Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Maia Sandu condamnă atacul rusesc asupra centrului comercial din Krivoi Rog. Cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat sâmbătă atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, în urma căruia un centru comercial a fost lovit, iar cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite. „Îngroziți de atacurile barbare ale Rusiei asupra orașului Krivoi Rog și a altor orașe. Gândurile noastre sunt alături de familiile care își plâng apropiații și de toți cei răniți, inclusiv de atât de mulți copii”, a transmis Maia Sandu pe platforma X. Atacul a avut loc vineri, 21 august, în orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit autorităților ucrainene, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță. Appalled by Russia’s barbaric attacks on Kryvyi Rih and other cities. Our hearts are with the families mourning their loved ones and with all those wounded, including so many children. — Maia Sandu (@sandumaiamd) August 22, 2026 Al doilea atac a avut loc după sosirea echipelor de intervenție la fața locului. Cele mai recente informații arată că au fost 16 persoane ucise și peste 130 de răniți. Printre victime se află și copii. Alte nouă persoane, inclusiv doi minori, erau date dispărute în dimineața zilei de 22 august. În urma a cele întâmplate, președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a calificat drept „cinic”. El a spus că cel de-al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că atacul i-a vizat și pe cei care interveniseră pentru a ajuta victimele. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană, pentru că reacțiile au venit imediat după cele întâmplate. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”.
Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.
Dronă Shahed, detectată în spațiul aerian al Republicii Moldova. A intrat din Ucraina și a fost urmărită timp de șase minute
Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, drona a fost detectată joi, 20 august, la ora 3.16. Aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova dinspre localitatea Cotlovina, regiunea Reni, Ucraina, și s-a deplasat în direcția satului Etulia, din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Drona a fost urmărită de sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale timp de aproximativ șase minute. La ora 3.22, aparatul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, deplasându-se din nou în direcția Ucrainei. Ministerul Apărării precizează că, potrivit informațiilor preliminare, obiectul zburător era de tip Shahed-136, cunoscut și sub denumirea Geran-2. Informația privind tipul aparatului este, deocamdată, prezentată ca o identificare preliminară. Incidentul s-a produs în contextul atacurilor aeriene desfășurate în cursul nopții de Federația Rusă asupra Ucrainei. Un nou episod după incidentele recente Autoritățile de la Chișinău nu au anunțat, până la această oră, victime sau pagube provocate de incident. Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor aeriene asupra Ucrainei și în condițiile în care Republica Moldova se află în proximitatea zonelor afectate de război. În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău au raportat în mai multe rânduri situații în care drone asociate atacurilor asupra Ucrainei au ajuns în apropierea sau în interiorul spațiului aerian moldovenesc. Astfel de incidente evidențiază riscurile pe care războiul din Ucraina le generează pentru securitatea aeriană a Republicii Moldova și a statelor din regiune. Autoritățile continuă să monitorizeze situația și să evalueze circumstanțele în care aparatele de zbor pătrund în spațiul aerian național.
Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie
Războiul din Ucraina a intrat marți, 18 august 2026, în a 1636-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Federației Ruse, relatează EFE. Zelenski: „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime” În cadrul unei întâlniri cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus. Loading … „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean anunțase, la 25 iunie, o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au trimis drone spre baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries. Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, imposibil de interceptat, asupra Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră.
Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.
Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea
Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas. Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.
Nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei: Cristian Bușoi dezminte informația privind exportul gratis de electricitate
Invitat joi seara la Antena 3 CNN, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a vorbit despre criza din energie. Întrebat dacă România dă energie gratis Moldovei, Bușoi a răspuns că „nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei”. Energia, exportată „la prețul pieței” „Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a continuat el. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”. Bușoi dezminte „falsa propagandă” „Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el. De asemenea, „dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederele din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n. r. – exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a conchis Cristian Bușoi.
Rețea de spionaj, desființată în Ucraina. Cum culegea Rusia informații despre bazele aeriene ale Kievului?
Rețeaua de spionaj era formată din 14 membri. Aceștia culegeau și transmiteau informații despre aerodromurile ucrainene de pe care sunt staționate avioane de vânătoare F-16 și Mirage 2000 furnizate de Occident. Rețeaua ar fi lucrat pentru agenția de informații militare a Rusiei, GRU, și ar fi colectat date care ar fi putut ajuta Moscova să planifice atacuri asupra bazelor aeriene ucrainene, informează Kyiv Post. Potrivit serviciilor secrete ucrainene, agenția rusă GRU a recrutat mai întâi un locuitor din Liov, care administra un canal de Telegram dedicat aviației. Acesta ar fi postat fotografii cu avioane militare ucrainene în grupuri online pro-Kremlin și așa ar fi fost remarcat de spionii ruși. Ulterior, bărbatul a recrutat 13 dintre abonații săi de pe Telegram, însă acestora nu le-a spus că lucrau pentru serviciile secrete ruse. Membrii grupului locuiau în diferite regiuni ale Ucrainei, inclusiv în apropierea infrastructurii aviației militare, și foloseau aparate de fotografiat de înaltă calitate. Acestora li s-a cerut să fotografieze aerodromuri, avioane de vânătoare, echipajele aeronavelor și personalul de întreținere, urmărind totodată orele de decolare și aterizare. Suspecții își realizau sarcinile ascunși în clădiri abandonate sau în zone deschise din apropierea bazelor aeriene. Ulterior, fotografiile erau încărcate pe un serviciu de stocare online, iar de acolo, datele erau transmise unui coordonator rus, a cărui identitate a fost stabilită de SBU. Bărbatul din Liov a furnizat, de asemenea, Rusiei și programul decolărilor, dar și al aterizărilor echipamentelor militare. Informațiile proveneau de la un comandant de escadron al Forțelor Armate Ucrainene, care le-a împărtășit de bunăvoie agentului. Autoritățile au făcut percheziții, în cadrul cărora au descoperit smartphone-uri, aparate foto digitale, dar fi fotografii cu instalații ale aviației militare ucrainene. Serviciile secrete ucrainene au blocat patru canale de Telegram, dar și 10 grupuri ce ar fi fost utilizate pentru distribuirea fotografiilor, dar și a altor informații despre bazele militare ucrainene. Bărbatul din Liov, complicele său, dar și militarul ucrainean care a colaborat cu acesta au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei. Ancheta este în curs, iar autoritățile depun eforturi pentru identificarea și urmărirea penală a celorlalți participanți.
ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.