Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Armata ucraineană revoluționează recrutarea: contracte pe termen scurt și sistem de rotație
Forțele Armate ale Ucrainei se pregătesc să introducă contracte pe termen scurt pentru persoanele care au fost lăsate să plece din armată din motive de sănătate, dar care doresc să se întoarcă la serviciu, a anunțat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi. Într-un interviu pentru Militarnyi, Syrskyi a spus că noile contractele vor avea termene minime de serviciu cuprinse între 6 și 9 luni. Pentru personalul aflat în prezent în serviciu, noul termen al contractului va fi de 10 luni, în timp ce recruții vor continua să semneze contracte standard pentru 2-3 ani sau mai mult. Comandantul suprem a mai spus că armata plănuiește să creeze un sistem de rotație în trei schimburi, permițând unităților să se rotească la fiecare două luni. Comandamentul militar va monitoriza procesul. În ceea ce privește războiul, Syrskyi a vorbit despre o potențială amenințare din partea Belarusului și a spus că prima linie a frontului se întinde pe aproximativ 1200 de kilometri. În același timp, unitățile ucrainene au început să facă din ce în ce mai multe contraatacuri și operațiuni ofensive. Potrivit lui Oleksandr Syrskyi, în prezent pierderile totale ale Rusiei sunt de aproximativ 3,5 ori mai mari decât cele ale Ucrainei.
Planul Uniunii Europene de a reduce drastic importurile de oțel va afecta Ucraina
UE a anunțat că va reduce cu 47% cota de import pentru oțel, începând cu 1 iulie, și va aplica o taxă de 50% pentru importurile care depășesc această cotă. Măsura este un răspuns la creșterea importurilor de oțel pe fondul supraproducției globale, situație care a afectat fabricile europene și a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, informează Financial Times. Un important producător ucrainean de oțel avertizează însă că decizia ar putea lăsa Kievul fără venituri importante din exporturi. Ucraina avertizează că va pierde venituri vitale din exporturi „Vor distruge complet orice posibilitate ca firmele ucrainene să livreze pe piața europeană”, a declarat Oleksandr Vodoviz, șeful cabinetului directorului general al Metinvest. Compania siderurgică și minieră asigură peste jumătate din exporturile de oțel ale Ucrainei către UE. Pentru a respecta regulile Organizației Mondiale a Comerțului, cota redusă ar urma să se aplice tuturor partenerilor comerciali ai UE, inclusiv Ucrainei, deși țara are un acord de liber schimb cu blocul comunitar. Măsura a fost convenită la începutul acestui an, după presiuni din partea unor state membre, printre care Franța, Spania și Polonia. Acestea au cerut un răspuns la excesul de oțel de pe piață, provocat în mare parte de supraproducția Chinei. Comisia Europeană poate decide cum împarte noua cotă între partenerii comerciali. Bruxelles-ul negociază cu Ucraina și cu alte aproximativ 20 de țări o reducere mai favorabilă a cotelor pentru oțel. În primele negocieri de la Geneva, luna trecută, Comisia a propus pentru Ucraina o cotă bilaterală fără taxe vamale de 713.000 de tone, au declarat oficiali. Anul trecut, Ucraina a exportat 2,65 milioane de tone de oțel către UE, principala sa piață pentru acest metal. Oficialii ucraineni spun că o reducere atât de mare, de aproximativ 70% față de anul trecut, ar putea însemna pierderi de până la un miliard de euro din exporturi. Ucraina afirmă că nu are alternative rapide la piața europeană Comisia Europeană a transmis că „va ține cont de situația dificilă a Ucrainei” și că țara va primi o cotă proprie, care îi va garanta exporturile de oțel către UE, „deși la un nivel mai mic decât în anii trecuți”. Ucraina nu are, în acest moment, piețe alternative rapide pentru oțelul său, a spus Vodoviz. „Ne uităm la piețe diferite, dar pe acele piețe sunt rușii, Turcia, iar ei au electricitate de zece ori mai ieftină decât noi și nu sunt bombardați în fiecare zi. Nu vedem nicio posibilitate de a concura cu ei pe piețele lor principale. Piața noastră principală a fost întotdeauna Europa”, a spus el.
