OpenAI vrea să ajute Ucraina în apărarea cibernetică cu Daybreak
Compania de tehnologie OpenAI va pune la dispoziția guvernului ucrainean sistemul său de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială. Programul cu AI se numește Daybreak și va fi oferit gratuit Ucrainei pentru a susține protejarea infrastructurii civile (precum spitalele și centralele electrice) împotriva atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse. Despre Daybreak Potrivit CERT-UA (Computer Emergency Response Team of Ukraine), echipa națională de răspuns la incidente cibernetice, Ucraina a înregistrat aproape 6.000 de atacuri cibernetice în 2025. Programul Daybreak este capabil să identifice rapid vulnerabilitățile din sistemele digitale și să contribuie la dezvoltarea unor soluții de remediere. În baza acestui acord, Ucraina va primi acces la modelul avansat GPT 5.6 Sol al OpenAI. Acesta este considerat un rival pentru modelele Mythos și Fable dezvoltate de Anthropic. Reacții George Osborne, fost ministru de finanțe al Regatului Unit și actual director pentru relațiile cu statele în cadrul OpenAI, a declarat: „Protejarea infrastructurii civile înseamnă apărarea acesteia atât împotriva atacurilor fizice, cât și a celor digitale, astfel încât oamenii să își poată continua viața și activitatea și să aibă acces la servicii esențiale.” Jamie MacColl, cercetător principal specializat în domeniul cibernetic la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat pentru BBC că firmele tehnologice occidentale sprijină Ucraina de ceva vreme. Unele o fac din altruism, dar și pentru că obțin date și informații extrem de valoroase dintr-un conflict activ. „În acest context, nu este surprinzător faptul că OpenAI oferă acum și servicii de securitate cibernetică defensivă”, a spus el. Pericolele AI, discutate la ONU Anthropic a restricționat sever accesul la sistemele sale, motivând că acestea sunt prea puternice pentru a ajunge pe mâini greșite. OpenAI a permis unor companii din Europa, precum și unor bănci din Marea Britanie, să utilizeze cele mai avansate modele ale sale de securitate cibernetică. În timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, care se desfășoară în prezent la New York, discuțiile despre inteligența artificială ocupă un loc central pe agenda discuțiilor. Sam Altman de la OpenAI și Dario Amodei de la Anthropic urmează să ia cuvântul în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Secretarul General al ONU, António Guterres, a pledat pentru reglementarea acestei tehnologii în discursul său. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat ca inteligența artificială să fie redenumită „super-inteligență”. Cursa înarmării AI Există dovezi care indică faptul că tehnologia este utilizată tot mai frecvent în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Într-un raport publicat la începutul acestei luni, Anthropic a susținut că platforma sa, Claude, ar fi fost folosită de un grup de dezvoltatori ruși pentru a crea software destinat unui roi de drone de tip „kamikaze”. Acestea erau concepute pentru atacuri devastatoare asupra Ucrainei. Vara trecută, OpenAI a dezvăluit că un grup de agenți AI aflați în faza de testare a scăpat de sub control și a colaborat în secret pentru a lansa un atac cibernetic asupra unei alte companii de tehnologie, Hugging Face. Ulterior, Anthropic și Google au raportat incidente similare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Serviciile secrete ucrainene susțin că au aflat unde vor rușii să atace la iarnă: Rusia va avea de suferit
Ministrul Energiei, Denys Shmyhal a fost citat de presa ucraineană spunând că serviciile de informații au obținut două documente rusești care conțin planuri privind atacuri asupra infrastructurii energetice și de utilități a Ucrainei. Ministrul a mai spus că documentele includ atât țintele vizate, cât și cantitatea și tipurile de arme necesare pentru distrugerea acestora. Ce obiective ar fi vizate Shmyhal a afirmat că planurile nu se referă doar la centralele și instalațiile de producere a energiei electrice. Potrivit acestuia, Rusia ar intenționa să lovească și infrastructura de încălzire, sistemele de alimentare cu apă și instalațiile de canalizare. Documentele obținute de serviciile ucrainene ar menționa în mod specific și echipamentele care leagă sistemul energetic al Ucrainei de rețeaua electrică europeană. Ministrul Energiei a mai spus că ar exista planuri distincte pentru Kiev, Harkov, Odesa și alte orașe importante din Ucraina. „Rusia va avea de suferit”, a avertizat Shmyhal Ministrul ucrainean a anunțat că serviciile de informații de la Kiev au transmis documentele obținute partenerilor internaționali. Shmyhal a avertizat că Ucraina intenționează să răspundă atacurilor rusești. „Atacurile noastre vor continua dacă inamicul ne atacă. Rusia va avea de suferit”, a declarat ministrul Energiei. Infrastructura energetică ucraineană a fost în mod repetat vizată de atacurile rusești. Apropierea sezonului rece readuce în atenție riscul unor noi lovituri asupra obiectivelor esențiale pentru alimentarea cu energie a populației.
