AIEA afirmă că o dronă a avariat echipamentele de la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu șase reactoare, a fost ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale invaziei Ucrainei de către Moscova, din februarie 2022, potrivit Reuters. De atunci, fiecare parte a acuzat-o în mod regulat pe cealaltă de acțiuni militare care ar putea compromite siguranța centralei, situată în apropierea liniei frontului de război. Într-o postare pe X, AIEA a afirmat că o echipă de experți ai săi a vizitat Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) al centralei, la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că aceasta a fost lovită de o dronă. „Echipa a observat avarii la unele dintre echipamentele de monitorizare meteorologică ale laboratorului, care nu mai sunt operaționale”, a precizat AIEA, agenția de supraveghere nucleară a ONU, în comunicatul său. Comunicatul precizează că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a lansat un nou apel „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”. Centrala, care în prezent nu produce energie electrică, a fost lovită de mai multe ori de drone de la începutul conflictului. Conducerea centralei a declarat că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie, iar AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a efectua lucrările de reparație. Grossi a efectuat mai multe vizite la centrala de la Zaporojie de când aceasta a trecut sub controlul Rusiei, iar AIEA a plasat observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina.
Rusia a declarat armistițiu cu Ucraina în perioada 8-9 mai.
Ministerul Apărării din Rusia a avertizat populația civilă din Kiev și angajații misiunilor diplomatice străine că trebuie să părăsească orașul în timp util. În ciuda capacităților de care dispune, Rusia s-a abținut până acum să lanseze atacuri asupra centrului Kievului, din motive umanitare, potrivit Ministerului Apărării din Rusia. Ministerul Apărării din Rusia a atras atenția asupra declarației făcute de șeful regimului de la Kiev la Erevan, care conține amenințări de a lansa un atac asupra Moscovei pe 9 mai. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Erevan, că nu ia în considerare un armistițiu de o zi cu Rusia pe 9 mai, relatează Reuters. Volodimir Zelenski a numit decizia de a introduce un armistițiu ca fiind „frivolă”. De asemenea, el a menționat că Ucraina nu a primit o propunere oficială din partea Rusiei. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat intenția Rusiei de a impune un armistițiu în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei . Potrivit acestuia, această propunere a fost înaintată de președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conversații cu omologul său american, Donald Trump, pe 29 aprilie. Statele Unite au susținut această inițiativă. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a menționat că nu există încă un calendar specific pentru armistițiu.
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Fiul lui Ion Țiriac a răbufnit împotriva sportivei din Ucraina
Fiul lui Ion Țiriac nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, fiind deranjat de afirmația pe care sportiva din Ucraina a făcut-o recent. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Fiul lui Ion Țiriac, reacție dură împotriva Martei Kostyuk Fiul lui Ion Țiriac este atent la ceea ce se întâmplă în lumea tenisului și la declarațiile pe care sportivii le fac în spațiul public. Acesta nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, în momentul în care a văzut afirmația făcută de sportiva din Ucraina. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Marta Kostyuk a dat de înțeles, în timpul unei declarații pe care a dat-o recent, că nu crede că sportivii din Rusia sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de războiul dintre Rusia și Ucraina, care durează de mai mulți ani de zile. Reamintim că WTA și ATP permis ca sportivii din Rusia și Belarus să participe în competiții, dar fără să poarte simboluri naționale. „Ce afirmație idioată din partea unui sportiv mediocru, care amestecă sportul cu politica. Draga mea, dacă vrei să faci o schimbare, aruncă-ți racheta, vinde-ți din Monaco, donează toți banii pentru cauză și du-te să lupți. Până atunci, arată respect față de toți jucătorii alături de care ai crescut!”, a transmis fiul lui Ion Țiriac, printr-o postare făcută pe contul personal de Instagram. Declarația care l-a enervat pe Alexandru Țiriac Marta Kostyuk a vorbit recent despre sportivii din Rusia și a dat de înțeles că aceștia nu sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de conflictul de durată dintre Rusia și Ucraina. Totodată, sportiva din Ucraina este de părere că sportivii din Rusia trebuie să aleagă o tabără. „Jucătorii ruși pretind că sunt neutri; dacă reprezinți țara agresoare, trebuie să alegi o tabără”, a declarat Marya Kostyuk.
Dispute în Congresul SUA privind ajutorul pentru Kiev. Fără fonduri noi pentru Ucraina în bugetul pe 2027
Mai mulți membri ai Congresului SUA au întrebat, în cadrul audierilor privind bugetul Pentagonului pentru 2027, desfășurate joi, de ce fondurile aprobate pentru Ucraina nu au ajuns încă pe teren. „Departamentul Apărării reține aproximativ 400 de milioane de dolari din asistența de securitate pentru Ucraina”, a acuzat democrata Sarah Elfreth, cerând clarificări privind momentul în care banii vor fi transformați în contracte și livrări efective. Alți parlamentari au subliniat că suma „are un sprijin covârșitor” și au cerut Pentagonului să o pună rapid în aplicare. Pentagonul: sprijinul continuă, dar Europa plătește Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina, însă a indicat o schimbare de abordare. „Ucrainenii au demonstrat mult curaj și apreciez faptul că Europa plătește acum pentru armele pe care le furnizăm”, a spus acesta. Șeful Statului Major, Dan Caine, a adăugat că sprijinul american rămâne „continuu”, inclusiv prin schimb de informații și cooperare militară în cadrul comandamentului european. Controlorul interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a confirmat că proiectul de buget pentru anul fiscal 2027 nu include finanțare pentru programul de sprijin militar pentru Ucraina. El a precizat că Pentagonul va utiliza pachetul de 400 de milioane de dolari aprobat anterior de Congres, fonduri care au fost eliberate recent și urmează să fie puse în aplicare „foarte curând”. Ajutorul pentru Ucraina, afectat de conflictul cu Iranul În cadrul aceleiași audieri, congresmenul democrat John Garamendi a atras atenția că sprijinul pentru Ucraina este afectat de redirecționarea resurselor către alte teatre de operațiuni. Potrivit acestuia, „echipamentele și sistemele de apărare sunt redirecționate către războiul cu Iranul”, ceea ce reduce capacitatea SUA de a susține Kievul. Divergențe privind amploarea ajutorului Dezbaterea a scos la iveală și diferențe de opinie între oficialii americani. Unii au criticat nivelul ridicat al ajutorului acordat până acum, estimat la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în timp ce alții au insistat asupra necesității de a continua sprijinul. În paralel, există semnale că responsabilitatea pentru susținerea Ucrainei este transferată tot mai mult către aliații europeni, pe fondul presiunilor asupra bugetului american. Congresmena democrată Sarah Elfreth a dat ca exemplu implicarea Ucrainei în Orientul Mijlociu. „Ucraina a făcut poate mai mult decât orice alt aliat pentru noi în Orientul Mijlociu”, a spus aceasta, adăugând că „interceptează drone iraniene care amenință trupele SUA și ale partenerilor”.
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Atac masiv cu drone în Odesa. Cel puțin nouă persoane au fost rănite
Odesa a fost ținta unui atac masiv al dronelor rusești, în noaptea de duminică spre luni, cu pagube raportate la clădiri rezidențiale, un hotel și mașini. Conform informațiilor, cel puțin nouă persoane au fost rănite, scrie Ukrinform. „Conform informațiilor preliminare, o clădire rezidențială, un hotel și mașini private au fost avariate în urma atacului inamic asupra Odesei. Din păcate, există rapoarte despre victime”, se arată într-o postare pe Telegram a lui Oleh Kipper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa. De asemenea, în Odesa au fost găsite resturi de la drone rusești, în timp incendiile au acaparat în timp majoritatea orașului. Ulterior, Administrația Militară Regională a furnizat informații suplimentare. „Din păcate, cel puțin nouă persoane au fost rănite în urma unui atac masiv cu drone de atac asupra Odesei. Au fost raportate pagube la infrastructura civilă în mai multe zone ale orașului, inclusiv două clădiri rezidențiale, un hotel, depozite și vehicule”, a relatat Oleh Kipper pe canalul său de Telegram. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului în această dimineață. Detaliile privind consecințele atacului sunt în curs de clarificare. Înainte de atac, Forțele Aeriene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndrepta spre Odesa. Totodată, în oraș a fost declarată o alertă de raid aerian.
Radu Miruță dă vina pe ucraineni pentru că ajung drone rusești în România
Ministrul Apărării Radu Miruță a explicat duminică că dronele rusești ajung în România din cauză că sunt avariate mai întâi de apărarea ucraineană. Fie că sunt „împușcate”, fie că sunt bruiate, ele nu își mai ating țintele din Ucraina și ajung să își continue traiectoria către România și, într-un final, se prăbușesc, este explicația ministrului Apărării. „De cele mai multe ori, sunt drone care sunt «împușcate», dacă vreți, de apărarea antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonț, li se modifică câte un flaps, li se modifică structura aerodinamică, își pierd, poate, coordonarea GPS, pentru că este bruiaj și din Ucraina și continuă să zboare pe aceeași traiectorie, fie până când își consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva și pică, caz în care nu avem informații imediate”, a declarat Miruță la Digi24. În ultimele 48 de ore, în România au căzut două drone cu explozibil: una în Tulcea și alta în Galți, pe casa unui român. Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele de dronă care s-a prăbușit duminică în zona localităților Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea. Sâmbătă dimineață, o altă dronă, folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina, a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate pe o stradă de la marginea municipiului Galați, fără a exploda și fără fi înregistrate victime. AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Radu Miruţă caută specialişti care pot construi drone militare cu explozibil. Academia Tehnică Militară organizează concurs Turbulenţele politice îl încurcă la SAFE pe ministrul Radu Miruţă: „Există un risc major să pierdem contractele”
Zelenski acuză Rusia de terorism nuclear la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl
Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde. „Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta. Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare. Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat. Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.
Prințul Harry face o vizită neanunțată în Kiev. El va participa la o conferință pe tema securității
Prințul Harry a sosit joi, la Kiev, într-o vizită neanunțată care va dura două zile, pentru a-și manifesta sprijinul față de Ucraina. Vizita sa are loc într-un moment în care atenția lumii s-a îndreptat către războiul din Orientul Mijlociu. „Mă bucur să mă întorc în Ucraina”, a declarat prințul Harry la sosirea sa într-o gară din Kiev, joi dimineața, notează agenția Reuters. Ducele de Sussex urmează să participe la o conferință de securitate, care va avea loc la Kiev. Ucraina este „o țară care apără cu curaj și succes flancul estic al Europei. (…) este important să nu pierdem din vedere semnificația acestui lucru”, a spus Prințul Harry, potrivit sursei citate. BREAKING: Prince Harry has arrived in Ukraine for an unannounced visit to Kyiv. pic.twitter.com/evFmkuPQS6 — Chris Ship (@chrisshipitv) April 23, 2026 În timpul vizitei sale de două zile în capitala Ucrainei, se așteaptă ca el să viziteze organizația caritabilă de deminare HALO Trust, susținută de regretata sa mamă, prințesa Diana. De asemenea, el se va petrece timp și cu participanții ucraineni ai Fundației sale Invictus Games, care ajută veteranii răniți să se recupereze prin sport, informează postul britanic ITV. Prințul Harry a mai vizitat Ucraina de două ori anul trecut, în aprilie și în septembrie.