România cere Ucrainei să păstreze școlile cu predare în limba română. Discuții la nivelul ministerelor de Externe
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei. Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări. România cere păstrarea școlilor cu predare în limba română „În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE. Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”. De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”. România reafirmă sprijinul pentru Ucraina În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale. „Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE. Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic. În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației. Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Ucraina anunță că a lovit trei obiective implicate în producția de rachete din Rusia
Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, atacurile au vizat infrastructură militară și industrială utilizată în programul de producție a rachetelor rusești. Kievul susține că operațiunile urmăresc să reducă capacitatea Rusiei de a procura materiale necesare fabricării armamentului. Într-un mesaj publicat pe Telegram, Statul Major ucrainean a precizat că unul dintre obiectivele lovite a fost o instalație specializată în „eliminarea rachetelor balistice intercontinentale”. Potrivit autorităților militare ucrainene, atacarea acesteia ar putea afecta capacitatea Rusiei de a recupera explozibili și combustibil pentru rachete. Informațiile privind amploarea pagubelor și efectele asupra activității celor trei obiective nu au fost prezentate în detaliu de partea ucraineană. Atacuri ucrainene asupra obiectivelor militare din Rusia Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și militare rusești, folosind o flotă în creștere de drone produse pe plan intern și, în anumite operațiuni, rachete. Printre țintele vizate în ultimele luni s-au numărat rafinării de petrol și instalații implicate în producția de echipamente militare. Astfel de operațiuni urmăresc să afecteze capacitatea Rusiei de a susține efortul de război, prin perturbarea aprovizionării cu combustibili și a producției de armament. Atacurile asupra fabricilor și centrelor specializate în componente pentru rachete pot avea o importanță strategică, deoarece aceste instalații contribuie la menținerea capacităților militare rusești. Ce pagube au fost raportate după atacurile din regiunile Tver și Nijni Novgorod Guvernatorul regiunii Nijni Novgorod a declarat că un militar a fost ucis în timpul operațiunilor de respingere a atacului. Potrivit acestuia, resturile dronelor au provocat pagube „minime” infrastructurii. În regiunea Tver, guvernatorul a anunțat vineri dimineață că un atac cu drone a provocat un incendiu la o fabrică din localitatea Redkino. Incendiul a fost ulterior stins, potrivit declarației oficialului rus. Autoritățile regionale nu au oferit, în informațiile citate de Reuters, detalii suplimentare privind eventualele pagube produse instalației industriale din Redkino sau impactul asupra activității acesteia. Atacurile evidențiază continuarea operațiunilor ucrainene împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei, în contextul războiului declanșat de Moscova în februarie 2022. Efectele concrete ale celor trei lovituri asupra capacității rusești de producție a rachetelor nu au putut fi stabilite independent din informațiile disponibile.
Mihai Fifor, după discursul Maiei Sandu: Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut
Mihai Fifor susține că discursul Maiei Sandu evidențiază noul rol pe care Republica Moldova dorește să îl aibă în securitatea Europei. Deputatul PSD consideră că țara vecină poate contribui activ la stabilitatea regiunii, iar România trebuie să țină cont de această perspectivă în propria strategie de securitate. „Un stat mic, cu resurse limitate, expus permanent presiunilor geopolitice și agresiunii hibride rusești, nu este condamnat să rămână doar un consumator de securitate. Poate deveni, prin poziția sa geografică, reziliența instituțională și capacitatea de a contribui la stabilitatea vecinătății, un furnizor de securitate regională”, a scris Mihai Fifor vineri, pe rețelele sociale. Stabilitatea Republicii Moldova, esențială pentru securitatea României Deputatul PSD a atras atenția asupra poziției geografice a Republicii Moldova, care are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina. Potrivit social-democratului, „o Republică Moldova stabilă permite Ucrainei să își concentreze resursele militare împotriva agresiunii rusești”. În același timp, „un stat moldovean destabilizat sau adus sub controlul Moscovei ar vulnerabiliza regiunea Odesa și ar modifica profund configurația strategică a flancului estic euroatlantic”. Fifor amintește și situația din Transnistria, unde prezența militară rusă și depozitele de muniții de la Cobasna reprezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de Moscova. „Republica Moldova nu mai trebuie privită exclusiv ca un stat vecin pe care România îl sprijină, ci ca un partener strategic a cărui reziliență contribuie direct la propria noastră securitate”, susține deputatul PSD. Fifor: România trebuie să învețe din experiența Chișinăului Mihai Fifor atrage atenția că Rusia folosește interferențele electorale, finanțarea ilicită, manipularea informațională și atacurile cibernetice pentru a slăbi instituțiile Republicii Moldova. El consideră că experiența Chișinăului în combaterea acestor amenințări poate fi utilă României și statelor din Balcanii de Vest. „Experiența acumulată de Chișinău în contracararea acestor operațiuni oferă un model valoros de bune practici pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România și Balcanii de Vest, unde vulnerabilități similare pot fi exploatate prin instrumente de influență externă”, a scris deputatul PSD. Fifor susține că România trebuie să își construiască propria strategie de securitate, ținând cont de evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre: „Apartenența la NATO și Uniunea Europeană oferă României garanții și instrumente fundamentale, dar nu substituie necesitatea unei viziuni proprii asupra regiunii. Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut, iar rolul său nu poate fi redus la cel de susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. „Întrebarea este dacă Bucureștiul are viziunea, voința și capacitatea de a-și asuma rolul care îi revine în noua arhitectură de securitate regională”, a subliniat deputatul PSD, explicând că poziția geografică a României nu este suficientă pentru a-i asigura influența în regiune, aceasta depinzând de politica și deciziile statului. Maia Sandu, despre amenințările Rusiei și securitatea Republicii Moldova În discursul susținut la Moldova Security Forum, Maia Sandu a atras atenția că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de cea a Ucrainei și a României. Președinta a explicat că o eventuală destabilizare a țării sale de către Rusia ar crea noi amenințări pentru Odesa, aducând presiunile Moscovei mai aproape de granițele României. Șefa statului a vorbit și despre încercările Rusiei de a influența alegerile, despre manipularea informațiilor și atacurile cibernetice. Maia Sandu consideră că Republica Moldova poate contribui la securitatea Europei prin experiența acumulată în combaterea acestor amenințări. „Moldova este astăzi un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi un furnizor de securitate și mai puternic”, a transmis Maia Sandu, referindu-se la importanța aderării la Uniunea Europeană. În cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova a readus în discuție posibilitatea unirii cu România. Maia Sandu a declarat că susține această variantă, deoarece consideră că ar oferi țării sale mai multă securitate, dar a precizat că o asemenea decizie necesită sprijinul majorității populației.
UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi, punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este, de asemenea, una mai puternică: mai reziliente, mai eficiente și ferm ancorate în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările implicate în procesul de aderare avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Aceasta înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia vrea mai puține decizii luate în unanimitate Una dintre principalele schimbări vizate privește modul în care sunt luate deciziile în interiorul Uniunii. Comisia va continua să susțină trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii-cheie, inclusiv sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică. În ceea ce privește procesul de extindere, executivul european propune ca deschiderea grupurilor tematice de negociere și alte decizii intermediare privind aderarea să poată fi aprobate prin majoritate calificată. Scopul este accelerarea negocierilor și reducerea posibilității ca un singur stat membru să blocheze procesul. Noi state membre ar putea primi restricții după aderare Comisia propune și garanții mai stricte pentru viitoarele tratate de aderare, astfel încât statele care intră în UE să respecte și după aderare angajamentele asumate în timpul negocierilor. Perioada în care pot fi aplicate măsuri de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne ar urma să fie extinsă semnificativ. În cazurile considerate foarte grave, în care un nou stat membru ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, ar putea fi aplicate inclusiv măsuri precum suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. De asemenea, ar putea exista perioade de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultură, produse sensibile sau accesul la anumite finanțări europene. Un nou stat membru ar putea fi obligat, pentru o perioadă limitată, să nu blocheze aderarea altor țări din cauza unor dispute bilaterale. Ucraina, tratată separat în privința agriculturii Comisia susține că bugetul Uniunii poate absorbi noi state membre fără să renunțe la finanțarea priorităților actuale. În cazul Ucrainei, însă, Bruxelles-ul consideră că ar fi necesare reguli speciale din cauza dimensiunii și productivității sectorului agricol ucrainean. Acordurile de aderare ar trebui să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile, potrivit Comisiei. În paralel, Ucraina ar urma să fie sprijinită pentru a-și recâștiga accesul la piețele tradiționale de export din afara Uniunii Europene. Țările candidate ar putea intra treptat în politicile UE Comisia propune și aprofundarea integrării statelor candidate înainte ca acestea să devină oficial membre ale Uniunii. Acestea ar putea participa mai devreme la unele politici europene în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Participarea ar urma să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Bruxelles, ar fi bazată pe merite și ar putea fi retrasă dacă reformele sunt inversate. Comisia intenționează să organizeze dialoguri anuale cu statele candidate pentru evaluarea progreselor și identificarea domeniilor în care integrarea poate fi accelerată. Foi de parcurs pentru Moldova și Ucraina În cadrul pachetului de extindere din 2026, Comisia Europeană urmează să prezinte foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor. Documentele vor fi corelate cu pregătirile interne ale Uniunii Europene, astfel încât negocierile de aderare să avanseze în paralel cu reformele instituționale și bugetare necesare în interiorul UE. Pachetul prezentat de Comisie va intra acum în discuțiile dintre statele membre, inclusiv în cadrul Consiliului European din octombrie, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor analiza modificările instituționale și operaționale necesare pentru următoarele extinderi.