Vreau să trăiesc: Unul din zece prizonieri capturați de Ucraina este cetățean străin
Ponderea cetățenilor străini în rândul prizonierilor capturați de Ucraina a crescut de la 7% la sfârșitul lunii decembrie 2025 la 10% în septembrie 2026, potrivit datelor publicate miercuri de proiectul „Vreau să trăiesc”, preluate de Current Time. Proiectul, lansat de autoritățile ucrainene prin Statul Major de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, oferă militarilor ruși și celor care luptă de partea Rusiei posibilitatea de a se preda forțelor ucrainene. Conform acelorași date, în primele nouă luni ale acestui an, Ucraina a capturat mai mulți cetățeni străini care luptau de partea Rusiei decât în întregul an 2025. Printre aceștia se numără cetățeni din Argentina, Panama, Paraguay, Peru, Honduras, Vietnam și Mongolia, precum și din alte state. Aproape 29.000 de străini ar fi semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării Autoritățile ucrainene susțin că au identificat aproape 29.000 de cetățeni străini care au semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. „Rusia le spune cetățenilor săi povești despre cum întreaga lume luptă împotriva lor. Între timp, adună oameni din întreaga lume pentru a-i trimite să moară pentru dorința lui Putin de a bombarda orașele ucrainene”, spun reprezentanții ucraineni. Rusia a intensificat recrutarea cetățenilor străini Ucraina a semnalat în repetate rânduri recrutarea cetățenilor străini de către Rusia. În aprilie, serviciul ucrainean de informații militare a transmis că Ministerul rus al Apărării intenționa să recruteze aproximativ 18.500 de cetățeni străini în cursul anului 2026. Potrivit Kievului, autoritățile ruse efectuaseră verificări privind numărul bărbaților străini cu vârste între 18 și 60 de ani aflați pe teritoriul țării, iar recrutarea urma să se desfășoare prin 97 de centre de selecție pentru serviciul militar, pe bază de contract. Pentru atragerea recruților, Rusia oferă stimulente financiare importante. Cetățenii străini care încheie un contract de cel puțin un an pot beneficia de o plată federală unică de 400.000 de ruble (aproximativ 4.760 de dolari), la care se pot adăuga stimulente regionale și salariul lunar. La plata federală se pot adăuga bonusuri oferite de regiunea rusească în care este încheiat contractul, astfel că suma acordată pentru încheierea contractului poate ajunge la câteva milioane de ruble.
Nicușor Dan își susține discursul în Adunarea Generală a ONU. Care sunt temele abordate de președintele României
Nicușor Dan susține astăzi, 23 septembrie, discursul României la Adunarea Generală a ONU, cea de-a 81-a sesiune din istorie. Președintele va participa și la reuniunile dedicate Ucrainei și Crimeei. Șeful statului va sublinia eforturile depuse de România pentru susținerea procesului de reformare a organizației și contribuția țării noastre la asigurarea păcii, securității și ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, conform administrației prezidențiale. Nicușor Dan, invitat la Summit-ul Crimeei Tot azi, după susținerea intervenției naționale, Nicușor Dan va participa la cel de-al șaselea Summit al Platformei Internaționale „Crimeea, a Test of Unity, a Call for Action”, precum și la reuniunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pe tema Ucraina. Loading … Tema celei de-a 81 sesiuni a Adunării Generale a ONU este „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. Președintele Adunării Generale la cea de-a 81-a sesiune este diplomatul Khalilur Rahman, din Republica Populară Bangladesh. Cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU s-a deschis la 8 septembrie 2026, iar în intervalul 22-29 septembrie au loc dezbaterile generale și întâlnirile la nivel înalt (Săptămâna la Nivel Înalt a sesiunii). În cadrul Dezbaterii Generale – reuniunea anuală a șefilor de stat și de guvern de la începutul sesiunii Adunării Generale – liderii mondiali susțin discursuri în care își prezintă pozițiile și prioritățile, în contextul unor provocări globale complexe și interconectate. Astfel, pe 23 septembrie, au loc Reuniunea la nivel înalt pentru marcarea celei de-a 40-a aniversări a Declarației privind dreptul la dezvoltare, precum și Reuniunea la nivel înalt privind acțiunile climatice și tranziția justă. 