Sancțiunile americane asupra Rusiei, la un pas de realitate. Proiectul de lege are nevoie de semnătura lui Trump
Proiectul de lege ce conține un amplu pachet de sancțiuni menit să-l priveze pe Vladimir Putin de resursele financiare pentru susținerea invaziei în Ucraina, a fost adoptat, miercuri, în Camera Reprezentanților. Proiectul a fost pentru prima dată prezentat în urmă cu un an și jumătate de răposatul senator american republican, Lindsey Graham, dar și alți zeci de senatori, potrivit Associated Press. Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a votat cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă în favoarea proiectului de lege. Documentul a fost trimis președintelui Trump, care urmează să-l semneze pentru a fi, practic, promulgat. Legea privind sancțiunile Rusiei impune sancțiuni oficialilor ruși, băncilor și unei flote „din umbră” de petroliere care asigură transportul țițeiului rus. De asemenea, îi impune lui Trump să impună tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au luat măsuri semnificative pentru a reduce aceste importuri. Legislația reprezintă cel mai ambițios efort de sprijinire a Ucrainei de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și ar pune capăt unei perioade de aproape doi ani de impas relativ în această chestiune, care a urmat unui pachet de ajutor de urgență din 2024. Susținătorii au afirmat că această prevederea ce îi vizează pe importatorii de petrol și gaze rusești are scopul de a descuraja China și India să cumpere resurse din Rusia. Criticii proiectului de lege și-au exprimat temerea că Trump va folosi prevederea pentru a viza aliații SUA din Uniunea Europeană și din alte părți. „Acest președinte a spus întotdeauna că iubește tarifele. Și cunoaștem istoricul acțiunilor sale în ceea ce privește tarifele impuse aliaților noștri europeni și aliaților noștri de pretutindeni”, a acuzat deputatul democrat Gregory Meeks. Cu toate acestea, demersul a fost încurajat pe președintele Zelenski. Acesta a insistat pentru adoptarea proiectului de lege, lansând chiar un apel direct către senatori cu puțin timp înainte ca documentul să fie supus la vot în Senatul american, luna trecută. Zelenski a precizat că, în timpul războiului, uneori este mai bine să „iei o decizie nu tocmai perfectă decât să nu faci nimic”. „Iar acesta este un moment istoric foarte important pentru Statele Unite. Proiectul de lege trebuie adoptat, supus la vot și susținut”, se arată în mesajul publicat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Pe lângă asta, sunt importante deciziile ferme ale Administrației SUA. Deciziile personale ale președintelui Trump. Sper din tot sufletul că vom vedea acest lucru”, șeful statului ucrainean.
Iulia Mendel acuză că i-a fost interzis un discurs în Parlamentul European
Iulia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu a fost lăsată să susțină un discurs în Parlamentul European. Ea a anunțat acest lucru pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X. Loading … „În ziua în care trebuia să susțin discursul, mi s-a interzis accesul în Parlamentul European. Pun acest lucru în mod direct pe seama sancțiunilor impuse de Zelenski. Totuși, discursul va avea loc, pentru că știu că reprezint o parte importantă a societății care tânjește după pace și vrea să fie auzită”, a transmis Iulia Mendel, miercuri, pe X. Mendel a fost secretar de presă al liderului ucrainean din iunie 2019 până în iulie 2021. După plecarea din funcție, Mendel a început să-l critice dur pe Zelenski. Mai exact, în luna mai, aceasta i-a acordat un interviu jurnalistului american Tucker Carlson, în care a relatat detalii despre colaborarea sa cu Zelenski și l-a numit „un rău ascuns” și „un urs grizzly”. (Mai multe detalii AICI) Totuși, Mendel a pus impunerea sancțiunilor pe seama faptului că urma să susțină în Parlamentul European un discurs despre pace. Foto: Profimedia
Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Nicu Ștefănuță avertizează că Flancul Estic este tot mai expus atacurilor: În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a afirmat, duminică seară, că întregul Flanc Estic este sub atac, iar în această vară situația a fost mai gravă decât oricând. Europarlamentarul a spus că, în România, doar norocul a făcut ca până acum să nu existe victime. „O dronă rusească a lovit azi din plin un tren și un tir la 800 de metri de granița poloneză. Era trenul în care fusese Radek Sikorski, ministrul de externe polonez, cu o zi înainte. Cu câteva minute înainte, trecuseră Boris Johnson, fost prim ministru britanic, Carl Bildt, prim ministru suedez și un consilier al lui Merz, premier german. În Bulgaria, o a doua fabrică de muniție a explodat misterios, probabil ca urmare a unei acțiuni de subminare”, a scris, duminică seară, pe Facebook, Nicu Ștefănuță. Europarlamentarul a avertizat că atacurile afectează întregul Flanc Estic. „Tot Flancul Estic este sub atac, vara aceasta, mai mult decât oricând. În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum”, a transmis Ștefănuță. Cum se pregătesc Finlanda și țările baltice Nicu Ștefănuță a făcut câteva precizări și despre măsurile luate de alte state pentru a face față unor eventuale amenințări. El a dat exemplul Finlandei, care are 55.000 de adăposturi antiaeriene. „În Finlanda, țară cu 55.000 de adăposturi antiaeriene, a avut loc un mare exercițiu de pregătire a populației. O simulare a vieții în adăpost. Finlanda lucrează de ani buni cu conceptul de reziliență a populației. Au 1 milion de rezerviști, toată lumea știe câte ceva despre apărare și protecție și vorbesc deschis despre asta”, a afirmat europarlamentarul. El a făcut referire și la situația celor trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, despre care spune că se pregătesc de ani de zile pentru un posibil scenariu de ocupație rusească. „Cele 3 țări baltice, Lituania, Letonia, Estonia, sunt pregătite de ani buni unui scenariu de ocupație rusească. Atacuri hibride au săptămânal, de ani buni. Susțin la PE ca tot mai multă tehnologie și grupuri de luptă europene să fie prezente fizic pe frontul de est. Numai un efort comun european și NATO îl va face pe Putin să se gândească de două ori”, a transmis Ștefănuță. Critici pentru reacția din România Europarlamentarul a criticat și reacțiile venite din România referitor la apărarea țării în fața unei eventuale amenințări rusești. El a spus că aceste subiecte sunt atacate de persoane care se autointitulează „patrioți”. „În România, dacă vorbești de apărarea țării în fața Rusiei ești luat la țintă și tot felul de «patrioți» aruncă cu pietre în tine. Lumea o ia razna și noi ne pregătim de … liniște”, a mai transmis Nicu Ștefănuță.
Giorgia Meloni respinge alianțele cu cei care se opun sprijinului pentru Ucraina: Nu sunt o persoană care se mulează după cum bate vântul
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a respins speculațiile potrivit cărora ar putea încheia alianțe cu forțe care se opun ajutorului militar acordat Ucrainei, relatează Kyiv Post. Într-un interviu acordat ziarului italian Il Foglio, Giorgia Meloni a spus că nu este dispusă să renunțe la convingerile sale pentru un avantaj electoral. „Giorgia Meloni nu este, cu siguranță, dispusă să facă opusul a ceea ce a făcut până acum sau a ceea ce crede, din calcule politice sau electorale”, a afirmat ea, întrebată dacă a stabilit linii roșii clare pentru formarea unei coaliții. Declarațiile sale au venit ca un avertisment pentru Roberto Vannacci, fost general devenit politician de extremă dreapta, critic al Uniunii Europene și al ajutorului militar pentru Ucraina. „Oricine caută un premier care își schimbă opinia în funcție de sprijinul acestui sau acelui partid, mereu și doar pentru câștig personal, ar trebui să caute în altă parte. Sunt o persoană serioasă și nu sunt o persoană care se mulează după cum bate vântul.”, a spus ea. Meloni urmează să se prezinte în fața alegătorilor la scrutinul de anul viitor, după ce a devenit recent premierul cu cel mai lung mandat din istoria Republicii Italiene. Creșterea lui Roberto Vannacci în sondaje ar putea încurca planurile Giorgiei Meloni, totuși. „Pentru mine, în acești ani, ar fi fost mai avantajos din punct de vedere electoral să nu sprijin Ucraina, decât să o fac. Nu am sprijinit Ucraina de dragul Kievului; am sprijinit Ucraina de dragul Romei.”, a spus Meloni. Ea a mai precizat că Italia ar avea totul de pierdut într-un sistem internațional în care regulile coexistenței pașnice dintre națiuni s-ar prăbuși și ar prevala „legea celui mai puternic”. Peste 44% dintre italieni consideră în prezent cheltuielile pentru apărare o povară pentru țară, față de 32,1% care le văd drept o investiție strategică, potrivit raportului anual al institutului privat de cercetare Eurispes.
Tren lovit de o dronă rusă, la 2 km de granița cu Polonia
Un alt incident a avut loc, la granița cu Polonia. Duminică, 13 septembrie 2026, un tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia. Echipajul trenului a fost avertizat din timp și nimeni nu a fost rănit. O dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri care circula de la Kiev spre Varșovia. Incidentul a avut loc la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia. Echipele feroviare au detectat din timp amenințarea și au avertizat echipajul. Intervenția a prevenit o posibilă tragedie. Forțele ruse au atacat și zona punctului de control Yahodyn-Dorohusk, la granița dintre Ucraina și Polonia. O benzinărie a fost avariată, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană. Loading … Tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia Nu au fost înregistrate victime Purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră ucrainene a confirmat că atacul nu a lovit direct infrastructura punctului de frontieră. Activitatea a fost suspendată temporar în timpul alertei aeriene. Personalul și călătorii s-au adăpostit până la încheierea pericolului. Nicio persoană nu a fost rănită pe partea poloneză, potrivit autorităților. Punctul de frontieră Dorohusk a fost închis temporar peste noapte. Acesta a fost redeschis, iar traficul dintre Polonia și Ucraina se desfășoară în prezent normal, scrie g4media. „În prezent, punctul de trecere a frontierei polono-ucrainene de la Dorohusk este operațional, iar traficul dintre cele două țări se desfășoară normal”, a comunicat Poliția de Frontieră din Polonia. Atacurile din proximitatea frontierei au avut loc în cadrul unei operațiuni aeriene mai ample a Rusiei asupra Ucrainei. Duminică dimineața, Polonia a emis alerte în zonele de graniță, iar sirenele au fost activate în mai multe județe. Ca măsură de precauție, armata poloneză a mobilizat și avioane de vânătoare. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a condamnat atacul Rusiei asupra punctului de frontieră Yahodyn, aflat în apropierea graniței cu Polonia. El a avertizat că atacurile reprezintă „teroarea lui Putin” care ajunge la porțile UE și NATO. Sibiha le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni economice dure împotriva Kremlinului. „Atacurile barbare rusești din apropierea frontierei ucraineno-poloneze de la Yahodyn nu sunt doar o continuare a atacurilor asupra frontierelor de stat ale Ucrainei. Aceasta este teroarea lui Putin care bate direct la ușa UE și NATO. Barbarii ruși sunt deja la porțile voastre, dragi parteneri”, a declarat Sybiha. Sursă foto: capturi video Sursă video: @mediapivden
Putin avertizează: O desfășurare de trupe europene în Ucraina ar fi un război împotriva Rusiei
„În prezent, ei (liderii europeni) susțin că iau în considerare modalitățile de trimitere a trupelor pe teritoriul ucrainean. Aceasta înseamnă un război împotriva Rusiei”, a declarat Vladimir Putin, citat de agențiile de știri rusești, din New Delhi, unde participă la un summit BRICS, potrivit Le Figaro. „Nu amenințăm și nici nu intenționăm să amenințăm țările europene. De ce am face-o? Nimeni nu își dă seama că nu avem niciun motiv să intrăm în conflict cu Europa”, a adăugat el. Putin a afirmat, de asemenea, că liderii europeni „își sperie poporul cu o amenințare imaginară din partea Rusiei”, adăugând că „această amenințare nu există și nu a existat niciodată”. Rusia, care a lansat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022, a prezentat în mod constant desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean ca o linie roșie. Această idee a fost discutată de liderii europeni timp de mai mulți ani, dar nu s-a materializat niciodată. Rusia își justifică ofensiva împotriva Ucrainei, în special, invocând amenințarea reprezentată de extinderea NATO, alianța militară occidentală la care Kievul aspiră să se alăture, la granițele sale.
Ucraina a lovit o uzină rusească care produce componente pentru motoare de aeronave și sisteme Pantsir
Forțele ucrainene au lovit o uzină din industria rusească de apărare care produce componente pentru motoare de aeronave militare și sisteme de apărare antiaeriană, o stație radar și facilități pentru drone, conform Kyiv Post. Anunțul a fost făcut vineri, 11 septembrie, de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit armatei ucrainene, atacurile au vizat obiective militare rusești din mai multe regiuni, precum și din teritoriile ucrainene ocupate. Cel mai important obiectiv a fost Uzina de Construcții de Mașini din Snijne, în regiunea ocupată Donețk. Fabrica produce componente pentru motoare cu turbină cu gaze, plus pale de compresor și de turbină. Forțele ucrainene au mai vizat două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog, în regiunea Rostov, o stație radar rusă în Berezki, în regiunea Briansk, alături de o facilitate din Donețk folosită pentru depozitarea dronelor de atac. În regiunea ocupată Lugansk, forțele ucrainene au lovit un centru de instruire a operatorilor de drone FPV și o unitate a forțelor cecene „Ahmat”, în localitatea Petropavlivka. Statul Major nu a oferit detalii despre cât de grave sunt pagubele produse la obiectivele respective, precizând că rezultatele atacurilor sunt încă evaluate. Loviturile fac parte din campania continuă a Ucrainei împotriva infrastructurii militare ruse și a industriei de apărare care susține războiul Moscovei împotriva Ucrainei. Parte a unei campanii ucrainene mai ample cu drone Atacul raportat de Statul Major a avut loc în contextul unui val foarte mare de lovituri ucrainene cu drone, lansate în cursul nopții asupra infrastructurii industriale din Rusia. În Perm, o importantă uzină chimică ar fi fost vizată de drone ucrainene vineri dimineață, 11 septembrie. Imaginile par să surprindă o dronă care coboară în picaj spre facilitate. În Saratov, a fost raportat un incendiu la rafinăria de petrol Saratov, deținută de compania Rosneft. Un centru logistic Ozon a luat, de asemenea, foc. În Volgograd, autoritățile regionale au anunțat avarii la o unitate industrială și la un bloc de locuințe. Două persoane au fost spitalizate.
Călin Georgescu cere respingerea militarilor în Ucraina
Călin Georgescu critică dur demersul președintelui Nicușor Dan privind participarea militarilor români în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Într-o postare pe Facebook, Georgescu susține că România trebuie să rămână neutră și acuză că implicarea militară ar putea antrena țara într-un conflict care „nu este al nostru”. Călin Georgescu susține că solicitarea președintelui către Parlament este „gravă și insuficient explicată țării”. Acesta susține că miza nu este numărul militarilor trimiși, ci angajamentul politico-militar al României. Georgescu cere parlamentarilor să nu aprobe solicitarea înainte ca românii să fie informați cu privire la mandatul, temeiul juridic, lanțul de comandă, regulile de angajare, costurile și condițiile unei eventuale retrageri. În plus, acesta solicită ca presupusele finanțări, presiuni și înțelegeri care ar fi precedat demersul să fie făcute publice. ”România are, înainte de orice, datoria de a-și apăra viața și viitorul. Superioritatea României ca actor strategic vine din neutralitatea față de orice conflict: ea ne face un partener căutat pentru pace, nu un instrument folosit în război. Nicușor Dan a cerut Parlamentului să aprobe participarea Armatei României, cu până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Consider acest demers grav și insuficient explicat țării. Este un pas sinucigaș spre angajarea României într-un război care nu este al nostru — începutul unui drum care, odată deschis, va fi greu de închis. Miza nu este numărul militarilor, ci angajamentul politico-militar al României. Chiar și trimiterea unui singur militar poate atrage întreaga țară în logica unui conflict. România trebuie să apere pacea și buna înțelegere, în țară, în regiune și dincolo de ea. Există o singură soluție responsabilă: diplomația permanentă. Securitatea țării se consolidează prin dialog și comunicare, nu prin conflict. Înainte de orice vot al