Kremlinul avertizează Lituania că decizia de a ridica interdicția privind armele nucleare riscă să ducă la o escaladare a conflictului
Kremlinul a avertizat marți că decizia preliminară a Lituaniei, stat membru NATO, de a elimina interdicția constituțională privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său ar putea duce la o nouă escaladare a tensiunilor în regiune, relatează Reuters. Parlamentul Lituaniei a votat marți în favoarea ridicării interdicției, acesta fiind primul dintre cele două voturi necesare pentru modificarea Constituției. Întrebat de jurnaliști cum privește Rusia această situație și ce părere are despre propunerea făcută luna aceasta de președintele SUA, Donald Trump, privind instalarea unei baze militare americane în țara baltică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns. „Dacă infrastructura militară a ceea ce este, de fapt, principala țară a NATO (SUA) se apropie de granițele noastre, atunci, desigur, aceasta nu poate fi perceput decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”, a spus Peskov. „Este valabil și în cazul desfășurării de arme nucleare pe teritoriul unui stat vecin. Niciuna dintre aceste evoluții nu va contribui la stabilitatea și predictibilitatea de pe continentul european; dimpotrivă, acestea vor marca, spre marele nostru regret, o nouă escaladare semnificativă a tensiunilor”, a adăugat Peskov. Lituania este membră a Uniunii Europene și NATO și are granițe cu Rusia și Belarus, apropiată de Moscova. SUA mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat cu aproape 1.000 de militari, prin rotație. Modificarea Constituției privind interdicția armelor nucleare are nevoie de o majoritate de două treimi în cadrul a două voturi parlamentare pentru a intra în vigoare. Amendamentul ar elimina restricțiile introduse în urmă cu mai bine de trei decenii, după desprinderea Lituaniei de Uniunea Sovietică.
Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică
Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.
O vizită cu implicații financiare uriașe. Cancelarul german a ajuns la Kiev
Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, însoțit de directori ai unor companii germane din domeniul apărării. Din punct de vedere diplomatic. Vizita neanunțată în mod public reprezintă un gest de susținere pentru președintele Volodimir Zelenski, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene. La Kiev, Merz urmează să anunțe un pachet de măsuri care include deblocarea a 1 miliard de euro sub formă de ajutor militar și a 350 de milioane de euro pentru reparații în sectorul energetic, au declarat oficiali guvernamentali germani. De asemenea, se preconizează că vizita va duce la finalizarea unui acord privind producția comună a diverite tipuri de drone. „Am călătorit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile ce urmează. Dacă Rusia nu este oprită, mai devreme sau mai târziu mașinăria sa de război se va întoarce împotriva noastră. Îi voi spune astăzi președintelui Zelenski: Puteți conta în continuare pe ajutorul nostru”, a declarat Friedrich Merz. Merz a mers la Kiev cu o delegație numeroasă Cancelarul german este însoțit de ministrul Economiei, Katherina Reiche, și de o delegație economică din care fac parte directori de la Siemens Energy, Hensoldt, Diehl Defence, Quantum Systems și alte companii. Totodată, se așteaptă ca Merz să solicite guvernului ucrainean progrese în ceea ce privește reformele cerute de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției. Ce așteptări ale Zelenski de la întâlnirea cu Merz Miercuri, Voodimir Zelenski a declarat, după o discuție telefonică cu Friedrich Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania pentru producția de drone și rachete. Un punct central al discuțiilor va fi, probabil, producția rapidă de drone destinate interceptării aparatelor de zbor cu reacție, tehnologie testată cu succes de Quantum, o companie germană din domeniul tehnologiei de apărare. Începând din vară, Rusia a utilizat zilnic zeci de drone de atac cu reacție și viteză ridicată pentru a lovi infrastructura civilă și militară.
