Record absolut în imobiliare: Rinat Ahmetov, cumpărătorul ArcelorMittal Iași, a plătit 471 de milioane de euro pentru o locuință în Monaco
Miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, cumpărătorul ArcelorMittal Iași, a cumpărat un apartament de lux în Monaco cu 471 milioane euro, cea mai scumpă locuință din istorie. Tranzacția colosală, care depășește orice precedent pe piața globală de real estate, vizează o proprietate spectaculoasă situată în noul cartier exclusivist Mareterra. Această achiziție nu este doar o investiție imobiliară, ci un simbol al opulenței absolute, într-un moment în care piața locuințelor ultra-premium atrage cele mai mari averi ale planetei. Detalii uluitoare despre cel mai râvnit apartament lux Monaco din clădirea „Le Renzo” Proprietatea achiziționată de cel mai bogat om din Ucraina nu este o simplă locuință, ci un ansamblu arhitectural care sfidează imaginația. Situat în inima cartierului Mareterra, zonă inaugurată oficial de Prințul Albert al II-lea în cursul anului 2024, acest apartament lux Monaco se întinde pe nu mai puțin de cinci etaje. Complexul a devenit rapid un magnet pentru magnații globali, însă unitatea cumpărată de holdingul lui Ahmetov rămâne piesa centrală a întregului proiect rezidențial. Imagine cu complexul Le Renzo din Monaco Conform datelor extrase din registrele imobiliare și analizate de experții Bloomberg, apartamentul este situat în clădirea emblematică „Le Renzo”. Suprafața interioară este de aproximativ 2.500 de metri pătrați, cifră la care se adaugă balcoane generoase și terase private cu o vedere panoramică spectaculoasă la Marea Mediterană. Pentru a asigura un confort absolut, acest apartament lux Monaco dispune de o piscină privată, jacuzzi și o facilitate rară în principat: cel puțin opt locuri de parcare dedicate. Recent, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat ArcelorMittal Iași. O tranzacție istorică confirmată de holdingul SCM Informațiile privind acest transfer de proprietate au ieșit la iveală în urma unei investigații riguroase. „Detaliile vânzării, care a fost finalizată în 2024, provin din registrele imobiliare ale Principatului, precum și dintr-o serie de e-mailuri și acte preliminare analizate de Bloomberg Businessweek de la Distributed Denial of Secrets”, precizează jurnaliștii care au acoperit subiectul. Complexul Le Renzo este unul ultraluxos Deși confidențialitatea este o regulă de aur în astfel de tranzacții, entitatea prin care a fost realizată achiziția a oferit o primă reacție oficială. „Compania holding a lui Ahmetov, System Capital Management, sau SCM, a confirmat că a efectuat o achiziție în cadrul ansamblului rezidențial, dar a refuzat să ofere detalii despre proprietate sau preț”, se arată în rapoartele financiare. Această confirmare sumară este suficientă pentru a valida prezența miliardarului în cel mai nou și mai scump pol de lux al Europei. Comparativ global: Cum a fost zdrobit recordul mondial de preț Suma de 471 de milioane de euro plătită pentru acest apartament lux Monaco plasează tranzacția într-o ligă proprie. Până în prezent, recordurile mondiale erau deținute de proprietăți din Londra sau New York, însă piața din Monaco a demonstrat că poate atinge niveluri de preț fără precedent. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, prețul raportat face din aceasta cea mai mare vânzare de locuință cunoscută din istorie, depășind cu mult pragurile anterioare. Aceasta este superioară „recentei vânzări a conacului din Chelsea al dezvoltatorului Nick Candy pentru peste 350 de milioane de dolari sau vânzarea unui apartament penthouse din New York către managerul de fonduri speculative Ken Griffin pentru aproximativ 240 de milioane de dolari”. Cu 21 de camere și finisaje de o rară exclusivitate, proprietatea lui Ahmetov din Mareterra redefinește conceptul de „acasă” pentru elita miliardarilor. Într-un oraș-stat unde spațiul este cea mai prețioasă resursă, deținerea a 2.500 de metri pătrați pe cinci niveluri reprezintă confirmarea supremă a puterii financiare. Monaco își reconfirmă astfel statutul de destinație finală pentru cei mai bogați oameni ai lumii, iar tranzacția lui Rinat Ahmetov va rămâne, probabil, pentru mulți ani, etalonul de neatins al luxului imobiliar global. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban
Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba
Putin consideră că este cel mai bun moment pentru a destabiliza UE și NATO pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina, anunță CCD
Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina. Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el. Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. „O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD. Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.
Rusia a făcut prăpăd în Ucraina și ea a răbufnit după atacul cu 700 de drone
Jucătoarea de tenis Elina Svitolina și-a exprimat public durerea și susținerea pentru compatrioții săi, după ce Ucraina a fost ținta unui val devastator de atacuri rusești în cursul zilei de joi. Reacția sportivei vine în contextul uneia dintre cele mai agresive ofensive aeriene lansate de forțele ruse în ultima perioadă. Bilanțul provizoriu indică cel puțin 16 morți și peste 80 de răniți. Elina Svitolina (31 de ani / 7 WTA) a reacționat prompt pe rețelele de socializare în urma evenimentelor tragice care au lovit din nou Ucraina. Printr-un mesaj postat pe Instagram, sportiva a transmis un gând de susținere pentru victimele atacurilor rusești. „O noapte teribilă în Ucraina. Încă o dată, atacuri asupra orașelor pașnice. Cele mai sincere condoleanțe familiilor celor uciși și răniți”, a scris Elina Svitolina, vizibil afectată de situația din țara sa natală. Sursa: Captură Instagram / @elisvitolina Contextul acestei reacții este unul alarmant. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a confirmat că Rusia a desfășurat un „atac terorist masiv” asupra Ucrainei. Arsenalul folosit a inclus aproape 700 de drone, alături de zeci de rachete balistice și de croazieră, vizând în mod prioritar populația civilă. Bilanțul victimelor este unul tragic. În capitala Kiev, patru persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil în vârstă de numai 12 ani, alte peste 50 de persoane fiind rănite. Orașul Odesa a fost cel mai grav lovit din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, fiind raportați opt morți. În Dnipro, atacurile au provocat moartea a trei persoane și rănirea a aproximativ 30 de civili, în timp ce în Zaporojie a fost confirmat un deces. Elina Svitolina: „Simt că lumea a uitat de războiul din Ucraina” Elina Svitolina și-a exprimat îngrijorarea față de scăderea interesului global pentru conflictul din Ucraina. Într-o declarație sinceră, sportiva a transmis că tragedia din țara sa a fost trecută într-un con de umbră, fiind eclipsată de alte crize internaționale. „Da, adică, cu siguranță. Simt și eu asta (n.r. – că lumea a uitat de războiul din Ucraina). Eu încă sunt foarte implicată în toată situația pentru că familia mea e acolo, prietenii mei sunt acolo. De asemenea, mă întorc destul de des acolo. Dar cred că și din cauza celorlalte războaie din lume, da, nu mai este pe prima pagină a ziarelor de multă vreme”, a spus Elina Svitolina, într-o conferință de presă.
Volodimir Zelenski, decorat în Olanda pentru lupta pentru securitatea întregii Europe
Aflat într-o vizită oficială în Țările de Jos, președintele Volodimir Zelenski a acceptat premiul Medalia Internațională a celor Patru Libertăți, acordat de Fundația Roosevelt atât liderului de la Kiev, cât și întregului popor ucrainean. Distincție care recunoaște lupta Ucrainei pentru libertate și democrație în contextul războiului declanșat de Rusia în 2022. Fundația Roosevelt a precizat că acordarea acestui premiu reprezintă o recunoaștere a sacrificiului făcut de ucraineni, care „se luptă pentru securitatea întregii Europe și își apără valorile cu prețul propriilor vieți”, notează Reuters. Evenimentul de decernare a avut loc în orașul Middelburg, în prezența Regelui Willem Alexander și a premierului olandez Rob Jetten. Premiul este inspirat de discursul din 1941 al fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, care a definit patru libertăți fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea față de lipsuri și libertatea față de frică. Ediția din 2026 a premiilor a inclus și alte personalități și organizații precum Comitetul pentru Protecția Jurnalismului pentru promovarea libertății de exprimare și activista franceză Gisele Pelicot care a primit premiul pentru libertatea față de frică. Fundația a anunțat că premiului pentru liberata religioasă a rămas anonim, din motive de securitate.
Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică
România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Secretul lui Rinat Ahmetov. Ce era ascuns în gențile pe care le aveau bodyguarzii săi la priveghiul lui Mircea Lucescu
Rinat Ahmetov, patronul lui Șahtior Donețk, clubul unde Mircea Lucescu a scris istorie, a fost prezent joi după-amiază la funeraliile marelui antrenor român. Magnatul ucrainean a ajuns la Bucuești cu un avion privat și a coborât la Arena Națională dintr-un Mercedes despre care martorii spun că ar fi fost blindat, Ahmetov fiind însoțit de escorta de securitate. Ce s-a ascuns în deplasarea lui Rinat Ahmetov la București! Cine erau cei 4 care-l însoțeau Cancan scrie că umbrela antiglonț poate ajunge la aproximati 20.000 de dolari, în vreme ce servieta balistică la aproximativ 15.000 de euro. Unii dintre membrii echipei de securitate, conform aceleiași surse, ar fi avut în borsete arme scurte, așa cum se practică frecvent în astfel de misiuni de protecție. Dispunerea lor arată clar că vorbim despre profesioniști în domeniul close protection, fiecare având un rol bine stabilit. Un al patrulea agent ar fi fost poziționat într-un punct mai retras, de unde putea monitoriza întreaga zonă. Mai mult, în echipa de bodyguarzi erau și români. Averea lui Rinat Ahmetov este estimată la aproape 10 miliarde de dolari. Grupul său de investiții, prin UMGI și SCM Group, operează active în mai multe țări europene, inclusiv în România, unde face parte dintr-o rețea industrială mai amplă care acoperă mineritul, materialele de construcții și industriile conexe. Ahmetov deține și unul dintre cele mai scumpe active imobiliare din Europa: două apartamente în complexul One Hyde Park (Londra), achiziționate pentru aproximativ 136 milioane de lire sterline, ambele cu ferestre blindate! Foto: Mihai Pop Ahmetov despre Lucescu: `„Am trăit împreună foarte multe lucruri” „Noi cât timp am lucrat împreună am împărțit și durerea, și bucuria. Așa am devenit mari prieteni. El este un om foarte important în viața mea. Întotdeauna am respectat viziunea și filosofia lui Mircea în fotbal. El a avut o viață fericită. Nu putea fără muncă, fără fotbal… și iată că a plecat dintre noi tot de pe terenul de fotbal. Nu pot să spun care e cea mai frumoasă amintire nici într-o oră. Am trăit împreună foarte multe lucruri. El m-a învățat pe mine să beau vin. Până să îl cunosc eu nu mă atingeam de vin. Apoi, după meciuri stăteam și discutam la un pahar de vin. El îmi spunea că dacă am atâtea emoții în timpul meciului să beau un puțin de vin alb ca să nu mor în timpul meciului. Iar eu, la rândul meu, l-am învățat pe Mircea să cânte karaoke. Nu prea ne reușea, nici mie, nici lui. Dar noi oricum cântam”, s-a amuzat Ahmetov.
Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult
Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.
Ucraina și Siria anunță cooperare în domeniul securității, după o vizită surpriză a lui Zelenski la Damasc
Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Zelenski în Siria după căderea regimului pro-rus al lui Bashar al-Assad în 2024. Deplasarea face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu al Ucrainei în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, Zelenski s-a aflat în Turcia și a efectuat un turneu în statele din Golf, încercând să consolideze cooperarea în domeniul securității. Potrivit unor oficiali ucraineni, Kievul încearcă să obțină sisteme de apărare aeriană și să ofere în schimb expertiză în domeniul dronelor dezvoltate în timpul războiului cu Rusia, transmite Euronews. Noua conducere siriană și bazele militare rusești În timpul întâlnirii de la Damasc, Zelenski a declarat că Ucraina a sprijinit Siria după căderea regimului Assad și este pregătită să continue cooperarea pentru stabilitate și dezvoltare. Liderul ucrainean a spus că cele două state vor colabora mai strâns pentru a deveni „mai puternice” și pentru a sprijini dezvoltarea economică. Președintele sirian Ahmad al-Sharaa a afirmat că discuțiile au vizat consolidarea cooperării economice și schimbul de expertiză între cele două țări. Noua conducere de la Damasc încearcă să își refacă relațiile externe după mai bine de un deceniu de război și izolare diplomatică. În același timp, Siria menține relații sensibile cu Rusia, care a fost unul dintre principalii aliați ai regimului Assad. Rusia păstrează în continuare două baze militare importante în Siria: baza navală de la Tartus și baza aeriană Khmeimim. Portul Tartus oferă Moscovei acces strategic la Marea Mediterană și reprezintă un punct important pentru operațiunile navale rusești. Baza aeriană Khmeimim, activă din 2015, a fost utilizată pentru operațiuni militare în Siria și pentru sprijin logistic al misiunilor ruse în Africa. Echilibru diplomatic delicat Președintele sirian Ahmad al-Sharaa încearcă să mențină un echilibru între noile parteneriate și relațiile existente cu Moscova. În 2025, liderul sirian a cerut extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad din Rusia pentru a fi judecat în Siria. Solicitarea a fost respinsă de Kremlin. Autoritățile siriene au declarat în repetate rânduri că armata țării depinde încă în mare măsură de echipamente militare de origine rusă. Vizita lui Zelenski la Damasc sugerează însă că Siria încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un context geopolitic în schimbare.