Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat la Palatul Cotroceni despre cooperarea în apărare și securitate energetică
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. Șeful statului a precizat că România și Ucraina vor colabora în mai multe domenii, inclusiv comerț, securitate energetică și industria de apărare. „Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a transmis președintele României. Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii militare, iar România dorește să valorifice această expertiză. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat Nicușor Dan. Nicușor Dan a subliniat că România va continua să fie un susținător ferm al parcursului european al Ucrainei.
Presa germană avansează un nou nume celebru pentru poziția de negociator al UE cu Rusia pe Ucraina
Conform Spiegel, în cercurile politice germane se discută ideea că fostul cancelar german Angela Merkel ar putea fi un mediator potrivit. Ea vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și pe Vladimir Putin, iar în plus, a fost retrasă destul de mult și ar putea fi obiectivă cu privire la conflict. De când Putin a propus ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, în Uniunea Europeană au avut loc discuții intense despre posibile negocieri – având în vedere experiența nefericită a medierii SUA, UE dorește de această dată să participe la discuții. Diplomatul principal al Europei, Kaja Kallas, a declarat că „nu ar fi foarte inteligent” să lăsăm Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Mediatorul trebuie să obțină aprobarea Europei de Est și balticilor Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a fost mai reținut: oricine ar fi în cele din urmă mediatorul, acesta trebuie să primească „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. În calitate de șef al guvernului, Merkel, în ciuda criticilor dure din partea Poloniei și a țărilor baltice, a promovat proiectul conductei de gaze „Nord Stream – 2”. În plus, ea cunoaște bine conflictul ucrainean, a jucat un rol cheie în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care, în cele din urmă, nu au reușit să prevină invazia rusă din 2022. Ce spune Merkel? Biroul lui Merkel a declarat pentru Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind rolul de mediator. Cu toate acestea, la întrebarea dacă ea își poate asuma un astfel de rol, nu a fost oferit niciun răspuns negativ.
Presa maghiară scrie despre decizia Ucrainei care îi vizează direct pe românii din regiune
Până acum, Ucraina accepta dubla cetățenie doar cu cinci țări: Canada, SUA, Germania, Polonia și Cehia. Noua listă numără 29 de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene. Decizia extinde semnificativ cercul țărilor cu care Kievul acceptă această practică. România și Ungaria sunt incluse alături de Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia și alte state europene. Decretul a fost adoptat pe 8 mai 2026, notează transtelex.ro. Ce înseamnă concret pentru cetățenii ucraineni Cetățenii ucraineni care doresc o a doua cetățenie nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Cei de etnie ucraineană din țările enumerate pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Decizia este relevantă și pentru ucrainenii stabiliți în Europa după izbucnirea războiului. Aceștia nu mai trebuie să aleagă între cetățenia ucraineană și cea a țării de adopție. Impactul asupra minorităților română și maghiară din Ucraina Presa maghiară subliniază importanța decretului pentru minoritățile din Ucraina. Aproximativ 400.000 de români și 100.000 de maghiari trăiesc ca minorități pe teritoriul ucrainean. Dubla cetățenie era deja o practică obișnuită în rândul acestor comunități. Pașaportul unui stat UE oferă drepturi extinse și avantaje economice semnificative. Noua reglementare poate reduce tensiunile diplomatice existente între Ucraina și statele vecine pe acest subiect. Un mesaj politic către Uniunea Europeană Extinderea listei transmite și un semnal politic clar. Kievul renunță la politica de excludere practicată până acum față de cetățenii statelor UE. Presa maghiară vede în această decizie un pas concret al Ucrainei pe drumul integrării europene.