Război ca în filmele SF. Un robot terestru al ucrainenilor a neutralizat o dronă aeriană a rușilor
Imaginile care par desprinse din războiul viitorului au fost înregistrate în Ucraina. Nu este clar în ce parte a frontului s-a produs confruntarea dintre cele două sisteme autonome. Potrivit Nexta, un robot terestru ucrainean s-a apărat cu succes împotriva unei drone rusești. În imagini, apare o dronă de atac care se apropie cu viteză de o unitate robotizată terestră ucraineană. Robotul analizează situația și în timp ce se deplasează lansează o plasă anti-dronă. Astfel, robotul oprește singur un atac inamic și reușește să captureze drona. Dovada capturii este filmul prezentat pe rețelele de socializare. Dacă drona rusească și-ar fi atins ținta și ar fi explodat, înregistrarea ar fi fost distrusă. Ucraina, prima țară care folosește roboți în luptă Ucraina este prima țară din lume care a înființat o ramură separată a forțelor armate dedicată exclusiv sistemelor militare fără pilot. Aceasta se numește Forțele Sistemelor fără Pilot (USF). Structura a fost înființată în 2024, devenind o componentă distinctă a Armatei Ucrainei. Unitățile integrează sisteme robotice și vehicule autonome care operează în aer, pe apă și pe sol. Este vorba despre drone aeriene FPV, ambarcațiuni maritime fără pilot și roboți tereștri de asalt și logistică. Scopul principal al înființării acestei ramuri militare este creșterea eficienței pe front, lovirea țintelor inamice la distanță și reducerea pierderilor de vieți omenești în rândul militarilor. Ucrainenii au devenit un model pentru armatele din întreaga lume, inclusiv pentru cea americană și cele din UE. Și Rusia încearcă să copieze modelul militar ucrainean. Recent, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut armatei să formeze o unitate militară dedicată sistemelor fără pilot. De asemenea, cartelurile columbiene și-au trimis oamenii pentru a lupta în Ucraina și a învăța astfel despre drone la fața locului. În plus, Ucraina a introdus în luptă unități mixte care combină dronele aeriene, dronele maritime și vehiculele terestre fără pilot. În premieră, ucrainenii au inițiat atacuri folosind doar roboți și drone. În unele cazuri, dronele au transportat roboți de luptă peste linia frontului. Ucraina folosește din ce în ce mai mulți roboți Ucraina folosește din ce în ce mai mult atât drone aeriene, cât și vehicule terestre și marine fără pilot în războiul împotriva Rusiei. Aceste sisteme sunt utilizate pentru recunoaștere, atacuri și misiuni în zone considerate prea periculoase pentru militari. Ucrainenii anunță că roboții săi au devenit o componentă importantă a operațiunilor, după ce au efectuat peste 15.700 de misiuni și au transportat aproximativ 3.300 de tone de marfă.
Zelenski: Peste 8.000 de soldați nord-coreeni se află în Rusia. Alți 10.000 ar urma să fie trimiși
Zelenski a invocat „date noi” privind trimiterea trupelor nord-coreene în Rusia și a afirmat că acestea sunt selectate pentru instruire și pentru o desfășurare ulterioară pe teritoriul rus. Președintele Ucrainei a susținut că numărul militarilor nord-coreeni aflați în Rusia depășește 8.000 și că alte 10.000 de persoane ar putea fi trimise în cadrul sprijinului oferit Moscovei. În august, Zelenski afirmase că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei. La acel moment, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene, scrie Reuters. Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul nu a inclus însă arme letale. Soldații nord-coreeni, trimiși în Rusia pentru instruire Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, Coreea de Nord a trimis începând din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina. Cea mai mare parte a acestora ar fi fost desfășurată în regiunea Kursk, unde forțele ruse au încercat să respingă incursiunea trupelor ucrainene. Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară. Potrivit evaluărilor ucrainene și unor analize independente, Phenianul a furnizat Moscovei milioane de proiectile de artilerie și mortiere, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de lansatoare multiple de rachete. Dispută între Ucraina și Coreea de Sud privind soldații nord-coreeni Declarațiile lui Zelenski de luni vin după o dispută între Kiev și Seul privind transferul a doi soldați nord-coreeni capturați de Ucraina. Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina i-a transferat pe cei doi militari în Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul și-au exprimat regretul față de anunț, invocând existența unui acord privind păstrarea transferului în regim confidențial. Coreea de Sud a protestat, de asemenea, față de ceea ce a descris drept o afirmație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care negase existența unui asemenea acord.
Rusia lansează a treia ofensivă asupra Kievului. O femeie a fost rănită în urma atacului
Mai multe unități de apărare aeriană operau deasupra orașului, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, potrivit lui Klitschko. Potrivit The Kyiv Independent, a izbucnit un incendiu în urma impactului. Incendiul a fost ulterior stins, în timp ce echipele de urgență au continuat să acționeze la fața locului. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă. Unda de șoc rezultată a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje. Au fost sparte geamuri și fațada a fost deteriorată, a precizat primarul Kievului. Un incendiu a izbucnit și la un depozit din district, după ce a fost lovit de o dronă rusească, a adăugat el. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului. Aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Această ofensivă vine în urma unei serii de atacuri cu drone rusești asupra Kievului, care au început în noaptea de joi, potrivit sursei citate. Dronele rusești au continuat să vizeze Kievul sâmbătă, raportându-se pagube și victime suplimentare. Până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei.