de ţinte aeriene, la 12 km est de Vâlcove. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, un mesaj RO-Alert fiind trimis la ora 00.02. Alerta aeriana a încetat la ora 01.11. Aeronavele Eurofighter Typhoon au ateriat în baza Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01.44. Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate sau cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea”, a transmis MApN. Sursă foto: Shutterstock
Zelenski: Europa are nevoie de Ucraina pentru a face față amenințărilor pe termen lung ale Rusiei
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare sâmbătă, Zelenski a afirmat că numeroși lideri europeni recunosc faptul că relația dintre Ucraina și Europa este una de dependență reciprocă. „Noi auzim de la mulți lideri că nu doar Ucraina are nevoie de Europa, ci și că Ucraina este utilă Europei, iar acest lucru este adevărat”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a susținut că Rusia își consolidează prezența militară în apropierea Europei și construiește baze în zone unde acestea nu existau nici măcar în perioada sovietică. „Ținând cont de intențiile pe termen lung ale Rusiei – faptul că acum baze rusești sunt construite în apropierea Europei chiar și în locuri unde nu existau baze militare în perioada sovietică – acest lucru demonstrează că fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europei i-ar putea fi extrem de dificil”, a afirmat el. Zelenski a avertizat că amenințările de securitate generate de Rusia nu sunt temporare „Provocările de securitate din partea Rusiei nu sunt pentru un an și nici pentru cinci ani. Rusia a ales o strategie anti-europeană și antidemocratică pe termen lung și își construiește politica în jurul acesteia”, a spus președintele ucrainean. Liderul de la Kiev a acuzat Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin diverse avantaje și beneficii. „Ei încearcă să cumpere unii politicieni cu diferite avantaje. Dar nu pentru pace, ci pentru ca acești politicieni să vândă Rusiei interesele propriilor națiuni și interesele comune ale Europei”, a declarat Zelenski. În acest context, președintele ucrainean l-a criticat pe fostul premier al Ungariei, Viktor Orban, afirmând că astfel de abordări sunt sortite eșecului. „În cele din urmă vor pierde, la fel ca Orban, dar mulți încearcă în continuare să se împrietenească cu portofelul lui Putin și închid ochii la ceea ce se întâmplă în realitate”, a spus Zelenski. Recunoaștere pentru susținerea Ucrainei în procesul de integrare în UE Totodată, liderul ucrainean a mulțumit oficialilor europeni care susțin Ucraina și procesul de integrare europeană. „Vreau să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru popoarele lor, pentru interesele Europei și pentru securitatea Europei, o securitate împreună cu Ucraina”, a transmis acesta. Zelenski a adresat mulțumiri speciale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, pentru colaborarea în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat deschiderea primului cluster de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. În acest context, președintele ucrainean a felicitat și Republica Moldova pentru progresul înregistrat pe drumul european. „Ucraina și Moldova parcurg împreună acest drum până la aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a concluzionat Zelenski.
Nicușor Dan salută decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina: Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană
„O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene!”, a transmis Nicușor Dan, vineri seara, pe Facebook. Potrivit șefului statului, „cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. Președintele a subliniat că România a sprijinit cele două state încă de la începutul parcursului lor european și va continua să facă acest lucru. „România a susținut statele vecine încă de la începutul acestui proces și va continua să le stea alături cu expertiză și sprijin multisectorial pe tot parcursul lor europea Șeful statului a apreciat că extinderea Uniunii Europene contribuie la consolidarea spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”. În finalul mesajului, președintele a transmis că „o Europă unită, care își extinde spațiul de democrație, securitate și prosperitate, este o Europă mai puternică și mai competitivă. Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană”.