Comandant ucrainean din Donețk, către Europa: Pregătiți-vă! Rusia nu își va abandona ambițiile imperiale”
Din ruinele orașului Kostiantynivka, un comandant ucrainean cu peste un deceniu de război în spate transmite un mesaj direct către Europa: pregătiți-vă. Cheltuiți mai mult pe apărare. Nu vă bazați pe promisiunile Moscovei, potrivit tvpworld.com. Comandantul, cunoscut după indicativul său de apel Kurt, a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya în timp ce trupele ruse atacau pozițiile ucrainene din jurul orașului din regiunea Donețk – un nod strategic aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, aproape complet distrus după luni de lupte. „Nu a mai rămas nicio clădire intactă” Forțele rusești atacă Kostiantynivka din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit; cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante. Orașul rămâne totuși strategic: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut-Pokrovsk, perturbând logistica rusească și încetinind mișcarea trupelor și a muniției inamice. Declarațiile vin după ce cel mai recent armistițiu anunțat de Rusia nu a reușit nici el să oprească atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea sa. „Au existat aproximativ treizeci de armistițiuri – rușii nu au onorat niciunul” Kurt a spus că soldații au avut încredere în eforturile președintelui Zelenski de a obține un armistițiu, dar nu și în promisiunile Moscovei. Experiența din teren îi dă dreptate: în toți anii de serviciu, niciun armistițiu declarat de ruși nu a fost respectat. Războiul s-a schimbat profund în ultimii ani, spune comandantul. Dronele, roboții și inteligența artificială au devenit centrale în operațiuni. Sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut brusc numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. Filosofia rămâne însă aceeași: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Mesajul pentru Europa Întrebat ce nu înțeleg adesea europenii despre acest război, Kurt a dat un răspuns fără echivoc: Ucraina nu este națiunea „frate” a Rusiei – o narațiune pe care Kremlinul o folosește pentru a-și justifica agresiunea – și Moscova nu își va abandona ambițiile imperiale indiferent de ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Sfatul său pentru liderii europeni este la fel de direct: „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul unui om care luptă împotriva Rusiei din 2014, dintr-un oraș din care nu a mai rămas nicio clădire intactă, vine într-un moment în care Europa dezbate tocmai cât și cum să investească în propria apărare.
Țoiu, la reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, optimistă privind parcursul Moldovei și Ucrainei
„Este o zi foarte bună astăzi în Chișinău. Mă bucur să fiu astăzi aici. Am terminat un mic dejun cu ceilalți miniștrii de externe și ambasadori, mic dejun găzduit de președinta Maia Sandu, dedicat integrării europene în Uniunea Europeană a Moldovei, a Ucrainei, a Balcanilor de Vest. România este o țară profund dedicată acestui parcurs european, am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că în acest moment trebuie deschise toate clasterile. Trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. Astăzi, împreună, pe parcursul lucrărilor, avansăm în tribunalul care gestionează consecințele pentru crimele de agresiune și comisia, respectiv România este parte din grupul fondator în ambele cazuri”, a spus Oana Țoiu. Ministrul român de externe va găzdui o masă rotundă cu ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre reziliență, despre cum fac fața cele două țări amenințărilor hibride și dezinformării, mai ales interferențelor în procesele electorale și toate țările. Se va discuta și despre cum se asigură cele două țări că generațiile tinerilor au acces la resursele care le sunt necesare, cum este asigurat accesul presei, accesul jurnaliștilor independenți la resursele de care au nevoie ca să poată să își facă meseria, „o meserie vitală pentru funcționarea democrațiilor”. Calea europeană pentru cei care luptă să scape de „influența malignă” „Am și dat acest răspuns pozitiv, această susținere pentru punctul de contact pe care Consiliul Europei l-a lansat pentru relația cu cetățenii din Belarus. Este foarte important că cetățenii care vor o cale europeană pentru țara lor, fie că vorbim de cei din Belarus, fie că vorbim de cei din Rusia sau din alte țări care sunt sub această influență malignă, au o cale de dialog și acces la partenerii care sunt necesari”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată cât de de optimistă este România că Republica Moldova și Ucraina vor reuși în această vară sau la summit-ul din iulie să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, Oana Țoiu a spus că „poziția României este că este momentul să deschidem capitole de negociere. De altfel, această poziție este o poziție pe care țara mea o are de mult timp”. Sprijin pentru Ucraina și Moldova „Este momentul să facem asta, pentru că nu vorbim doar despre o responsabilitate pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate pentru a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest, vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană l-a dat. Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume. Asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a precizat Țoiu. Oana Țoiu a afirmat că a văzut și în această dimineață și pe parcursul ultimelor luni de zile, în discuții cu miniștri de externe a celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceeași atitudine de sprijin și de claritate privind nevoia de a deschide cluster-ele de negociere. Declarațiile mele înainte de reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care are loc azi la Chișinău.#CMCoEChisinau2026 #CM135Chisinau pic.twitter.com/xQ4rM5t8wT — Toiu Oana (@oana_toiu) May 15, 2026