24 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru abordarea amenințărilor existențiale generate de creșterea nivelului mării, iar la 25 septembrie reuniunea la nivel înalt privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie. 28 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării Declarației și Programului de Acțiune de la Durban. 29 septembrie – are loc reuniunea plenară la nivel înalt pentru a marca și a promova Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Cine face parte din ONU Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul, unul dintre cele șase organisme care alcătuiesc eșafodajul instituțional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 193 de state membre. Adunarea Generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcțiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU și Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepția celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Deciziile în probleme privind pacea și securitatea internaționale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Adunarea Generală își desfășoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum și în cadrul celor șase comisii pe care le cuprinde. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfășoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorității statelor membre. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
România, victorie uriașă cu Ucraina! Ne-am calificat în sferturile Campionatului European de Volei
În optimile de finală ale Campionatului European la volei masculin, România s-a depășit pe sine obținând o victorie zdrobitoare în fața Ucrainei, numărul 10 mondial. Tricolorii s-au impus la Sofia cu 3-0 (25-22, 25-21, 30-28) și s-au calificat pentru a doua oară la rând în sferturile de finală ale turneului. Primul set a fost adjudecat cu 25-22, iar cel de-al doilea set cu 25-21. În setul al treilea, România a început foarte bine, dar Ucraina a revenit și a preluat conducerea. Tricolorii nu s-au panicat și au reechilibrat setul. Finalul a fost unul electrizant. România a avut 4 mingi de meci, în timp ce Ucraina a avut două mingi de set. În cele din urmă, la fel ca în duelul cu Franța, jucătorii noștri au rezistat și au obținut o victorie uriașă: 3-0 (25-22, 25-21, 30-28). Alexandru Raţă a reuşit 16 puncte pentru România, iar Cristian-Daniel Chiţigoi s-a remarcat cu 11 puncte Sferturile de finală ale Campionatului European sunt programate în perioada 22-23 septembrie, înainte ca fazele finale ale competiției să se desfășoare la Milano, pe 25 și 26 septembrie. România va întâlni învingătoarea duelului dintre Franța și Portugalia. La start s-au aliniat 24 de echipe Campionatul European de Volei Masculin din 2026 este cea de-a treizeci și patra ediție a Campionatului European de Volei organizată de CEV. Este găzduită de Bulgaria, Finlanda, Italia și România din 9 septembrie până pe 26 septembrie 2026. Este a patra oară consecutiv când Campionatul European este găzduit de patru țări de când sistemul de găzduire multi-țară a fost utilizat pentru prima dată în 2019. Italia va găzdui finala la Milano. Tot pentru a patra oară participă 24 de echipe. Calificările au avut loc în august 2024 și 2025 pentru a decide cele 12 locuri finale. Cele patru co-gazde s-au calificat automat. Suedia revine după o absență de 33 de ani. După schimbările de calendar ale FIVB începând cu 2025, acesta va fi primul Campionat European de la 1958 încoace care se va desfășura într-un an par. Câștigătoarea se califică pentru turneul de volei de la Jocurile Olimpice de vară din 2028 de la Los Angeles. Primele trei clasate se vor califica și pentru Cupa Mondială de volei masculin FIVB din 2027, care va avea loc în Polonia.
