România a indicat Ucrainei ce nave să nu atace în Marea Neagră. Nicușor Dan: Au lăsat nava de aprovizionare să treacă
Întrebat despre atacurile lansate de Ucraina în zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportată o mare parte din petrolul Kazahstanului și de unde sunt alimentate inclusiv nave care aprovizionează România, Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul a avut discuții directe cu partea ucraineană. „Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi. Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a declarat Nicușor Dan. Bucureștiul vrea un mecanism mai rapid cu Kievul Președintele a explicat că discuția purtată acum cu partea ucraineană a vizat transformarea acestui tip de intervenție într-un mecanism mai bine organizat. „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede”, a spus șeful statului. Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a răspuns până acum solicitărilor venite din partea României. „De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele. Întrebat dacă mai există în prezent probleme privind aprovizionarea, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai sunt probleme.” De ce este Novorossiisk important pentru România Portul Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului. Prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), petrolul extras în principal din marile zăcăminte kazahe este transportat pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că prin această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Ruta este importantă și pentru România. Rafinăria Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, inclusiv sortimentele KEBCO și CPC. KMG International arată că aprovizionarea este realizată inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. Potrivit unei analize publicate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres, circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari. Atacurile din Marea Neagră au perturbat exporturile kazahe Problema a devenit mai sensibilă după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere aflate în zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar operațiunile de încărcare au fost întrerupte temporar. CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters relata la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters. Campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești urmărește reducerea veniturilor și a capacității Moscovei de a finanța războiul, însă poziționarea terminalului kazah pe teritoriul Rusiei a creat riscuri suplimentare pentru state și companii care depind de petrolul din Kazahstan.
Dronă căzută pe traseul Chișinău-Basarabeasca din Moldova
Poliția din Republica Moldova a fost sesizată, joi dimineață, de un cetățean care a observat un obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău – Basarabeasca. ”Cu puțin timp în urmă, Poliția a fost sesizată de către un cetățean despre prezența unui obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca. La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii, care au identificat obiectul indicat și securizeazǎ perimetrul. Specialiștii urmează sǎ examineze obiectul pentru a stabili proveniența, tipul și circumstanțele în care acesta a ajuns în zonă. Poliția va reveni cu informații suplimentare după finalizarea verificărilor. Îndemnăm cetățenii să evite apropierea de obiecte similare și să anunțe imediat autoritățile prin intermediul Serviciului 112”, a anunțat poliția din Republica Moldova. Spațiul aerian al R. Moldova, survolat ilegal de cinci drone într-o singură noapte Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de cinci drone în cursul nopții trecute, pe fondul atacurilor aeriene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, aartă presa de peste Prut. Unele au zburat și câte 12 minute deasupra R. Moldova, însă toate s-au întors în Ucraina. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, incursiunile au fost monitorizate în strânsă colaborare cu partenerii internaționali, notează radiomoldova.md.
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Maia Sandu condamnă atacul rusesc asupra centrului comercial din Krivoi Rog. Cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat sâmbătă atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, în urma căruia un centru comercial a fost lovit, iar cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite. „Îngroziți de atacurile barbare ale Rusiei asupra orașului Krivoi Rog și a altor orașe. Gândurile noastre sunt alături de familiile care își plâng apropiații și de toți cei răniți, inclusiv de atât de mulți copii”, a transmis Maia Sandu pe platforma X. Atacul a avut loc vineri, 21 august, în orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit autorităților ucrainene, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță. Appalled by Russia’s barbaric attacks on Kryvyi Rih and other cities. Our hearts are with the families mourning their loved ones and with all those wounded, including so many children. — Maia Sandu (@sandumaiamd) August 22, 2026 Al doilea atac a avut loc după sosirea echipelor de intervenție la fața locului. Cele mai recente informații arată că au fost 16 persoane ucise și peste 130 de răniți. Printre victime se află și copii. Alte nouă persoane, inclusiv doi minori, erau date dispărute în dimineața zilei de 22 august. În urma a cele întâmplate, președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a calificat drept „cinic”. El a spus că cel de-al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că atacul i-a vizat și pe cei care interveniseră pentru a ajuta victimele. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană, pentru că reacțiile au venit imediat după cele întâmplate. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”.
Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.
Dronă Shahed, detectată în spațiul aerian al Republicii Moldova. A intrat din Ucraina și a fost urmărită timp de șase minute
Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, drona a fost detectată joi, 20 august, la ora 3.16. Aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova dinspre localitatea Cotlovina, regiunea Reni, Ucraina, și s-a deplasat în direcția satului Etulia, din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Drona a fost urmărită de sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale timp de aproximativ șase minute. La ora 3.22, aparatul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, deplasându-se din nou în direcția Ucrainei. Ministerul Apărării precizează că, potrivit informațiilor preliminare, obiectul zburător era de tip Shahed-136, cunoscut și sub denumirea Geran-2. Informația privind tipul aparatului este, deocamdată, prezentată ca o identificare preliminară. Incidentul s-a produs în contextul atacurilor aeriene desfășurate în cursul nopții de Federația Rusă asupra Ucrainei. Un nou episod după incidentele recente Autoritățile de la Chișinău nu au anunțat, până la această oră, victime sau pagube provocate de incident. Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor aeriene asupra Ucrainei și în condițiile în care Republica Moldova se află în proximitatea zonelor afectate de război. În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău au raportat în mai multe rânduri situații în care drone asociate atacurilor asupra Ucrainei au ajuns în apropierea sau în interiorul spațiului aerian moldovenesc. Astfel de incidente evidențiază riscurile pe care războiul din Ucraina le generează pentru securitatea aeriană a Republicii Moldova și a statelor din regiune. Autoritățile continuă să monitorizeze situația și să evalueze circumstanțele în care aparatele de zbor pătrund în spațiul aerian național.
Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie
Războiul din Ucraina a intrat marți, 18 august 2026, în a 1636-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Federației Ruse, relatează EFE. Zelenski: „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime” În cadrul unei întâlniri cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus. Loading … „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean anunțase, la 25 iunie, o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au trimis drone spre baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries. Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, imposibil de interceptat, asupra Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră.
Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.
Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea
Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas. Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.