Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat, spune ministrul de Externe al Ucrainei
„Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Șeful ucrainean al Externelor a precizat că „situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. „Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, atrage atenția Sybiha. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei, dar că intensitatea acestor sancțiuni impuse va crește. „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”, afirmă Sybiha. Ministrul ucrainean al Externelor a reiterat că Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua”. „Rusia va fi totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”, a scris Sybiha. Refuzul lui Putin de a accepta pacea va duce la înăsprirea sancțiunilor Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea” ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”, afirmând și că aduce după sine o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat un semnal fără precedent. Acesta a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă, în care a cuprins, pe larg, efectele războiului, atât în Rusia, cât și în Ucraina, solicitându-i totodată o întâlnire lui Putin, în vederea începerii negocierilor unui acord de pace. Cu toate acestea, vineri, Vladimir Putin a refuzat oferta propusă de Zelenski, în cadrul unor declarații la Forumul Economic Internațional de la Stankt Petersburg, afirmând că refuză întâlnirea până când ceea ce el numește „condiții” solicitate de Rusia nu vor fi îndeplinite de președintele Ucraiean. La puțin timp după declarațiile lui Putin, Zelenski a afirmat că „Mosscova alege din nou războiul”, criticând „reacția slabă” a omologului rus.
Război în Ucraina, ziua 1.563. Zelenski: Partea rusă încă alege războiul. Putin a refuzat o întâlnire față în față
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 6 iunie 2026, în a 1563-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a declarat că respingerea de către omologul său rus, Vladimir Putin, a propunerii de a organiza o întâlnire față în față pentru a negocia încheierea războiului care durează de peste patru ani demonstrează că liderul de la Kremlin „alege, încă, războiul”. Președintele Ucrainei a comentat răspunsul dat de Kremlin cu privire la scrisoarea sa deschisă. „A dezamăgit mulți oameni” „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului. Cred că acest răspuns a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”, a spus Zelenski. Vineri, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a transmis că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. Mai departe, președintele Federației Ruse a criticat stilul „grosolan” ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care liderul ucrainean formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia. „Această scrisoare conține unele remarce mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă”, a nuanțat Putin. În scrisoarea publicată joi, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles
Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina
Germania, Franța și Marea Britanie pregătesc un plan pentru discuții cu Rusia privind războiul din Ucraina
Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg. Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni. În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele. Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei. Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor. Decizia finală rămâne la Kiev Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord. Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA. Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.
Cordoanele sanitare nu fac decât să întărească forțele extremiste. Statele greșesc. Peter Magyar, interviu surpriză în presa germană
„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal” În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde: „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați. Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”. „Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice” Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE: „Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”. „Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești” Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător: „Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot. În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate. În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”. „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile” Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina. „În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie. SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el. Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa: „Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să