România va deschide un nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina
România va avea un nou punct internațional de trecere a frontierei cu Ucraina, în zona Sighetu Marmației, după ce Guvernul a aprobat actul normativ privind deschiderea punctului Sighetu Marmației II – Bila Țerkva. Noul punct de trecere a frontierei va permite traficul rutier și transportul de mărfuri și pasageri, dar și trecerea pietonală. Noua infrastructură va avea regim de funcționare permanent. Deschiderea efectivă este însă condiționată de realizarea infrastructurii necesare, asigurarea personalului și a utilităților pentru desfășurarea traficului de frontieră. Loading … Traficul va fi deschis în trei etape Deschiderea punctului de trecere nu se va face într-o singură etapă. Autoritățile au stabilit un calendar gradual, în funcție de lucrările necesare pentru ca noul punct să poată funcționa în condiții normale. Astfel, în primă fază, noul punct de frontieră va putea fi folosit de autoturisme și alte vehicule destinate transportului de persoane cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone. A doua etapă va permite și accesul autovehiculelor cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv al autobuzelor. În ultima etapă va fi permis și traficul pietonal. Potrivit actului normativ, data deschiderii finale a punctului internațional de trecere a frontierei Sighetu Marmației II este stabilită pentru 31 decembrie 2027. Personalul și spațiile pentru controale vor fi asigurate de instituțiile implicate Instituțiile care vor activa în noul punct de frontieră vor trebui să asigure necesarul de personal. Pentru Poliția de Frontieră și Autoritatea Vamală Română, posturile vor fi acoperite prin redistribuirea unor funcții din schema deja aprobată. În cazul CNAIR, numărul de posturi necesare pentru controalele specifice va crește. De asemenea, Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, va pune la dispoziție instituțiilor implicate spațiile necesare pentru activitatea de control. Printre acestea se numără și cele destinate Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș. Fiecare instituție va suporta din propriul buget costurile pentru personal, echipamente și serviciile necesare funcționării punctului de frontieră, în limita fondurilor aprobate.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
Nicușor Dan, mesaj pentru românii din Transcarpatia: Drepturile și interesele comunității, o prioritate majoră
„A fost o bucurie să mă întâlnesc astăzi la Polianîția cu reprezentanții comunității de români din Transcarpatia”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a spus că discuția a fost una „sinceră și necesară”, pentru a afla direct de la reprezentanții comunității care sunt problemele cu care se confruntă, precum și proiectele și prioritățile pe care aceștia doresc să le promoveze pentru păstrarea unei legături cât mai apropiate cu România. „I-am asigurat pe cei prezenți la întâlnire că apărarea drepturilor și intereselor comunităților de români este o prioritate majoră și că reprezintă aspectul crucial al misiunii pe care ambasadele și consulatele României le au peste hotare”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a precizat că unele dintre soluțiile pentru problemele comunității depind de existența unei finanțări adecvate și de modificări legislative. „Este evident că parte din soluții depind și de finanțare adecvată și de reforme legislative”, a spus președintele. El a adăugat că drepturile comunității românești din Ucraina reprezintă un subiect pe care îl discută cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. „Totodată, am subliniat că discut de fiecare dată cu președintele Zelenski pe temele privind drepturile comunității și comunicăm de fiecare dată ferm așteptările pe care le avem, la toate nivelurile de dialog diplomatic”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan se află în Ucraina, unde participă la Summitul Inițiativei pentru Integrarea Carpatică.
AfD vrea reluarea gazului rusesc în Germania. Liderii partidului pregătesc o întâlnire cu emisarul lui Putin pentru discuții despre Nord Stream
Discuțiile vizează o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie și evidențiază relațiile apropiate dintre Moscova și Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Reuters. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, precum și copreședinții AfD Alice Weidel și Tino Chrupalla, a declarat una dintre surse, Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia. Discuții despre reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace. Organizatorii speră ca la discuții să participe reprezentanți ai AfD, Rusiei și Statelor Unite, a declarat una dintre surse. Printre variantele luate în calcul pentru găzduirea reuniunii se numără Israelul, Emiratele Arabe Unite și India. Într-un interviu acordat Reuters în luna iunie, Weidel a susținut încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea sprijini economia germană aflată în dificultate. Dmitriev a participat luna aceasta, la Moscova, la o întâlnire cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Organizatorii speră ca Witkoff și Kushner să participe și la discuțiile privind gazele rusești. Una dintre temele întâlnirii ar urma să fie posibila redeschidere a gazoductelor Nord Stream, potrivit sursei. Un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Orice astfel de întâlnire ar avea în principal o valoare simbolică, deoarece AfD nu se află la guvernare. Pregătirile pentru reuniune arată însă presiunea tot mai mare asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale continuă să refuze colaborarea cu AfD, în timp ce formațiunea câștigă tot mai mult sprijin electoral. Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi gazoductelor Nord Stream, grav avariate în exploziile din septembrie 2022. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina însă o opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților săi, mai ales în Europa de Est. Critici din CDU față de reluarea importurilor de gaze rusești Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a declarat că o astfel de întâlnire ar putea încuraja și vocile din interiorul formațiunii sale care susțin reluarea achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, a spus Kiesewetter. Una dintre surse a declarat că AfD speră ca întâlnirea să arate că partidul poate juca un rol și în politica externă și, în același timp, să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. Relația cu Rusia are o importanță aparte în estul Germaniei, care s-a aflat sub influență sovietică până la căderea Zidului Berlinului. Mulți locuitori din est au o atitudine mai favorabilă față de Rusia și sunt mai critici față de Statele Unite, principalul garant militar al Germaniei.