Victor Ponta comentează incidentul din Portul Constanța: Nu există nicio perioadă din istoria României în care o altă țară să desfășoare acțiuni militare în România, iar noi să nu știm
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Acesta spune că în istoria României nu a existat ca o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Politicianul afirmă că nava pe care armata ucraineană voia să o scufunde transporta petrol din Kazakhstan. Petrolul urma să ajungă la rafinăria Rompetrol unde statul român este acționar, a mai adăugat Ponta. „Eu, de exemplu, cred și venisem pregătit să discut cu tine. Eu cred că noi trebuie să plătim despăgubiri Ucrainei pentru dronele alea care s-au, detonat. Nu le dăm și bani? Adică nu e normal? Noi facem haz de necaz. Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Adică de la Imperiu Otoman, Imperiul Habsburgic, URSS-ul, domnule. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm. Că se supăra Ceaușescu… Trăim într-o schizofremie politică. Da, domnule, așa este Putin a început războiul, nu contestăm niciunul. Rusia este de vină, dar totuși tu, Ucraina, nu poți să ataci pe niște ruși sau pe cine vrei tu să-i ataci pe teritoriul României, fără să-mi spui mie. Nu există așa ceva în nicio țară. Dacă nu știu, noi suntem în război cu patagonezii. Nu mă duc în Ungaria să omor patagonez, că se supără unguri? Bă, tu ce faci? Vii la mine în casă și omor pe cine? După aia treci la punctul doi în care spui da, de fapt: Voi ce război duceați aici? Păi vrem să scufundăm o navă? Bă, sunteți nebuni scufundați o navă la mine în port. Și dacă exploda în curte? Cum adică scufundați o navă la mine în curte? Să explicăm oamenilor. Și a treia întrebare: Ce navă voia să scufundați? Băi, una care era pe lista lor, dar nu-i pe lista noastră a Uniunii Europene. Pe lista Uniunii Europene nu este. De ce? Ca să explicăm ce-i cu nava aia. Nava aia transportă petrol din Kazakhstan, care n-are mare, vine prin Rusia, e adevăra. Este petrol din Kazakhstan, pe care îl aduce la rafinăria Rompetrol, la care statul român este acționar, domnule, alături de kazahi.”, a declarat politicianul.
AUR cere statului și lui Nicușor Dan să tragă Ucraina la răspundere pentru incidentul cu drona de la Constanța
Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat, atrage atenția Alianța pentru Unirea Românilor, în contextul incidentului cu drona de la Constanța. La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns 4 drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare. Una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții, amintește partidul. AUR îi cere lui Nicușor Dan să nu mai caute justificări pentru acțiunea Ucrainei AUR solicită urgent, într-o comunicare publică de luni, ca statul român și președinteșele să nu mai încerce să justifice acțiunea Ucrainei. George Simion îl dă în judecată pe Fritz Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat. Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență. Temele de dezinformare propagate de Ucraina, potrivit AUR Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare: Nicușor Dan, ședință cu autoritățile, la Constanța 1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România. 2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept. Cum au eludat realitatea din teren autoritățile ucrainene 3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile. 4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni. România are toate sistemele de prevenție viabile în portul Constanța Formațiunea de opoziție mai avertizează în legătură cu ceea ce numește „campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români“ și invocă: Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin 3 canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. (…) Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk. Însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești. (…) Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. (…) Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. (…) se mai arată în comuicat, care poate fi citit integral AICI. AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile. AUTORUL RECOMANDĂ Miruță recunoaște că România nu are echipamente care să detecteze drone în larg. „Militarii Armatei Române nu pot să prindă dronele cu mâna” Ucraina a prezentat scuze Greciei pentru un incident naval cu o dronă. Niciun cuvânt adresat României pentru drona explodată în Portul Constanța
Război în Ucraina, ziua 1.564. Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei: Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat
Războiul din Ucraina a intrat, duminică, 7 iunie 2026, în a 1564-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o postare publicată pe X, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, susține că Vladimir Putin și-a ratat șansa de a ieși din „acest război eșuat”, după ce a refuzat „ramura de măslin” întinsă de Zelenski. „Nu sunt vești bune pentru ruși” „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat. Situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei. În consecință, intensitatea acestor sancțiuni va crește – „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”. Mai departe, ministrul ucrainean al Externelor se declară convins că Vladimir Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua. Rusia va fi nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”. Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”. În context, ar urma o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Zelenski, scrisoare controversată Zilele trecute, președintele Ucrainei a dat un semnal fără precedent. El a publicat o scrisoare deschisă, în care i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. Președintele Federației Ruse a refuzat „oferta”, afirmând că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran