Etichetă: ucraina

UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol

„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.

Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele

Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.

Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței: Băsescu, despre criza carburanților din România

Invitat la Digi24, duminică seara, fostul președinte Traian Băsescu a vorbit despre criza de carburant. „Deci Caspian Pipeline Consortium este conducta de 1.500 de km, care leagă Tengiz, cel mai mare depozit de țiței din lume, de Novorossiisk, 1.510 km”, a transmis el. „Dar acest traseu este închis și aș vrea să înțelegem în ce context discutăm. În situația în care zăcământul de la Tengiz este deținut în proporție de 50% de Chevron, plus 25% Exxon, iar cazacii au 20% și Lukoil mai are 5%. Deci zăcământul este gestionat de americani, iar Chevronul este 15% în conducta de transport de la Tengiz la Novorossiisk”, a adăugat Băsescu. Ucrainei „îi dăm pâinea de la gură” Potrivit fostului șef de stat, Ucraina produce „daune uriașe” României și Europei prin blocarea aprovizionării cu țiței. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cuțiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței de Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni”, a mai transmis fostul președinte. Traian Băsescu a mai specificat că „încărcam pe vapoare cerealele lor și nu cele românești. I-am ajutat enorm tot timpul, cu ce am putut noi, la dimensiunile noastre”. Totuși, fostul președinte a afirmat că „avem alternative cu țiței de Kazahstan. Dar problema este că trebuie discutat”. „O altă variantă, dar care e mai peste mână, este tot așa cu țiței din Kazahstan care vine la Baku, de la Baku pleacă în Azerbaijan și din Azerbaijan în Turcia pe conductă. Dar asta înseamnă că am merge să încărcăm în Mediterană și să intrăm prin strâmbările turcești. Ceea ce ridică probleme datorită aglomerației, a costurilor și așa mai departe”, a explicat Traian Băsescu.

Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent

Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.

Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova

Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Ce explicații aduce sociologul

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Acesta susține că lucrurile nu merg bine pentru ucraineni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost o bătălie între două viziuni de a face război” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu afirmă că atunci când o armată își schimbă Șeful Statului Major în mijlocul războiului, acela nu e un semn bun. Acesta menționează că schimbarea lui Oleksandr Sîrski este dovada unei bătălii între două viziuni de a face război. „Când o armată, în timpul războiului, schimbă Șeful Statului Major, e foarte greu să argumentezi că toate lucrurile merg bine. Nu merg bine. Pentru că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost, de fapt, o bătălie între două viziuni de a face războiul. Oleksandr Sîrski, omul care a făcut războiul și l-a învățat de la sovietici, a înțeles că au nevoie de oameni în infanterie, pentru că dronele voastre teribile nu sunt suficiente.”, menționează geopoliticianul. Sociologul îl menționează pe Oleksandr Sîrski ca fiind una dintre părțile acestei bătălii. Sîrski este, după spusele geopoliticianului, un militar bine antrenat, care a înțeles că războiul împotriva Rusiei nu poate funcționa doar cu drone, fără a mai avea infanterie. Demiterea lui Sîrski vine la doar câteva zile după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov. „Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării” Sociologul susține că rușii au luat teritorii din Ucraina care nu era pe harta inițială a misiunii speciale. Deși acele teritorii erau luate pentru a fi punct de negociere, acesta susține că rușii nu le vor mai da acum înapoi. Geopoliticianul anunță o escaladare a conflictului din Ucraina, care va tot crește. „Deci, rușii au luat niște teritorii care nu erau pe harta misiunii speciale. Le-au luat ca să le țină acolo, să le dea înapoi la negocieri. Și acuma au spus nu le dau nici pe astea. Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării, pentru că la asta asistăm. Într-o situație pe care presa occidentală și europeană, o anumită parte a presei, vrea să o prezinte ca un mare succes pentru Ucraina. Într-o mare măsură e un succes, în sensul că Ucraina bombardează infrastructură logistică, inclusiv civilă în Rusia.”, explică sociologul. Strategia cu drone a generat o rețea de comercianți fără precedent Dungaciu afirmă că strategia cu drone este fals atribuită fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov. Acesta susține că întreaga strategie a fost acceptată și din considerente economice, pentru că generează o rețea imensă de comercianți. „Mihailo Fedorov, fostul ministru al apărării, omul din IT, nu din armată, se zice că el ar fi inventat această strategie cu drone. Nu el a inventat-o. Strategia cu drone a fost acceptată de armata Ucrainei pentru că s-a generat o rețea de comercianți de drone la nivel continental, la nivel mondial, aș spune, fără precedent.”, afirmă Dungaciu. Demiterea lui Mihailo Fedorov a declanșat proteste de stradă la Kiev și în alte orașe în care ucrainenii au strigat „Sîrski, afară!” și au cerut reformarea armatei. Din 16 iulie, ucrainenii protestează zilnic împotriva înlăturării lui Fedorov. Acesta este unul dintre cei mai tineri și mai populari oficiali de rang înalt din țară. În tot acest val de nemulțumiri, președintelui ucrainean i s-a acordat un ultimatum ca până vineri să îl demită pe Sîrski.

