Fostul premier Viorica Dăncilă: Nu aș fi început austeritatea de la cetățeni. Aș fi oprit ajutoarele pentru Ucraina
Dăncilă a criticat faptul că Executivul a început măsurile de austeritate „de la cetățeni”, în loc să reducă mai întâi cheltuielile la nivelul administrației centrale. „În primul rând a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc”, a declarat fostul premier. Taxele, în centrul criticilor Ea a afirmat că nu ar fi majorat impozitele și taxele aplicate mediului de afaceri și a criticat majorarea TVA. „Niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri. Nu aș fi pus o povară pe antreprenorii români”, a spus Dăncilă, adăugând că „TVA-ul, sub nicio formă” nu ar fi fost majorat. Fostul premier a susținut că, în locul politicilor de austeritate, Guvernul ar fi trebuit să prezinte un program economic care să stimuleze investițiile și să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat. „Aș fi sistat ajutoarele către Ucraina” În același timp, Viorica Dăncilă a declarat că ar fi suspendat ajutoarele acordate Ucrainei. „Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina”, a afirmat aceasta. Despre închiderea grupurilor pe cărbune Dăncilă a criticat și politica energetică a României, afirmând că nu ar fi acceptat închiderea grupurilor pe cărbune fără garanții din partea Uniunii Europene. „Îmi spui să dau vecinilor energie. O dau, dar în același timp îmi distrugi mixul energetic românesc. Uitați că acum s-a ajuns la cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană”, a declarat fostul premier. Ea consideră că România ar fi trebuit să negocieze mai ferm cu Uniunea Europeană. „De fiecare dată ni se spune că nu ne lasă Uniunea Europeană. Nu este adevărat. Ce e permis unuia nu-mi poate fi interzis mie. Aș fi luat măsuri în oglindă”, a declarat fostul premier. De asemenea, ea susține că Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost folosit pentru proiecte care să sprijine dezvoltarea economică a țării. Dăncilă: PNRR, „un plan de dărâmare” „Noi am primit un Plan Național de Redresare și Reziliență. Redresare înseamnă să vii pe linia de plutire. Mie mi s-a părut că acest plan a fost un plan de dărâmare”, a declarat fostul premier. Potrivit fostului premier, proiectele incluse în PNRR nu au vizat investiții esențiale pentru economie. „De ce în acest program de redresare și reziliență nu am băgat obiective importante și am băgat legea pensiilor sau legea salarizării? În nicio altă țară nu s-a întâmplat asta”, a afirmat Dăncilă.
Dăncilă îi dă lecții de guvernare lui Bolojan. Fostul premier al României explică ce ar fi schimbat la măsurile de austeritate
Viorica Dăncilă a criticat dur măsurile de austeritate impuse de Ilie Bolojan de la preluarea mandatului de premier. Aceasta a explicat că taxele mărite au crescut sărăcia, au blocat consumul și au distrus firmele românești. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Cum ar fi aplicat Dăncilă pachetul de măsuri fiscale Dăncilă a subliniat că un premier trebuie să ajute economia, nu să taxeze cetățenii de rând. Fostul premier a explicat că majorarea taxelor a lăsat oamenii fără bani și a speriat investitorii. „În primul rând, a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Al doilea lucru, nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc. Pe de altă parte, niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri 16%,” a declarat fostul prim-ministru. „Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii” Dăncilă susține că în locul lui Bolojan ar fi oprit ajutoarele către Ucraina și critică lipsa de transparență a autorităților privind banii trimiși către țara vecină. „Pe de altă parte, haideți să ne uităm la ajutoarele date. Nici în acest moment noi nu știm ce ajutoare au fost date către Ucraina. Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecina, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Deci eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina,” a declarat politicianul. Viorica Dăncilă: „Nu ții țara în loc pentru frustrarea ta” Fostul prim-ministru critică și faptul că Ilie Bolojan refuză să renunțe la funcția de șef al Guvernului și din cauza asta ține România pe loc. „Aș fi dat dovadă de onoare. A trecut moțiunea, s-a terminat, lași pe altul, țara trebuie să meargă înainte, că pe urmă oamenii își dau seama dacă ai făcut bine sau rău. Uitați-vă cât de pusă la zid am fost eu în 2018-2019 și acum mă întâlnesc cu oameni de afaceri și îmi spun: Cel mai bine a fost pe timpul perioadei dumneavoastră. Deci lași lucrurile… Nu pentru frustrarea ta, nu pentru orgoliul tău, nu ții în loc România,” a declarat Viorica Dăncilă. De la preluarea mandatului, Guvernul Bolojan a impus o serie de măsuri de austeritate, precum majorarea TVA-ului la 21%, creșterea accizelor cu aproximativ 10% și impozitul pe dividende care a ajuns la 16%.
Călin Georgescu susține că Nicușor Dan are o înțelegere cu Zelenski și cere suspendarea președintelui: Este un pericol real pentru statul român
Georgescu a invocat incidentele cu drone de la Galați și Constanța și a susținut că România ar fi aproape de a fi atrasă în războiul din Ucraina. „Drona de la Galați, de care nimeni nu mai vorbește. Drona de la Constanța, de care iarăși nimeni nu mai vorbește. Deci acest președinte ilegitim, este clar, are o înțelegere cu Zelenski (…) pentru a implica NATO în război prin intermediul României”, a declarat Călin Georgescu. El a mai afirmat că „serviciile militare americane cunosc această situație” și că „vor apărea dovezi”. „Vedeți, drona de la Constanța aparținea armatei ucrainene. Era ucraineană pur și simplu. În primul rând era nevoie imediat de o reacție diplomatică rapidă, categorică și decisivă. Nu te joci cu așa ceva”, a spus Georgescu. Întrebat dacă sugerează existența unei înțelegeri cu persoane din statul român, Georgescu a răspuns: „Eu ce am avut de spus, am spus. Completez. Acesta era scenariul perfect pentru Zelenski de a implica NATO în război”. Călin Georgescu a cerut Parlamentului să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. „Acest personaj, Nicușor Dan, este un pericol real pentru statul român, pentru suveranitatea țării și pentru siguranța și securitatea cetățenilor ei. Și de aceea am cerut Parlamentului să înceapă o procedură de suspendare cât timp mai avem o națiune”, a spus Georgescu.
Gigantul Oleksandr Usyk a cutremurat lumea: A RENUNȚAT la toate centurile mondiale! Anunțul a șocat planeta
Gigantul Oleksandr Usyk (39 de ani) a cutremurat lumea sportului și a anunțat că a renunțat oficial la toate centurile de campion la versiunile WBC, WBA și IBF. Campionul ucrainean neînvins a surprins întreaga planetă, iar decizia pe care a luat-o a schimbat din temelii raporturile de forțe dintre cei mai puternici luptători din lume. Decizie incredibilă luată de Oleksandr Usyk Gigantul Oleksandr Usyk a luat o decizie care a schimbat raporturile de forțe dintre cei mai puternici luptători din lume. Campionul ucrainean neînvins a surprins întreaga planetă și a anunțat că renunță oficial la toate centurile de campion la versiunile WBC, WBA și IBF. Cu toate acestea, legendarul sportiv, ajuns la vârsta de 39 de ani, nu își încheie imediat cariera. Motivul pentru care a făcut acest pas este din dorința de a nu bloca dezvoltarea categoriei și de a le oferi șansa tinerilor pretendenți să se impună. „Am luat această decizie încet și conștient, convins că în fața mea se află noi provocări. Povestea mea aici nu se încheie, dimpotrivă. Îmi voi preda toate titlurile pentru ca băieții care vin din urmă să aibă șansa să se lupte pentru ele. Prieteni, mă despart de centuri, dar nu și de ring, pentru că mă așteaptă încă ultimul meu dans”, a transmis Usyk, într-o postare pe care a făcut-o pe rețeaua socială X. Decizia vine după o victorie spectaculoasă Decizia anunțată de marele luptător ucrainean vine la doar o lună după ce l-a învins prin knockout tehnic, în runda a 11-a pe legendarul Rico Verhoeven. Chiar înaintea meciului respectiv, Usyk a oferit detalii despre planul pe care îl are și a precizat că va mai avea încă două lupte până la momentul retragerii. Astfel, după ce a depășit cu succes primul obstacol, i-a mai rămas doar o singură apariție de rămas-bun în fața publicului. Decizia luată recent de Usyk deschide ușa unor noi scenarii în lumea boxului. Astfel, de această situație ar putea profita sportivi precum Tyson Fury și Anthony Joshua. În cazul în care federațiile de box vor da undă verde, cei doi luptători s-ar putea înfrunta la final de an, iar miza ar fi titlurile mondiale rămase vacante.
Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei
România se află într-o situație dramatică. Astfel, țara noastră are oficial cea mai mare datorie publică din blocul comunitar, iar perspectivele sunt și mai alarmante. Datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Un semnal îngrijorător vine dinspre Ucraina, căci țara noastră a ajuns să depășească valoarea datoriei guvernamentale a acestei țări, aflate de 4 ani într-un război devastator cu Federația Rusă. România își finanțează tot mai mult cheltuielile prin împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a ajuns aproape de 62% din PIB. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se află printre cei mai importanți creditori ai statului. Datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027. Este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Deși se află de 4 ani în război, Ucraina are o datorie publică de doar 213 miliarde de dolari, spre deosebire de țara noastră, cu o datorie guvernamentală mai mare, respectiv 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 250 miliarde de dolari. E important de notat că peste jumătate din cheltuielile publice ale Ucrainei merg către apărare. Cât de îndatorată este România în comparație cu restul Europei „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se arată în raportul de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Această datorie publică a depășit un nou prag important. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, a ajuns la 1.236 de miliarde de lei. Deși nivelul este vizibil mai redus decât cel înregistrat în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă chestionează serios sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria guvernamentală, la 61% din PIB / Sursa FOTO: positivemoney.org La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din Uniunea Europeană au fost consemnate în Grecia, unde a atins 146,1% din PIB, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Estonia, cu o datorie de numai 24,1% din PIB, Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). Depedență accelerată de finanțare exernă Structura datoriei României arată, totodată, o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt datorii contractate în moneda națională. Restul este denominat în valute străine: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, aproximativ 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către marile agenții internaționale de profil, ceea ce se va traduce în împrumuturi mai greu de obținut și în dobânzi și mai mari decât în prezent. Avem de achitat peste 205 miliarde de lei în 2026, doar pentru împrumuturi
Țoiu: Aderarea Republicii Moldova la UE, un proces ireversibil și un rezultat al politicii externe a României
Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a fost invitată, vineri, la RFi Romania. Aceasta a fost întrebată despre negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „O decizie istorică” Țoiu a numit-o „o decizie istorică, pentru că va avea un impact uriaș pentru viitorul regiunii și pentru viitorul Republicii Moldova”. „Din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este irreversibil”, a afirmat ministra. Ea a declarat că „această decizie istorică în care Uniunea Europeană formal a deschis negocierile cu Republica Moldova pentru capitolul drepturi fundamentale este deja realizată și este un rezultat al politicii externe a României din ultimul an, al politicii celorlalte state care au susținut Republica Moldova și evident, în primul rând, meritul lor”. „O Uniune Europeană mai puternică deranjează Rusia” De asemenea, Țoiu a transmis că „o Uniune Europeană mai puternică, cu o influență mai mare în regiune deranjează Rusia”. „Facem o tranziție treptată spre momentul în care înțelegem împreună că trebuie să fim mai coerenți în rolul geopolitic pe care-l avem. Nu doar fiecare țară separat, ci împreună, ca și continent”, a transmis ministra. Întrebată despre posibilitatea unei decuplări a Republicii Moldova de Ucraina, în procesul lor comun de aderare la UE, Țoiu a declarat că „fiecare țară trebuie evaluată în baza propriilor merite în procesul de reformă și de aliniere legislativă, instituțională, de valori cu Uniunea Europeană”. „Vorbim de țări cu dimensiuni diferite, cu un parcurs diferit de reforme, cu o dimensiune diferită a industriilor și a economiilor”, a explicat aceasta. „Este natural să existe diferențe de evaluare” „Este un proces natural să existe diferențe în evaluare. Și nu există o cuplare sau o decuplare dintr-o perspectivă formală, sau dintr-o perspectivă tehnică, ci au fost doar o abordare politică”, a conchis Țoiu.
Criză în relațiile dintre Polonia și Ucraina. Kaczynski cere guvernului să blocheze negocierile de aderare la UE ale Kievului
Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție (PiS), a declarat joi că va returna o medalie care i-a fost acordată de Ucraina „ca o expresie a atitudinii mele nu atât față de ucraineni, cât față de elita ucraineană”, potrivit Financial Times. Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care premierul polonez Donald Tusk a deschis la Gdańsk o conferință internațională dedicată sprijinului pentru reconstrucția Ucrainei după război. Disputa a început după ce Volodimir Zelenski a numit o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial acuzată în Polonia de uciderea a zeci de mii de polonezi. Kaczyński cere blocarea negocierilor Ucrainei cu UE Relațiile dintre Polonia și Ucraina s-au schimbat puternic față de primele luni ale invaziei ruse, când guvernul condus de PiS a fost unul dintre principalii susținători ai Kievului în Europa. În ultima perioadă, PiS și-a înăsprit discursul față de Ucraina. Partidul încearcă să atragă fermierii nemulțumiți de importurile agricole ucrainene și alegătorii care privesc tot mai critic costurile sprijinirii refugiaților ucraineni. Guvernul polonez a fost de acord, săptămâna trecută, alături de celelalte state membre ale UE, cu deschiderea primelor clustere de negociere cu Ucraina. „Polonia ar trebui să înceapă să blocheze clusterele”, a declarat Kaczyński. Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că alimentează disputa din motive electorale. El a susținut că aceștia încearcă să pună presiune pe Donald Tusk pentru a bloca negocierile Ucrainei cu UE. Potrivit unui sondaj Ibris publicat joi de Radio ZET, aproape 60% dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Schimbare în politica externă, propunerea lui George Simion: Nu sunt de acord să mai dăm bani către Ucraina când noi riscăm să ajungem în junk, iar românii o duc din ce în ce mai prost
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, liderul AUR, George Simion, a criticat modelul economic al guvernării Bolojan și și-a exprimat dezacordul privind fondurile alocate Ucrainei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. George Simion atrage atenția asupra riscurilor financiare reprezentate de dobânzile mari, dar și de condiționările din PNRR. El critică modelul economic folosit în guvernarea Bolojan. Susține că România nu poate continua cu o guvernare similară, militând pentru o guvernare bazată pe suveranism economic. „La fel și banii din PNRR. Ne va costa mult mai mult, și așa ne împrumutăm acum la niște dobânzi astronomice. Trebuie neapărat să luăm banii din PNRR, dar nu pe legi proaste. Schimbăm modelul economic, iar tot variațiuni ale guvernului Bolojan n-o să ne ajute la schimbarea modelului economic și la crearea de prosperitate în România.” George Simion: „Nicușor Dan a recunoscut că n-aș fi scos România din UE și din NATO” În ceea ce privește situația Ucrainei, spune Simion că aceasta ar fi fost diferența majoră între el și Nicușor Dan. Afirmă că nu ar mai fi alocat fonduri de sprijin Ucrainei, dată fiind actuala situație economică a României. „Este posibil ca în spatele acelui plan să fi fost ceva mult mai periculos. Ce pot să spun? Anul trecut, în luna mai, am candidat împotriva lui Nicu Șordan. A recunoscut Nicușor Dan că n-aș fi scos România din UE și din NATO. Diferența menționată de Nicușor Dan a fost că eu nu aș mai fi dat bani către Ucraina. N-aș mai fi dat bani către Ucraina atâta timp cât România este în pericol de a intra în junk și atâta timp cât românii mei o duc din ce în ce mai prost. Asta este diferența majoră.”
Valentin Stan comentează gestul lui Zelenski de a reînhuma cu onoruri militare un colaborator nazist în Ucraina
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a comentat reacțiile internaționale generate de ceremonia de reînhumare a unui lider naționalist ucrainean care a colaborat cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Stan a susținut că episodul a provocat critici din partea Israelului și tensiuni în relația Ucrainei cu Polonia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Israelul a criticat Ucraina după acordarea onorurilor de stat Valentin Stan afirmă că autoritățile israeliene au reacționat public după ceremonia organizată în Ucraina. Ucraina reînhumează un colaborator nazist cu onoruri de stat, ceea ce a dus la condamnare din partea Israelului. Israel a criticat Ucraina. Știi că noi am prezentat asta. Profesorul susține că ulterior au existat și alte reacții la nivel internațional. După care totul a explodat. Nawrocki i-a retras lui Zelenski ordinele, după care ucrainenii au trimis toate decorațiile poloneze înapoi. Pentru că naziștii nu se dezmint. Valentin Stan: Au creat cea mai mare amenințare la adresa securității europene Profesorul a comentat implicațiile politice ale acestui episod și a criticat sprijinul acordat conducerii de la Kiev de o parte dintre liderii occidentali. Și cu ăștia suntem noi umăr la umăr. Cea mai mare nenorocire pe care niște tâmpiți au produs-o în Europa, începând cu Joe Biden și cu nefericiții ăștia care au început să-și dea demisia acum, Starmer, Macron pleacă, Merz nu o mai duce nici el. Ăștia au creat cea mai mare amenințare la adresa securității europene, umflând un regim nazist la Kiev. Stan și-a argumentat poziția invocând ceremonia organizată de autoritățile ucrainene. Zelenski a acordat onoruri de stat complete unui lider naționalist ucrainean care a făcut parte dintr-o mișcare care a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone
Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie. Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta