Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat
Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.
Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor
Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.
Dan Dungaciu cere oprirea ajutoarelor financiare pentru Ucraina și Republica Moldova și propune un parteneriat militar cu Turcia
Dan Dungaciu a explicat că România nu ar mai trebui să trimită bani în afara granițelor atât timp cât are mari probleme economice acasă. Analistul critică lipsa de transparență a acestor fonduri și propune un parteneriat militar direct cu Turcia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „România trebuie să oprească orice finanțare externă” Sociologul subliniază că în programul AUR se cere ca România să oprească orice fel de finanțare externă, indiferent că este către Ucraina sau Republica Moldova. Acesta menționează că România nu are idee cum sunt folosiți acești bani și că este „absurd” ca cetățenii români să plătească pentru finanțările externe. „Deficitele economice sunt cele care sunt. România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin fondul de Investiții Moldova pe care noi l-am propus. Este o legislație în Parlament, fondul Moldova adică investiții eficiente și pentru România și pentru Republica Moldova și atât. Nu bani gratis, nu bani despre care nici nu știm unde ajung și cum ajung. Nu știm de foarte multe ori cum sunt folosiți. De multe ori sunt folosiți din perspectivă strict politică. Orice finanțare în exterior trebuie să fie oprită cel puțin cât România are problemele economice pe care le are. Din punctul meu de vedere este absurd să pui în cârca cetățeanului român sume enorme de bani care, între noi fie vorba, nici măcar nu le știm,” a declarat analistul. „România ajută Ucraina inclusiv în cadrul programului SAFE” Geopoliticianul a explică că România ajută Ucraina atât prin programul SAFE, cât și prin banii trimiși către bugetul European. El afirmă că în România sunt foarte multe zone în care se oferă finanțare pentru securitate, dar nu se cunosc detalii despre aceste proiecte. „Noi știm că România ajută direct Ucraina prin anumite fonduri, împrumuturi pe care le face inclusiv în cadrul programului SAFE. România dă bani la bugetul European pentru Ucraina. România finanțează prin programele SAFE armata europeană comună. Asta înseamnă tot bani pentru securizarea Europei, plus banii pentru NATO. Pentru că există foarte multe rubrici la care se duc banii ăștia, indiferent cât ar încerca unii sau alții să-i împingă sau să-i suprapună. Există foarte multe zone în care România dă bani, dar nu știm foarte clar care e proiectul de securitate prin intermediul căruia noi dăm acești bani,” a declarat sociologul. „Miza care nu a fost folosită este Turcia” Dungaciu a declarat că programul SAFE nu este un program de securitate, ci mai degrabă unul politic. Acesta crede că în spatele programului se află o „gândire simplă”: dorința de a rămâne la conducere. Politicianul a transmis că dacă conducătorii aveau o „gândire strategică”, s-ar fi orientat către Turcia pentru un parteneriat militar. „Se vede foarte clar că SAFE este un proiect politic, nu un proiect de securitate. În spatele acestui program SAFE se află o gândire foarte simplă: Vreau să rămânem la putere. Asta e tot ce s-a întamplat acolo. Dacă aveai o gândire strategică, te gândeai și tu acolo ce ai de făcut. Dacă mă întrebați pe mine, miza care nu a fost folosită este Turcia. N-am accesat cum s-ar fi cuvenit, inclusiv în parteneriate militare. Turcia are o industrie semnificativă și dacă vrei să joci ceva semnificativ în Balcani, trebuie să ai o legătură cu Turcia,” a declarat Dungaciu. Programul SAFE (Support of Ammunition and Armament Financing in Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România poate obține finanțare pentru a-și moderniza armata și pentru a sprijini industria națională de apărare.
Sentimentul rus al beției se extinde: campanie de dezinformare pe rețelele poloneze cu ucraineni beți, pusă la cale de Moscova
Autoritățile ucrainene acuză Rusia că desfășoară o nouă campanie de dezinformare pe rețelele sociale din Polonia, folosind un videoclip manipulat care pretinde că arată doi ucraineni beți provocând scandal într-un autobuz polonez. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, imaginile au fost filmate, în realitate, în Rusia, iar distribuirea lor face parte dintr-o operațiune menită să tensioneze relațiile dintre polonezi și ucraineni. Police in southern Poland arrested a man for verbally assaulting and threatening several Ukrainian children on a city bus. The incident occurred in Bielsko-Biała when the suspect began shouting xenophobic insults at the young passengers. A 12-year-old Ukrainian girl recorded the… pic.twitter.com/OVfWjbPhDB — TVP World (@TVPWorld_com) July 14, 2026 Imaginile, cu subtitrări, au fost manipulate și au provocat comentarii numeroase ale polonezilor revoltați Videoclipul, însoțit de subtitrări în limba polonă, prezintă doi bărbați fără cămașă, aflați în stare de ebrietate, care cântă zgomotos în limba rusă. Înregistrarea este însoțită de numeroase comentarii aparent publicate de utilizatori polonezi revoltați. Analiștii susțin însă că imaginile au fost manipulate și că o parte dintre reacțiile online provin de la rețele de boți. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, autobuzul din imagini este un model utilizat pe scară largă în Rusia, iar prin geamurile acestuia pot fi observate steaguri tricolore rusești. Instituția afirmă că filmarea a fost realizată în orașul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, și a apărut pentru prima dată la începutul lunii iunie. Campania a apărut după un incident real din Polonia Difuzarea videoclipului are loc la scurt timp după un incident autentic petrecut în orașul polonez Bielsko-Biała, unde un bărbat de 54 de ani a fost arestat după ce a insultat și a agresat verbal două adolescente ucrainene într-un autobuz. Cazul a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, iar specialiștii în combaterea dezinformării susțin că o parte dintre mesajele anti-ucrainene au fost amplificate artificial de conturi coordonate. ONG-ul Res Futura, specializat în monitorizarea dezinformării, a raportat că multe dintre comentariile ostile proveneau de pe aceleași conturi, care publicau simultan mesaje aproape identice pe mai multe platforme. La rândul său, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a anunțat că a detectat „un nivel neobișnuit de ridicat de activitate a rețelelor de boți ruși” în discuțiile generate de incident. Acuzații privind o campanie de dezinformare bazată pe inteligență artificială Potrivit autorităților ucrainene, videoclipul manipulat și activitatea coordonată a boților fac parte dintr-o campanie mai amplă de dezinformare desfășurată de Rusia. Scopul acesteia ar fi alimentarea sentimentelor anti-ucrainene în Polonia și deteriorarea relațiilor dintre cele două state. Analiștii spun că numeroase comentarii făceau trimitere la disputele istorice dintre Varșovia și Kiev privind masacrele comise asupra polonezilor de naționaliștii ucraineni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării susține că Moscova desfășoară în prezent o campanie de amploare pentru „incitarea la ostilitate între Ucraina și Polonia”, folosind inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Zelenski caută un nou premier al Ucrainei. Cinci nume sunt analizate după demisia Yuliei Svyrydenko
Liderul de la Kiev a descris schimbările din Executiv drept o „reînnoire” a echipei guvernamentale, menită să susțină o strategie politică adaptată provocărilor actuale generate de războiul cu Rusia. Până în acest moment, niciun candidat nu a fost nominalizat oficial, însă Zelenski a avut duminică întâlniri separate cu mai mulți oficiali de rang înalt, considerați potențiali succesori ai premierului demisionar, scrie TVPWorld. Cine sunt favoriții Printre numele vehiculate se află Serghei Korețki, directorul executiv al companiei de stat Naftogaz, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, ministrul de Interne, Ihor Klimenko, precum și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Potrivit unor informații apărute în presa ucraineană, Serghei Korețki este considerat unul dintre favoriți. Acesta conduce Naftogaz din 2025 și a administrat anterior Ukrnafta, cel mai mare producător de petrol din Ucraina. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria energetică, Korețki s-a remarcat prin gestionarea unui sector strategic, aflat permanent sub presiunea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. După întrevederea cu acesta, Zelenski a apreciat conducerea „eficientă” a companiilor Naftogaz și Ukrnafta, afirmând că acestea și-au îndeplinit obiectivele naționale într-un domeniu extrem de sensibil pentru securitatea statului. Fedorov și Șmîhal rămân variante importante Mihailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski și face parte din Guvern încă din 2019. Inițial ministru al Transformării Digitale, acesta și-a consolidat influența în timpul războiului prin coordonarea programelor privind dronele, tehnologia militară și digitalizarea armatei ucrainene. În cadrul întâlnirii cu președintele, Fedorov a prezentat stadiul proiectelor din domeniul apărării și necesitatea unor noi acorduri cu partenerii internaționali. O altă variantă este Denis Șmîhal, actual ministru al Energiei și fost prim-ministru al Ucrainei. Acesta