Călin Georgescu: În urma Summitului Trump-Xi deja sunt stabiliți termenii păcii, iar aceștia vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a discutat despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Călin Georgescu: „Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.” Într-un interviu la Marius Tucă Show, Călin Georgescu a vorbit despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Acesta a început prin a spune că administrația Trump – Vance a schimbat lumea. Politicianul susține că lumea nu mai e unipolară, ci tripolară. Țările care au puterea, explică acesta, sunt SUA, China și Rusia. În contextul întâlnirilor din China dintre Trump și Xi, Georgescu susține că s-au stabilit deja termenii de pace din Ucraina. Acesta afirmă că pacea din Ucraina a fost discutată în strânsă legătură și cu președintele Putin. Politicianul afirmă și că acești termeni ai păcii se vor pune în curând în aplicare. „Eu spun de faptul că administrația Trump – Vance a schimbat covârșitor toată situația. Și mai mult de atât, aici voiam să ajung, vorbim de multipolaritate existentă. Astăzi lumea nu mai este unipolară, așa cum a fost până la administrația Trump – Vance. Este multipolară, de fapt, tripolară. Vorbim de America, de China și de Rusia. Prin urmare, cel puțin pentru faza asta, că tot a spus, apropo de pozițiile pe care le-a luat Trump, și toate s-au adeverit… Și ce am văzut și ieri… Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.”, a explicat politicianul.
Rubio, declarație surpriză: „Ucraina a construit cea mai puternică și mai formidabilă armată din Europa”. Câți soldați pierd rușii pe lună
Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei. „Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News. „Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio. „Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el. Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă. „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio. În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism. „Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio. Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri. „Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio. Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări. Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate. Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.
Traian Băsescu, despre SAFE: În fața unei drone, un tanc Abrams sau un tanc românesc face tot atâtea parale
„Mă uitam la discuțiile legate de programul SAFE. Vrem tancuri Abrams sau tancuri germane. Foarte bine, dar și România a făcut tancuri. Iar acum poate să continue să facă; împrumută sau cumpără tehnologia pe care nu o are, dar face tancurile la Mizil sau la București, unde le făceam înainte, la uzina mecanică, pentru că, în fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale”, a declarat Băsescu. Fostul președinte a subliniat, însă, că este necesar ca Guvernul să aibă o gândire „elastică, capabilă să vadă evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor”. Băsescu a precizat că el nu vede la actualul guvern această gândire „elastică”, însă a precizat că, „la un moment dat, probabil se va întâmpla”. „Văd că ministrul Apărării ne vorbește de program de a se construi drone în România foarte bine. Deci vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puțin timp”, a declarat Băsescu. Reamintim că, la începutul lunii aprilie, Agenția Media a Armatei a anunțat că România se pregătește să demareze un program comun de co-producție de drone alături de Ucraina, demers susținut cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE.
Zelenski, după Summitul B9: Suntem gata să-i ajutăm pe cei care au sprijinit poporul nostru
„Astăzi, experiența Ucrainei și expertiza noastră militară contează cu adevărat pentru partenerii noștri. Și suntem gata să îi ajutăm pe cei care, încă de la începutul războiului pe scară largă, au sprijinit poporul nostru și continuă să ne ajute în apărarea noastră”, se arată în mesajul publicat, miercuri noapte, pe X de președintele Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a precizat că Summitul B9 de la București reprezintă un format „necesar și important”. „Astăzi, am colaborat cu țările din cadrul B9 – România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Ungaria –, precum și cu statele nordice – Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia. Ceea ce contează cel mai mult este faptul că am obținut rezultate concrete: noi acorduri privind formatul «Drone Deals» și cooperarea în domeniul apărării, menite să asigure o mai mare securitate în Ucraina și în întreaga Europă”. Reamintim că, în cadrul summitului de la București, președintele Ucrainei a discutat cu președintele Nicușor Dan despre cooperarea în domenii precum comerțul, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, dar și apărare și educație. În urma discuțiilor, președintele român a precizat că atât el, cât și liderul ucrainean sunt „hotărâți” să facă „pași concreți pentru implementarea noului Parteneriat Strategic”.