(FOTO/VIDEO) Ucrainenii arată cum dronele livrează ajutoare medicale. Imagini publicate de GUR
Grupul medical SNAKE al Legiunii Internaționale a Forțelor Armate Ucrainene și grupul Paragon al Unității Speciale Timur a Forțelor Armate Ucrainene dezvoltă un sistem de livrare de provizii medicale cu ajutorul dronelor către militarii răniți. Imaginile au publicate de Legiunea Internațională a Forțelor Armate Ucrainene. Grupul medical SNAKE face schimb de experiență cu grupul Paragon privind utilizarea sistemelor fără pilot pentru livrarea de mărfuri medicale către liniile frontului. În acest scop, se utilizează drone FPV, DJI Mavic și bombardiere cu drone. Cu ajutorul dronelor, la poziții pot fi livrate bandaje, antibiotice, fiole, sânge, plasmă și alte consumabile necesare pentru a oferi asistență răniților. Potrivit unui reprezentant al grupului SNAKE, livrările către pozițiile avansate se efectuează cel mai adesea cu ajutorul dronelor FPV, deoarece acestea sunt mai ieftine decât DJI Mavic și dronele bombardiere mari și sunt disponibile în cantități suficiente. „Împreună cu Paragon, dezvoltăm în prezent pachete medicale unificate. În prezent există 16 pachete pentru diferite tipuri de răni și diferite niveluri de pregătire a personalului care se află direct în apropierea răniților”, a declarat un reprezentant al grupului SNAKE. Potrivit acestuia, au fost pregătite seturi separate de materiale medicale pentru diferite tipuri de răni. „Există un pachet pentru conversie, există un pachet pentru anestezie, există un pachet pentru anestezie suplimentară, există un pachet pentru îngrijirea prelungită a rănilor, există un pachet pentru încălzire, există un pachet pentru traumatisme abdominale, traumatisme toracice”, a remarcat el. Fiecare colet are propriul marcaj, greutate și este adaptat unui anumit tip de dronă. Acest lucru permite să se identifice rapid setul necesar și să fie trimis la locație. Unitatea a explicat că un astfel de sistem ar trebui utilizat în cazurile în care evacuarea este imposibilă din cauza unei situații de luptă, a unei amenințări din partea dronelor inamice sau a minării zonei de la distanță. „Evacuarea este amânată la timp. Și este nevoie de asistență medicală imediat ce apare persoana rănită”, a menționat reprezentantul grupării. Conform planului dezvoltatorilor, după ce este rănit, soldatul sau camarazii săi raportează natura rănii, după care medicii stabilesc tipul de colet necesar și îl livrează cu drona direct la poziție. „Acest lucru ne oferă oportunitatea de a prelungi timpul în care acest militar rămâne pe poziție până când putem efectua o evacuare medicală”, a adăugat el. Anterior, Oboronka a scris că firma ucraineană Gurzuf Defence a prezentat hexacopterul greu „Ayudag-6”, capabil să transporte până la 90 kg de sarcină utilă pe o distanță de până la 25 km.
Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc la ONU legat de drona din Galați
Diplomatul ucrainean a calificat incidentul drept „alarmant” și a acuzat Rusia de escaladarea conflictului, susținând că drona care a lovit o zonă rezidențială din Galați era una rusească, încărcată cu explozibil. Acesta a transmis urări de însănătoșire celor doi români răniți și a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Când România și poporul ei întâmpină acest incident alarmant, când o dronă rusă de atac cu explozibil încalcă spațiul aerian al României și lovește o zonă rezidențială din orașul Galați, ducând la rănirea civililor și pagube semnificative”, a declarat reprezentantul Ucrainei. De cealaltă parte, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, susținând că afirmațiile Ucrainei sunt „false”. Diplomatul rus a afirmat că, dacă drona ar fi fost de fabricație rusească, acoperișul blocului lovit ar fi fost distrus în întregime. El a cerut o investigație amănunțită asupra resturilor dronei, cu participarea părții ruse. „Circumstanțele obiective ar putea fi stabilite numai printr-o investigație, cu implicarea părții ruse. Suntem gata să participăm la investigație”, a spus reprezentantul Rusiei. Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oficialul ucrainean a respins poziția Moscovei, afirmând că autoritățile de la Kiev au încredere în concluziile anchetei românești privind originea dronei. El a acuzat Rusia că promovează „teorii ale conspirației” și că incidentul de la Galați nu trebuie tratat ca unul izolat. Reprezentantul Ucrainei a mai susținut că oficiali ruși au amenințat în repetate rânduri capitale europene, inclusiv Paris, Berlin și Londra, prin declarații privind capacitatea unor rachete de a le lovi în câteva secunde.
Consiliul de securitate al ONU a început. Reuniunea are loc la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați
UPDATE: Kayoko Gotoh, despre riscul extinderii efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei Kayoko Gotoh, director pentru Europa, Asia Centrală și Americi în cadrul Departamentelor ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii și pentru Operațiuni de Pace. „Vinerea trecută, un incident periculos a concretizat avertismentele pe care le-am formulat în repetate rânduri cu privire la posibilitatea extinderii efectelor războiului dincolo de granițele sale” (…) În noaptea de 28 spre 29 mai, a precizat aceasta, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe cu zece etaje din municipiul Galați, în estul României, rănind doi locatari, o femeie și un copil. Deși nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă înarmată de la începutul războiului, în 2022, a fost pentru prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime. Incidentul survine pe fondul unei „tendințe îngrijorătoare”, caracterizată prin incursiuni ale dronelor în spațiile aeriene și în apele teritoriale ale statelor care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Federația Rusă, precum și al unei escaladări puternice a ostilităților atât din partea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene. Totodată, a spus ea, riscul unor erori de calcul militar este deosebit de periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv a Centralei Nucleare de la Zaporojie, unde, potrivit informațiilor disponibile, o dronă a lovit o clădire a turbinelor la 30 mai. „În contextul tensiunilor crescute, toate părțile implicate au responsabilitatea de a acționa cu prudență și de a se abține de la orice acțiune care ar putea destabiliza și mai mult situația”, a subliniat aceasta, avertizând că „această traiectorie periculoasă de escaladare și intensificare […] riscă să scape de sub control”. UPDATE: Regatul Unit condamnă încălcarea suveranității NATO și a României „Rusia poartă toată responsabilitatea pentru escaladarea conflictului și încălcarea suveranității României. Solicităm încetarea imediată a focului. Regatul Unit este solidar cu România și NATO. Ne-am angajat să apărăm fiecare cm al teritoriului NATO, Stăm umăr la umăr pentru Ucraina și România”, a declarat reprezentantul Regatului Unit. UPDATE: Grecia denunță Rusia Reprezentanta Greciei a denunțat escaladarea războiului Rusiei și incursiunile cu drone rusești pe teritoriile Poloniei, Estoniei și României. „Grecia condamnă încălcarea spațiului aerian al României și ne exprimăm toate gândurile către persoanele rănite pentru recuperare rapidă. Toate încălcările spațiului aerian constituie violarea dreptului internațional și este inacceptabil”. UPDATE: Franța își exprimă solidaritatea față de România: „Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate care apare pe lista „neagră” „Franța va juca un rol în descurajarea Rusiei și își exprimă solidaritatea față de România”, a declarat reprezentantul Franței la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate. „Este pentru prima oară când un membru al Consiliului de Securitate apare pe lista neagră a violențelor sexuale pe timp de război”, a adăugat oficialul, care la rândul său a solicitat armistițiu imediat în Ucraina. „Franța va rămâne un aliat al României”, a încheiat acesta. UPDATE: Reprezentanta Letoniei: „Vremea imperiilor, colonialismului și sferelor de influență s-a încheiat. Rusia, ca membră a Consiliului de Securitate,a devenit o amenințare” Reprezentanta Letoniei a denunțat Rusia pentru amenințarea integrității teritoriale și încălcarea dreptului internațional după ce o dronă rusească a provocat doi răniți în Galați. „Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, a ajuns în postura de amenințare la adresa păcii”. UPDATE: Kayoko Gotoh face prezentarea Kayoko Gotoh, directoarea pentru Europa, Asia Centrală și cele două Americi din cadrul Departamentelor pentru Afaceri Politice și de Consolidare a Păcii și Operațiuni de Pace, urmează să susțină o scurtă prezentare. Inițial, trebuia să facă prezentarea Antonio Guterres, secretarul general al ONU. Oana Țoiu: „Pentru prima oară avem răniți în rândul cetățenilor României. Comportamentul Rusiei este inacceptabil” „O dronă rusească cu explozibil a încălcat dreptul internațional după ce a violat spațiul aerian al României. S-a prăbușit și explodat deasupra unui bloc de locuințe din Galați.”, a declarat ministra demisă a Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu. „Pentru prima oară, avem răniți printre cetățeni români. Am raportat pagube semnificative. Este consecința directă a agresiunii ruse din Ucraina. Acest comportament este inacceptabil și trebuie să înceteze. Solicităm armistițiu imediat”, a declarat ministra. O reuniunea de urgență în cadrul Consiliului de securitate al ONU a început la solicitarea României, fiind purtate discuții despre amenințările Rusiei la adresa securității internaționale în urma celui mai grav incident petrecut în spațiul NATO de la începerea războiului ruso-ucrainean. Reamintim că în noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc din Galați. În urma incidentului, două persoane au fost rănite. Statul român l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța, iar NATO și UE au denunțat Rusia pentru „nesăbuință” O dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, 29 mai. Foto: Viata-libera.ro La solicitarea României, Consiliul organizează o sesiune de informare în cadrul punctului de pe ordinea de zi „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale”. Reuniunea de urgență are loc înainte de cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale ONU, programată pentru 3 iunie să desfășoare alegeri pentru alegerea membrilor non-permanenți prin rotație ai Consiliului de Securitate. Ambasadorul României la ONU: „Intruziunea dronei – încălcări grave ale Cartei ONU” Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite, Cornel Feruță, a anunțat că România a solicitat reuniunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU. „Imediat după incidentul cu drona rusească care a explodat asupra blocului de locuințe din Galați, România a inițiat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează rolul Consiliului în situațiile care amenință menținerea păcii și securității internaționale”, a declarat Feruță. Ambasadorul a adăugat că pătrunderea dronei rusești și detonarea acesteia pe acoperișul unui bloc din Galați, într-o zonă dens populată, care a dus la rănirea a două persoane, a încălcat Carta ONU și dreptul internațional. „Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea cetățenilor români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni, 1 iunie 2026, la ora 15:00, ora New York-ului, într-o
Comandatul Suprem al Armatei și Ministrul Apărării nu se pun de acord cu privire la traiectoria dronei de la Galați. Una susține Nicușor Dan, alta Radu Miruță
Președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, par să aibă variante diferite în ceea ce privește drona rusească care a căzut pe un bloc din Galați. Radu Miruță a evitat să confirme afirmația șefului statului potrivit căreia drona rusească ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană. Oficialul a afirmat la Digi 24 că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria. El a mai adăugat că MApN a monitorizat drona. Nicușor Dan a explicat traiectoria dronei care a lovit blocul din Galați Șeful statului a declarat vineri, la Galați, și duminică, într-un interviu pentru BBC, că drona care a lovit blocul din România era rusească, făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni și a fost deviată cinetic de armata Ucrainei. Pe de altă parte, într-o intervenție pentru Digi24, Miruță spune că Armata Română n-are de unde să știe un asemenea lucru. „În primul rând, este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Este sigur pentru că noi am mai avut una acum 4-5 săptămâni, nu a explodat și noi am comparat ambele drone, resturile care au explodat ieri și cea de acum 1 lună și sunt complet identice. Ca atare, putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, o dronă rusească. În al doilea rând, știm ce s-a întâmplat. A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni, care este în Vestul Dunării, în zona Odessa. Ca atare, este vorba de zona Vestică a Ucrainei, în zona Mării Negre. Deci a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone. Exact, exact, nu a fost un atac țintit. Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă”, a spus președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC. Nicușor Dan, 1 an de mandat / Foto – Mediafax Miruță evită să confirme explicația avansată de Nicușor Dan Radu Miruță, ministrul Apărării, vine cu o altă variantă, într-un interviu televizat. Oficialul a declarat că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria, susținând că dezbaterea privind modul în care drona a ajuns în România „este o fentă în spațiul public”. „Drona este de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Rusia care, după aceste date, spun că nu e a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria şi să găsească fabrica din Rusia în care a fost produsă această dronă. Atât timp cât are încărcătură explozivă, este în datoria celor ce o lansează să se ocupe de traiectoria ei”, a afirmat Miruță. Foto: Facebook / Nicușor Dan Ministrul a precizat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT) și a subliniat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident. „Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie”, a declarat el. Întrebat dacă poate confirma declarația președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că drona și-ar fi schimbat traiectoria după ce a fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană, ministrul Apărării a spus că nu deține date în acest sens. „Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a declarat Miruță. Oficialul a mai spus că instituțiile care se ocupă de expertizarea epavei ar putea stabili mai multe detalii privind circumstanțele incidentului „Probabil că există posibilitatea de a se face și expertiză balistică asupra componentelor sau probabil că Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații. Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi”, a declarat ministrul. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. „Este o fentă în spațiul public” Radu Miruță a adăugat că discuția privind motivul exact pentru care drona și-a schimbat direcția riscă să distragă atenția de la problema principală. „Este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”, a spus ministrul. Acesta a precizat că numeroase drone ajunse anterior pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe. „Este posibil ca și această dronă să aibă urme de gloanțe. Eu vă spun că datele pe care le-am primit sunt cu privire la componență și sursă”, a mai declarat Radu Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ: Pamfletul lui Mircea Dinescu după prăbușirea dronei de la Galați: „Kakaia deviația, Nicușor Dan?!” Consiliul de Securitate al ONU se reunește în sesiune specială, la solicitarea României, după incidentul cu drona care a lovit un bloc din Galați
Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.