Parlamentului, românii trebuie să cunoască mandatul, temeiul juridic, lanțul de comandă, regulile de angajare, costurile și condițiile retragerii. Toate finanțările politice și media, toate presiunile și toate înțelegerile care au precedat această solicitare trebuie făcute publice. Parlamentul României trebuie să se manifeste matur, responsabil și lucid: să respingă această solicitare în mod patriotic. Cine votează devine părtaș la abandonarea interesului național și își asumă o răspundere istorică în fața poporului român.”, a scris Călin Georgescu, pe pagina sa de Facebook. Călin Georgescu: ”Astăzi se vede cu ochiul liber: Nicușor Dan își apără scaunul, nu țara” Georgescu susține că președintele Nicușor Dan ar pune interesele politice personale deasupra interesului național și afirmă că actualul șef al statului ar executa „ordinele celor care l-au instalat la Cotroceni”. Acesta susține că demersul privind participarea militarilor români, alături de „faptele deja cunoscute”, ar demonstra că prezența lui Nicușor Dan la Cotroceni reprezintă „un pericol real” pentru siguranța, independența și suveranitatea României. ”Astăzi se vede cu ochiul liber: Nicușor Dan își apără scaunul, nu țara. Pentru scaunul cumpărat prin înțelegeri, oferă acum drept tribut interesele României. Ca să-și ascundă compromisurile și să rămână la putere, execută ordinele celor care l-au instalat la Cotroceni împotriva voinței poporului român. Acest demers, alături de faptele deja cunoscute, dovedește că prezența lui la Cotroceni a devenit un pericol real pentru siguranța, independența și suveranitatea țării. În acest sens, reiterez și solicitarea adresată Parlamentului României de a urgenta procedura de suspendare din funcție a lui Nicușor Dan. Domnilor parlamentari, interesul României este pacea. Aveți astăzi ocazia de a o salva. Nu lăsați ca iresponsabilitatea unui om să devină povara unui popor întreg. Le rog pe mamele României să se roage pentru discernământul celor aflați la putere. Copiii noștri sunt o binecuvântare de la Dumnezeu și apartin familiilor lor, nu războaielor altora”, a punctat Georgescu.
Ambulanță ucraineană ciuruită de gloanțe, expusă în fața Ambasadei Rusiei din Portugalia
Ambulanța a fost supusă rafalelor rusești, chiar în timpul unei intervenții, care urma să salveze o femeie ucraineană rănită într-un atac cu bombă. „O echipă medicală a fost chemată să salveze o femeie rănită în urma unui atentat cu bombă. După ce au intrat în clădire pentru a o salva, această ambulanță a fost supusă focului de gloanțe”, a declarat pentru Euronews, Roman Grymalyuk, președintele asociației portughezo-ucrainene ORANTA. Fost vehicul de urgență medicală, acesta este acum un obiect de expoziție care, potrivit asociației, dezvăluie ororile conflictului și ale atacurilor rusești asupra civililor. Ambulanța, care a fost expusă deja în mai multe orașe europene, a ajuns recent în Portugalia. Înainte de a sosi la Lisabona, autospeciala a fost prezentată în mai multe orașe portugheze. A shot-up Ukrainian ambulance is in front of the russian federation embassy in Lisbon all day today. A reminder of the crimes russians are committing in Ukraine. It’s not like they’re going to care up there in that building, but I hope it’s an eyesore for them. The ambulance… pic.twitter.com/ny9kKdgpCm — Freyja Kristensen 🇪🇺🇩🇰🇬🇱🇫🇴🇪🇦🇩🇪🇺🇦 (@Germania_Freyja) September 3, 2026 În capitală, ambulanța a fost parcată la doar câțiva metri de Ambasada Federației Ruse. Pentru Roman Grymalyuk, acesta este încă un act de rezistență, mai ales după ce atașatul ambasadei Rusiei a declarat, recent, că Portugalia este una dintre cele mai ostile țări din Europa. „Dacă Portugalia este inamicul unei țări teroriste, putem spune că se află de partea cea bună a istoriei, de partea cea bună a lumii și a apărării umanității”, a spus Roman. Ambulanța și expoziția care o însoțește fac parte din campania internațională „Ukraine is Calling”, organizată de LUkraine, care a vizitat deja 11 țări europene, între care Belgia, Olanda, Austria, Elveția, dar și Franța. Câștigătoare a Premiului Cetățeanului European în 2023, campania își propune să strângă fonduri pentru achiziționarea a peste 100 de vehicule medicale destinate Ucrainei.