Scandal în platoul emisiunii Subiectul Zilei. Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz se ceartă pe banii bisericilor

In platoul emisiunii „Subiectul Zilei” difuzate de Gândul, a avut loc un schimb dur de replici între Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz privind acordarea ajutorului financiar față de Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … Lidia Vadim-Tudor, deputat AUR în Parlamentul României, susține că, din punctul ei de vedere, România ar trebui să urmeze exemplul altor țări din regiune, reducând sau tăind total fondurile pentru Ucraina. Banii rămași, spune invitată, ar trebui redirecționați către domenii cheie din România, cum ar fi sănătatea sau educația. „Eu am spus ce am avut de spus și în continuare spun și susțin faptul că, de exemplu, am putea, așa cum au făcut și alte țări din regiune, să micșorăm, dacă nu chiar să tăiem ajutorul pentru Ucraina și să direcționăm acei bani în educație, în sănătate și în multe alte domenii”, a declarat Lidia Vadim-Tudor. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?” Deputatul USR Iulian Lorincz, și el prezent în platou, a încercat să o pună în dificultate pe Lidia Vadim-Tudor. Acesta a întrebat-o pe deputata AUR dacă ar fi de acord cu o altă redirecționare de fonduri. Mai exact, el a propus ca banii alocați Bisericii să meargă tot către educație sau sănătate. Între cei doi deputați s-a generat un dialog contradictoriu, reprezentanta AUR refuzând însă să cedeze provocării și insistând că prioritare pentru tăiere rămân ajutoarele acordate Ucrainei. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?”, a întrebat Iulian Lorincz. „Nu, aș tăia de la Ucraina”, a replicat Lidia Vadim-Tudor. „Deci n-ați tăia. Deci dumneavoastră, doamna Vadim-Tudor, de la AUR, nu vreți să tăiați de la biserici să dați în educație și sănătate. Atunci ați tăia sau nu?”, a insistat deputatul USR. „Asta spuneți dumneavoastră în locul meu. Eu v-am spus de unde aș tăia, eu aș tăia ajutorul dat Ucrainei”, a conchis reprezentanta AUR. Discuția privind sprijinul financiar și militar oferit de România vine în contextul celor mai recente declarații ale președintelui Nicușor Dan. Miercuri, la Kiev, șeful statului a afirmat că detaliile privind ajutorul acordat Ucrainei nu pot fi făcute publice.

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o forță multinațională pentru Ucraina: Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina. Istoricul amintește că Bolojan a anunțat că România va permite tranzitul unor trupe străine către Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Bolojan ne-a anunțat că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici” Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan amintește una dintre declarațiile lui Ilie Bolojan din vremea în care era președinte interimar. În martie 2025, Bolojan anunța că nu vor fi trimiși militari din România să lupte în Ucraina. Istoricul surprinde că premierul demis a mai precizat și că trupele străine care vor merge să lupte în Ucraina vor avea drept de tranzit în România. „Ilie Bolojan, încă din martie 2025 când era președinte interimar, a zis că România nu va trimite militari în Ucraina. Dar de militarii care trec pe aici și se duc în Ucraina să se bată cu rușii, ce zicem? Bolojan ne anunța încă de atunci nu numai că face exerciții împotriva Rusiei, ci că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici.”, amintește Valentin Stan. Profesorul Stan critică proiectul lui Macron de a organiza forță multinațională pentru Ucraina. Acesta susține că președintele Franței vrea să aibă oameni pe teritoriul Ucrainei, ca în cazul unui nou atac al Rusiei să poată interveni. Istoricul se întreabă ce se va întâmpla cu acești militari după terminarea războiului. „Forța de reasigurare, misiunea de sprijin pentru Ucraina, asta e forța multinațională pentru Ucraina. Ce are? Vocație defensivă… Măsurile sunt puse în aplicare pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Deci în momentul în care s-a terminat războiul acolo, ce fac ăștia? Sunt acolo pentru a răspunde dacă Rusia ar decide să atace din nou. Adică ăștia vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, spune Macron, ca să se bată cu Rusia. Iar noi îi susținem pe ăștia… Franța este națiune cadru NATO în România. Iar ăștia vor desfășura aceste forțe, inclusiv pe teritoriul țărilor vecine.”, explică istoricul. Sloganul lui Macron – ne batem cu rușii Stan critică dur proiectul francez și susține că România, chiar dacă nu participă, va avea parte de exerciții militare pe teritoriul ei. Acesta afirmă că au mai fost exerciții militare făcute împotriva pericolului rusesc. Profesorul sesizează că niciun alt exercițiu nu a fost declarativ făcut pentru a pregăti militari într-o luptă directă cu Rusia. Exercițiile militare ale lui Macron, surprinde istoricul, sunt unele ostile împotriva Rusiei. „Forța asta se va bate cu Rusia. Până se bate cu Rusia, vor face exerciții. Unde? În țările vecine Ucrainei. Știi vreo țară vecină, mai vecină decât aia unde Franța este națiune cadru NATO? Pe aici sunt cele mai multe trupe franceze. Deci noi vom desfășura exerciții, chiar dacă nu participăm, pe teritoriul nostru. Vor fi exerciții anunțate de Macron ca fiind exerciții ostile împotriva Rusiei. Altminteri, NATO face fel de fel de exerciții, la munte, la mare… Dar nicăieri nu o să ai o comunicare de tipul: ne batem cu rușii. Sigur, le faci ca să te aperi de ruși și așa mai departe. Doar că aici și-a spus de dinainte că suntem nu numai ca să ne batem cu rușii, ci ca să îi apărăm pe ucraineni.”, menționează profesorul. Pe 13 iulie, Ucraina și nouă parteneri europeni au lansat Coaliția împotriva rachetelor balistice, cu scopul de a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. România nu va participa la această coaliție împotriva rachetelor balistice.

Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat

Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.

Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor

Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.