Război în Ucraina, ziua 1538. Atac cu drone asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului
Războiul din Ucraina a intrat, marți, 12 mai 2026, în a 1538-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Un atac aerian este în desfășurare, în zorii acestei zile, asupra Kievului, după expirarea unui armistițiu de trei zile. „Vă rugăm să rămâneți la adăpost” Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko: „Drone inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți la adăpost până la ridicarea alertei”. El a raportat căderea unor resturi asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la data de 8 mai. Un armistițiu de trei zile anunțat de președintele american Donald Trump a început sâmbătă. Cele două țări au denunțat mai multe încălcări ale armistițiului în timp ce acesta era în vigoare. În timpul weekendului, Ucraina a acuzat Rusia în special de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Noi dovezi de corupție în jurul lui Zelenski Agenția Ucraineană Anticorupție (NABU) a anunțat că a descoperit un sistem de spălare de bani. Potrivit presei locale, implicat în această schemă este fostul șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. NABU a transmis că a destructurat „un grup organizat implicat în spălarea a 460 de milioane de grivne (8,8 milioane de euro) prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea Kievului. Unul dintre membrii acestui grup, un fost șef de cabinet al președintelui Zelenski, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. Investigații urgente sunt în curs de desfășurare”. Ulterior, presa l-a identificat pe acuzat în persoana lui Andrii Iermak. El a fost consilierul principal al lui Volodimir Zelenski din 2020 până la sfârșitul anului trecut și unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina. A demisionat în noiembrie, după o percheziție a locuinței sale de către agenți ai serviciilor anticorupție. Zelenski l-a înlocuit pe Iermak cu fostul șef al Serviciului de informații militare, Kirilo Budanov. Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri mari de corupție de-a lungul războiului cu Rusia, acesta fiind ultimul dintr-o lungă serie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Vești bune pentru Zelenski: UE începe săptămâna viitoare să-i vireze Ucrainei cele 90 de miliarde de euro promise
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, anunță că Uniunea Europeană va începe săptămâna viitoare rambursarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Prima tranșă de bani va veni în câteva zile, notează Mediafax. Într-o conferință de presă susținută înainte de reuniunea miniștrilor de Externe din UE, Kos a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina. „Putem începe negocierile” Astfel, Comisia Europeană se așteaptă să trimită Ucrainei prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro săptămâna viitoare. Acest pachet a fost aprobat în luna aprilie, după ce și Ungaria și-a dat acordul, în urma schimbării conducerii la Budapesta. De asemenea, Marta Kos a mai anunțat că Uniunea Europeană ar putea începe negocierile de aderare cu Ucraina până la sfârșitul lunii iunie: „Îi voi îndemna pe miniștri astăzi. Putem începe negocierile privind primul grup înainte de sfârșitul președinției cipriote a Consiliului UE și putem deschide celelalte cinci grupuri în iulie”. În aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Banii sunt garantați de bugetul european. Din această sumă, 60 de miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziții militare, iar 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar. Prima tranșă este programată să sosească în mai. Fondurile sunt destinate perioadei 2026-2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump oprește conducta cu bani către Ucraina. Niciun dolar nu e prevăzut pentru 2027. Câte sute de miliarde de dolari s-au scurs din SUA în 4 ani de război Politică haotică în Ucraina? Carnegie: „Stat aliniat strategic cu Occidentul, slab instituțional, fragil politic și dificil de integrat”
Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
Ungaria returnează Ucrainei un transport de numerar și aur confiscat în valoare de 82 de milioane de dolari
Confiscarea obiectelor de valoare, care erau transportate prin Ungaria cu două mașini blindate când autoritățile maghiare antiteroriste le-au reținut pe 5 martie, a provocat indignare în Ucraina, unde oficialii au acuzat guvernul pro-rus al Ungariei că acționează ilegal și că folosește confiscarea ca instrument în campania electorală anti-Ucraineană a premierului Viktor Orbán, potrivit AP. Țările vecine se aflaseră deja într-o dispută aprigă privind accesul Ungariei la petrolul rusesc printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean. Însă miercuri, Zelenski a scris pe rețelele de socializare că restituirea obiectelor de valoare reprezintă „un pas important în relațiile cu Ungaria” după ce Orbán a fost învins în alegerile parlamentare de luna trecută, alegeri care au stârnit speranțe că noul guvern va urma o politică mai puțin antagonistă față de Kiev. „Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat”, a scris Zelenski. „Le mulțumesc tuturor celor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului și ale poporului nostru.” An important step in relations with Hungary – today, the funds and valuables of Oschadbank that were seized by Hungarian special services in March of this year were returned. At the time, the Hungarian side unlawfully detained Ukrainian cash-in-transit officers. We brought our… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 6, 2026 În momentul confiscării, autoritățile maghiare au declarat că suspectează spălare de bani, iar Orbán a ordonat ca transportul – care includea 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro în numerar, precum și 9 kilograme de aur – să fie ținut în custodie timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile fiscale din țara sa efectuează o anchetă. Ungaria a expulzat angajații băncii ucrainene Angajații băncii ucrainene care călătoreau cu transportul au fost reținuți de autoritățile maghiare timp de peste 24 de ore înainte de a fi expulzați din țară. Oficialii ucraineni au declarat că transportul a fost un transfer de rutină de active între bănci de stat și au acuzat guvernul lui Orbán că șantajează Kievul pentru a încerca să-l preseze să reia transporturile întrerupte de petrol rusesc prin conducta Drujba, care fusese avariată de un atac cu drone rusești.