a condus Guvernul între 2020 și 2025, devenind cel mai longeviv premier al țării după obținerea independenței. Șmîhal a gestionat atât pandemia de COVID-19, cât și primii ani ai invaziei ruse la scară largă. Primarul Harkovului și ministrul de Interne sunt pe lista scurtă Ihor Terehov, primarul Harkovului din 2021, este apreciat pentru modul în care a administrat al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat constant sub bombardamente rusești. Acesta a coordonat intervențiile de urgență, refacerea infrastructurii și menținerea serviciilor publice într-un oraș aflat în apropierea frontului. De asemenea, pe lista potențialilor candidați se află și ministrul de Interne, Ihor Klimenko. Fost șef al Poliției Naționale, acesta conduce din 2023 ministerul responsabil de poliție, Garda Națională, Poliția de Frontieră și serviciile pentru situații de urgență, instituții implicate zilnic în protejarea populației și a infrastructurii critice. Zelenski a transmis că apreciază activitatea ministerului și a mulțumit personalului pentru eforturile depuse în apărarea țării. Yulia Svyrydenko ar putea pleca la Washington Yulia Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani, a devenit prim-ministru în iulie 2025, după ce ocupase funcțiile de vicepremier și ministru al Economiei. Ea este considerată unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Zelenski în domeniul economic. În mandatul său a coordonat negocierile pentru acordul privind resursele minerale încheiat cu Statele Unite și a gestionat pe rioada dificilă în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri rusești. Președintele ucrainean i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată și a anunțat că i-a propus o nouă funcție într-un domeniu important al relațiilor cu un partener strategic. Deși nu a precizat despre ce poziție este vorba, mai multe surse indică faptul că Svîrîdenko ar putea deveni noul ambasador al Ucrainei în Statele Unite. Schimbarea Guvernului are loc într-un moment critic pentru Ucraina, în condițiile în care autoritățile încearcă să consolideze administrația și să răspundă provocărilor generate de războiul cu Rusia, dar și să mențină sprijinul partenerilor occidentali.
Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei, avertizează Zelenski
Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a transmis că „rușii pregătesc un nou atac masiv”. Liderul ucrainean a precizat că afirmațiile sale se bazează pe datele serviciilor de informații ucrainene și că momentul ales de Moscova nu este întâmplător: „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”. „Rusia vrea să provoace și mai mult rău și să ucidă oameni. Vă rog să aveți grijă și să respectați toate alertele de raid aerian”, a avertizat Zelenski, adresându-se cetățenilor ucraineni. Zelenski: Avem nevoie de rachete Patriot Președintele Ucrainei a făcut apel și la aliații occidentali să accelereze livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot. „Orice întârziere în livrarea de rachete pentru apărarea noastră antiaeriană – rachete pentru sistemele Patriot – înseamnă pierderi de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul. Țările aliate dispun de suficiente sisteme de apărare antiaeriană și de suficiente rachete. Ceea ce lipsește este voința de a lua deciziile necesare pentru a proteja cu adevărat viețile oamenilor din Ucraina”, a scris Zelenski. „Decizia este în mâinile aliaților” El a subliniat că responsabilitatea pentru aceste decizii revine în primul rând Statelor Unite și celorlalte state puternice din Europa și din lume: „Mai presus de toate, acestea sunt decizii ale Statelor Unite și ale țărilor puternice din Europa și din lume”. „Rachetele pentru sistemele Patriot nu trebuie să stea acum în depozite, ci să ajungă în unitățile Patriot din Ucraina. Le mulțumesc tuturor celor care oferă ajutor real”, a mai spus liderul ucrainean. Patriot este principalul sistem occidental folosit de Ucraina pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Kievul cere de mai mult timp aliaților occidentali să trimită atât noi sisteme Patriot, cât și rachete pentru cele deja aflate în serviciu.
UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.
Premieră: Ucraina a început să exporte drone. Ce armată va primi primele aparate construite de ucraineni
Ucraina a permis pentru prima oară exportul de drone de luptă către o armată străină, potrivit Nexta. Kiev-ul a aprobat în mod oficial livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite ale Americii. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor, a anunțat Interfax-Ucraina. Acesta este primul export oficial de drone, pregătite de luptă și produse în Ucraina. Anterior, s-a discutat doar despre livrări de tehnologie, piese sau componente separate. Uniunea Europeană și SUA doresc să profite de experiența Ucrainei în domeniu În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a devenit un expert de talie mondială în ceea ce privește utilizarea și fabricarea de drone. De asemenea, ucrainenii sunt recunoscuți pentru tehnicile de apărare în fața dronelor inamice. De aceea, SUA, țările bogate din Orientul Mijlociu și UE au apelat la ajutorul ucrainenilor pentru a-și întări armatele cu noile sisteme de drone. În cadrul UE s-a vorbit despre o alianță a dronelor care va implica mai multe țări europene. Unele dintre ele, precum Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Și România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, în cadrul unui proiect finanțat cu 200 de milioane de euro prin SAFE.