O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone
Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie. Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta
Ce se întâmplă cu România dacă alegem răul cel mai mic, trecerea Guvernului Veștea? Marius Tucă: Nicușor Dan e un servant al Ucrainei
În cadrul emisiunii „Culisele Statului Paralel”, jurnalistul Marius Tucă a vorbit despre cum atitudinea lui Nicușor Dan față de Ucraina, chiar și după ce Guvernul Veștea ar trece. Marius Tucă: „Deci, hai să ne gândim, să alegem răul cel mai mic, să treacă acest guvern, da? Și spun, pentru că m-am oprit aici. Crezi că Nicușor Dan, după ce va trece guvernul lui, va avea altă atitudine față de relația cu Ucraina? Pentru că el este un servant, ca să nu zic un valet, al Ucrainei.” Luni seara, Marius Tucă a fost invitat la Realitatea Plus TV unde a vorbit despre atitudinea lui Nicușor Dan față de Ucraina, chiar și după ce Guvernul Veștea ar trece. Acesta a început prin a spune că nu își dorește să păcălească pe nimeni, mai ales în acest context social politic. Jurnalistuil propune un exercițiu de imaginație. Acesta propune să alegem răul cel mai mic și să treacă Guvernul Veștea. Un asemenea scenariu i-ar oferi lui Nicușor Dan tot ce și-ar putea dori. În acest context, Tucă se întreabă ce s-ar schimba în relația cu Ucraina. Opinia jurnalistului este că nu s-ar schimba nimic, pentru că președintele României este un servant, un valet al Ucrainei. „Eu nu păcălesc pe nimeni. Eu am spus până acum și spun în continuare ceea ce cred. Deci, hai să ne gândim, să alegem răul cel mai mic, să treacă acest guvern, da? Și spun, pentru că m-am oprit aici. Crezi că Nicușor Dan, după ce va trece guvernul lui, va avea altă atitudine față de relația cu Ucraina? Pentru că el este un servant, ca să nu zic un valet, al Ucrainei.”, a susținut jurnalistul.
Polonia cere un rol în negocierile de pace privind Ucraina
Un purtător de cuvânt al guvernului german a subliniat că nu este momentul pentru dezbateri privind formatul sau participanții la eventuale negocieri, în condițiile în care nu există semnale clare din partea Rusiei privind disponibilitatea de a purta discuții, scrie TVPWorld. Oficialul german a precizat că Germania nu deține un rol decisiv în stabilirea componenței unei eventuale mese de negocieri, sugerând o abordare mai largă la nivel european, în care deciziile sunt împărțite între mai mulți actori. Argumentele Varșoviei Tema negocierilor de pace a fost intens dezbătută după declarațiile ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, care a afirmat că Polonia trebuie inclusă în orice discuție privind încheierea războiului din Ucraina. Acesta a argumentat că arhitectura diplomatică tradițională, dominată de axa franco-germană, nu mai reflectă realitățile de securitate ale Europei. Potrivit lui Sikorski, statele din Europa Centrală și Scandinavia se confruntă direct cu riscuri generate de conflictul ruso-ucrainean, iar Polonia joacă un rol esențial, fiind stat de tranzit pentru aproximativ 90% din livrările de armament către Ucraina. El a subliniat și proximitatea geografică a conflictului, afirmând că locuitori din sud-estul Poloniei pot auzi efectele bombardamentelor din vestul Ucrainei. Contextul diplomatic internațional Discuțiile privind negocierile de pace vin într-un moment în care eforturile diplomatice sunt considerate blocate. În ultimele luni, atenția Statelor Unite s-a mutat parțial către alte crize internaționale, ceea ce a încetinit progresul discuțiilor privind Ucraina. La nivel global, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a avut consultări la summitul G7, alături de lideri din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, discuțiile concentrându-se pe sprijinul pentru Kiev și pe posibile soluții diplomatice. De asemenea,Donald Trump a participat la discuții separate privind conflictul, în timp ce liderii europeni încearcă să mențină presiunea diplomatică asupra Moscovei. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Germania va găzdui o reuniune E5, format care include Germania, Polonia, Franța, Regatul Unit și Italia, axată pe evoluțiile privind pacea în Ucraina.
Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.
Riscurile războiului din Ucraina. Ion Cristoiu: Este o greșeală să faci presiune asupra Rusiei cu drone pentru că Putin poate escalada repede
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite… Și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin. Nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Acesta a început prin a spune că la dreapta lui Putin sunt forțe slavofone și rusofile. Aceste forțe sunt asemănate de jurnalist cu Gărzile Revoluției din Iran. Acesta afirmă că Putin este chiar un personaj echilibrat, un tip de centru față de acele forțe. Scriitorul susține că cei care cred că taxele mărite sau atacurile cu dronă asupra Rusiei vor îngenunchia țara greșesc. Acesta afirmă că va fi o presiune imensă pe Putin, iar conflictul poate escalada ușor. „La dreapta lui Putin, din punct de vedere al slavofiliei, a rusofiliei, sunt niște forțe cum au fost în Iran Gărzile Revoluționare. Ori, în orice moment, Putin, care este mult mai echilibrat, este chiar un tip de centru… Dar ele acționează acum foarte puternic. Deci ele acționează, forțele acelea pe care le știm cu toții, chiar fasciste rusești… Există și fascism rusesc și fascism ucrainean. Este o exagerare națională și ajunge la următoarea concluzie… Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin, nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.”, a explicat jurnalistul.
Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și va înăspri sancțiunile împotriva Rusiei
Condamnând „atacurile barbare” ale Rusiei în Ucraina, Londra intenționează să „intensifice acțiunea” prin „tăierea resurselor care alimentează războiul lui Putin și furnizarea de energie Ucrainei pentru iernile viitoare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat publicat luni seară, relatează Le Figaro. Aproximativ 210 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) în finanțarea exporturilor vor permite companiei britanice Urenco să furnizeze uraniu îmbogățit producătorului ucrainean de energie nucleară Energoatom, a declarat Downing Street într-un comunicat. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar acest anunț întărește acest lucru”, a subliniat prim-ministrul britanic. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat marți dimineață la summitul G7 din orașul francez Evian pentru a participa la o reuniune de lucru dedicată păcii și securității pentru Ucraina și Europa. Președintele francez Emmanuel Macron speră să-l convingă pe omologul său american, Donald Trump, să pună mai multă „presiune” asupra Rusiei la summitul G7. „Ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca americanii să-și spună: «Suntem alături de voi, vom continua să ajutăm Ucraina, vom pune mai multă presiune pe Rusia»”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.
Nou mesaj Ro-Alert în județul Tulcea, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective de infrastructură din Ucraina, în apropierea Dunării
Un nou mesaj Ro-Alert a fost emis în județul Tulcea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 13 spre 14 iunie 2026, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina. Obiectivele se află în proximitatea frontierei fluviale cu România. Dou aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol. MApN a transmis un comunicat oficial în acest sens. În jurul orei 00:10, două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de la sol. A fost monitorizat perimetrul, la granița cu Ucraina. Mesajul Ro-Alert a fost emis la ora 00:02. Alerta aeriană a încetat la ora 01:11. Cele două aeronave s-au întors în bază, la ora 01:44. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au survolat în zonă Ce transmite MApN MApN a transmis un comunicat oficial cu privire la situația care a avut loc noaptea trecută. „În noaptea dinspre 13 spre 14 iunie, Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 00.10, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a observării evoluţiei unui grup de ţinte aeriene, la 12 km est de Vâlcove. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, un mesaj RO-Alert fiind trimis la ora 00.02. Alerta aeriana a încetat la ora 01.11. Aeronavele Eurofighter Typhoon au ateriat în baza Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01.44. Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate sau cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea”, a transmis MApN. Sursă foto: Shutterstock
Zelenski: Europa are nevoie de Ucraina pentru a face față amenințărilor pe termen lung ale Rusiei
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare sâmbătă, Zelenski a afirmat că numeroși lideri europeni recunosc faptul că relația dintre Ucraina și Europa este una de dependență reciprocă. „Noi auzim de la mulți lideri că nu doar Ucraina are nevoie de Europa, ci și că Ucraina este utilă Europei, iar acest lucru este adevărat”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a susținut că Rusia își consolidează prezența militară în apropierea Europei și construiește baze în zone unde acestea nu existau nici măcar în perioada sovietică. „Ținând cont de intențiile pe termen lung ale Rusiei – faptul că acum baze rusești sunt construite în apropierea Europei chiar și în locuri unde nu existau baze militare în perioada sovietică – acest lucru demonstrează că fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europei i-ar putea fi extrem de dificil”, a afirmat el. Zelenski a avertizat că amenințările de securitate generate de Rusia nu sunt temporare „Provocările de securitate din partea Rusiei nu sunt pentru un an și nici pentru cinci ani. Rusia a ales o strategie anti-europeană și antidemocratică pe termen lung și își construiește politica în jurul acesteia”, a spus președintele ucrainean. Liderul de la Kiev a acuzat Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin diverse avantaje și beneficii. „Ei încearcă să cumpere unii politicieni cu diferite avantaje. Dar nu pentru pace, ci pentru ca acești politicieni să vândă Rusiei interesele propriilor națiuni și interesele comune ale Europei”, a declarat Zelenski. În acest context, președintele ucrainean l-a criticat pe fostul premier al Ungariei, Viktor Orban, afirmând că astfel de abordări sunt sortite eșecului. „În cele din urmă vor pierde, la fel ca Orban, dar mulți încearcă în continuare să se împrietenească cu portofelul lui Putin și închid ochii la ceea ce se întâmplă în realitate”, a spus Zelenski. Recunoaștere pentru susținerea Ucrainei în procesul de integrare în UE Totodată, liderul ucrainean a mulțumit oficialilor europeni care susțin Ucraina și procesul de integrare europeană. „Vreau să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru popoarele lor, pentru interesele Europei și pentru securitatea Europei, o securitate împreună cu Ucraina”, a transmis acesta. Zelenski a adresat mulțumiri speciale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, pentru colaborarea în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat deschiderea primului cluster de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. În acest context, președintele ucrainean a felicitat și Republica Moldova pentru progresul înregistrat pe drumul european. „Ucraina și Moldova parcurg împreună acest drum până la aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a concluzionat Zelenski.