Norvegia acordă Ucrainei peste 250 de milioane de dolari prin programul PURL
Miercuri, Norvegia a anunțat că va acorda Ucrainei 2,8 miliarde de coroane norvegiene (peste 259 de milioane de dolari) prin intermediul inițiativei NATO pentru achiziționarea de armament american, denumită „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL). Potrivit Ukrinform, acest lucru a fost anunțat de Devdiscourse. Se menționează că acest sprijin financiar semnifică angajamentul Norvegiei de a ajuta Ucraina în contextul provocărilor actuale și al tensiunilor geopolitice. Guvernul norvegian a declarat că în această perioadă este foarte importantă sprijinirea Ucrainei, ceea ce se aliniază priorităților sale strategice în regiune, se arată în raport. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri la Erevan, în marja celui de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene, că programul PURL funcționează și că rachetele antibalistice vor continua să fie furnizate Ucrainei. Inițiativa Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL) este un mecanism de furnizare a armelor către Ucraina pe baza unei liste de nevoi prioritare. Aceasta permite statelor membre NATO să finanțeze furnizarea de arme și tehnologii americane prin contribuții voluntare.
Ucraina: Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete după anunțarea armistițiului
„Acest lucru arată că Rusia respinge pacea și că apelurile sale false la încetarea focului de 9 Mai nu au nimic de-a face cu diplomația. Putin se preocupă doar de parade militare, nu de vieți omenești”, a transmis Sybiha într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Euronews. Moscova și Kievul au anunțat armistiții separate Pe 5 mai, Kremlinul a anunțat unilateral o încetare temporară a focului, care urma să coincidă cu celebrarea victoriei Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Parada de 9 Mai este unul dintre cele mai importante evenimente politice și militare din Rusia. Ulterior, Volodymyr Zelenskyy a anunțat că și Ucraina va suspenda focul începând din 6 mai, însă a criticat „cinismul” Moscovei pentru continuarea bombardamentelor. Parada militară de la Moscova va avea anul acesta o amploare mai redusă decât în anii precedenți. Kremlinul ar fi decis să limiteze afișarea tehnicii militare de teama unor eventuale atacuri ucrainene. 🇷🇺🇺🇦 Las Fuerzas Armadas de Rusia continúan atacando objetivos en Ucrania. En las imágenes se muestra Dnepropetrovsk al atardecer. Se lanzó un ataque con misiles contra objetivos en la orilla este del Dnieper. pic.twitter.com/rwB3pfVUcY — 𝐄𝐮𝐫𝐞𝐤𝐚 𝐍𝐞𝐰𝐬 📰💻 (@EurekaNews10) May 6, 2026 Kievul cere noi sancțiuni împotriva Rusiei Șeful diplomației ucrainene a cerut partenerilor occidentali să crească presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin noi sancțiuni și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. „Este nevoie de noi măsuri de izolare și de tragerea la răspundere pentru crimele Rusiei”, a afirmat Sybiha. Tensiunile au crescut și după ce forțele ucrainene au lovit marți un complex militar-industrial din orașul rusesc Ceboksari. Acesta se află la aproximativ 1.000 de kilometri de granița ucraineană. Zelenskyy a publicat ulterior imagini cu lansarea rachetelor de croazieră ucrainene „Flamingo”, fabricate în Ucraina. Potrivit președintelui ucrainean, acestea au o rază de acțiune de peste 1.500 de kilometri. 9 Mai, un nou punct de tensiune Kievul susține că viața oamenilor este mai importantă decât festivitățile organizate de Kremlin. Zelenskyy a avertizat că Ucraina va răspunde „în mod reciproc” acțiunilor Rusiei în perioada paradei de 9 Mai. În ultimii ani, Moscova a folosit constant parada victoriei pentru a lega simbolic războiul din Ucraina de victoria sovietică împotriva Germaniei naziste. Anul acesta însă, riscurile de securitate și atacurile cu drone au amplificat temerile privind desfășurarea evenimentului în condiții normale.
A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor