Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an
Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.
Cine e miliardarul ucrainean care a cumpărat fabrica de țevi din Roman. Legăturile cu cel mai bogat oligarh din Ucraina și petrecerile luxoase în paradisul bogaților din Europa
Compania ucraineană Interpipe a cumpărat fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman, iar tranzacția a fost parafată cu data de 31 martie 2026. Fabrica AMTP este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură pentru consumatori din întreaga Europă și nu numai, iar CEO-ul Interpipe a declarat că achiziția este „un pas istoric” pentru compania ucraineană. Dacă această tranzacție va fi un pas istoric și pentru România, însă, rămâne de văzut în timp. În spatele companiei Interpipe din Ucraina se află un controversat miliardar și filantop, Victor Pinchuk. Acesta a fost partener de afaceri cu un alt celebru afacerist ucrainean, Rinat Ahmetov, a cărui avere este estimată la 7,8 miliarde dolari de Forbes. Victor Pinchuk a fost acuzat de corupție în Ucraina. Ar fi fost favorizat chiar de socrul său, fostul președinte ucrainean Leonid Kucima. Anchetatorii l-au acuzat pe miliardarul ucrainean că ar fi primit nu mai puțin de 110 milioane dolari mită, între 2003 și 2006. Miliardarul ucrainean Victor Pinchuk | Foto – Profimedia Images AMTP, în portofoliul Interpipe Fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman a fost înființată în anul 1951. Este un important producător românesc de țevi din oțel fără sudură cu diametre cuprinse între 168,3 mm și 406,4 mm. AMTP furnizează produse clienților din sectoarele energetic, construcțiilor și industrial, precum și pentru conducte în proiecte onshore/offshore. Produce țevi de carcasă pentru producția de petrol și gaze. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare. 150 de angajați ai Interpipe servesc în Forțele Armate ale Ucrainei sau în alte agenții de aplicare a legii din Ucraina. Produsele companiei din Ucraina sunt furnizate în 70 de țări din întreaga lume. Afacerea se derulează prin intermediul unei rețele de birouri de vânzări situate pe piețe-cheie din Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. În anul 2025, compania Interpipe a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile și fonduri extrabugetare. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare | Sursa foto – Interpipe Victor Pinchuk, proprietarul Interpipe Group, al doilea cel mai bogat om al Ucrainei Proprietarul Interpipe este omul de afaceri și filantropul ucrainean Victor Pinchuk. Este considerat al doilea cel mai bogat om al Ucrainei. În structura de conducere a companiei apar și mai mulți membri ai familiei sale. Potrivit Forbes, Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari. În 2025 averea sa fusese estimată la 3,3 miliarde de doari. Benedikt Franke (stânga), directorul general al celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München (MSC), discută cu omul de afaceri ucrainean Victor Pinchuk în fața Hotelului Bayerischer Hof | Foto – Profimedia Images Structura companiei Interpipe include cinci active industriale: Uzina de laminare a țevilor Interpipe Nyzhniodniprovsky Uzina de țevi Interpipe Novomoskovsk Interpipe Niko Tube Dnipropetrovsk Vtormet Complexul siderurgic electric Dniprosteel, care operează sub marca Interpipe Steel. „Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat Luca Zanotti, CEO al Interpipe. Într-un comunicat de presă transmis de Interpipe se mai precizează că „au fost îndeplinite toate condițiile obișnuite pentru încheierea tranzacției, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și de investiții străine directe necesare de la agențiile guvernamentale ucrainene și române”. Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari | Foto – Profimedia Images Cine este influentul afacerist ucrainean Victor Pinchuk, deținătorul unui imperiu media Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, fiind căsătorit cu Olena Pinchuk – are un doctorat în proiectarea țevilor. A fondat Interpipe, producător de produse din oțel, în 1990. Pe lângă Interpipe, miliardarul Viktor Pinchuk – născut în data de 14 decembrie 1960 – controlează și Starlight Media. Compania deține 6 posturi de televiziune. Conform Forbes, Pinchuk deține Grand Buildings, o clădire istorică emblematică din Piața Trafalgar din Londra. PinchukArtCenter, pe care îl prezidează, este cunoscut pentru premiul său bianual global de artă contemporană, Future Generation Art Prize. Premiul de 100.000 de dolari este acordat unui tânăr artist. Totodată, afaceristul ucrainean Pinchuk este și fondatorul EastOne Group LLC. Este o companie internațională de investiții, finanțare de proiecte și consultanță financiară. Compania are sediul la Londra.Pinchuk sponsorizează și un eveniment anual despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Nu-mi ascund averea, dar nici nu o laud și, cel mai important, încerc să o folosesc pentru îmbunătățirea societății. Cu cât deții mai multe, cu atât poți face mai multe pentru țara ta”, spune miliardarul ucrainean. Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima | Foto din 2010/Sursa – Wikipedia Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean – Rada Supremă – timp de două mandate consecutive – din 1998 până în 2006. A fost ales pe listele Partidului Laburist din Ucraina. Miliardarul Pinchuk s-a dovedit a fi o figură-cheie în domeniul radiodifuziunii ucrainene. În 2016, Viktor Pinchuk a fost coproprietar al TAVR Media. Acest important holding radio ucrainean operează mai multe posturi de radio populare – inclusiv Hit-FM, Kiss-FM, Russkoe Radio Ukraina, Radio Relax, Radio ROKS și Radio Melodia. TAVR Media funcționează prin intermediul diverselor companii filiale. Printre acestea sunt Liamin, Mir și Pilot, cu participații cuprinse între 95% și 100%. Prin intermediul acestor firme, Viktor Pinchuk a menținut o influență semnificativă în Ucraina. Viktor Pinchuk, ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima (dreapta) | Foto – Profimedia Images Legăturile lui Pinchuk cu celebrul Rinat Ahmetov După ce a înființat compania Interpipe, în 1990, afacerile miliardarului Viktor Pinchuk s-au dezvoltat continuu. În 2004, împreună cu alt miliardar ucrainean celebru, Rinat Ahmetov, Viktor Pinchuk a achiziționat fabrica de oțel Kryvorizhstal. Cei doi au plătit aproximativ 800 de milioane de dolari pentru ca achiziția să fie perfectată. Nu au lipsit acuzațiile că ar fi fost „ajutat” chiar de
Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
Oana Țoiu: Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată
Țoiu a vizitat și o expoziție care documentează perspectiva crudă a realității ocupației militare ruse prin dovezi materiale, mărturii și reconstituirea cronologiei violențelor. Cu această ocazie, ministrul Oana Țoiu a subliniat că „oamenii uciși la Bucea nu vor fi niciodată uitați. Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată și nici să nu se mai repete vreodată”. În cadrul sesiunilor plenare, miniștrii europeni și înalți oficiali de la Kiev au avut un schimb substanțial de opinii asupra evoluțiilor regionale de securitate, sprijinul multidimensional pentru Ucraina și continuarea eforturilor de tragere la răspundere, respectiv reducere a capacității Rusiei de susținere a războiului împotriva Ucrainei. Prezența miniștrilor UE la Kiev a transmis, totodată un mesaj ferm de susținere față de efortul Ucrainei de a-și apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independența în fața agresiunii militare a Rusiei. Ministrul Oana Țoiu a reiterat susținerea României față de Ucraina, arătând că securitatea europeană și în particular cea regională sunt direct relaționate evoluțiilor de securitate din Ucraina. Țoiu a condamnat continuarea atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, cu efecte devastatoare asupra civililor și implicații asupra statelor vecine, precum în cazurile cele mai recente ale poluării râului Nistru și afectării liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești. A evidențiat că reziliența societății ucrainene și lecțiile dure ale războiului sunt argumente în favoarea unei cooperări și mai strânse cu Ucraina, punctând, în acest sens, importanța ce trebuie acordată veteranilor și reintegrării sociale a acestora, direcție de acțiune unde pot fi valorificate experiența unor state membre și instrumentele de asistență ale UE. Oana Țoiu a accentuat faptul că nicio pace justă nu poate fi clădită pe impunitate, prezentând stadiul ratificării, de către România, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, semnată la Haga în decembrie 2025, respectiv demersurile privind participarea României la Tribunalul special pentru sancționarea crimei de agresiune săvârșită în Ucraina. În prezența președintelui Volodimir Zelenski, Oana Țoiu a evocat rezultatele pozitive ale vizitei acestuia la București, în special ridicarea relațiilor bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cooperarea în domeniul industriei de apărare și proiectele de conectivitate, inclusiv în perspectiva îmbunătățirii securității energetice. Ministrul român de externe a reiterat sprijinul țării noastre pentru avansarea procesului de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE și depășirea actualelor blocaje. Totodată, în cadrul întrevederii bilaterale cu Andrii Sybiha, ministrul român a accentuat importanța implementării integrale a deciziilor adoptate cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, în spiritul Parteneriatul Strategic. A arătat că partea română acordă atenție deosebită găsirii de soluții sustenabile pentru problemele semnalate de comunitatea românească din Ucraina, inclusiv pentru consolidarea învățământului în limba română în Ucraina. Respectarea drepturilor aparținând minorităților naționale este parte integrantă a valorilor europene comune asumate de România și Ucraina. Cu ocazia prezenței la Kiev, ministrul Oana Țoiu s-a întâlnit și cu experți români care activează în cadrul Misiunii de Asistență a UE pentru Ucraina sau al altor Agenții internaționale care oferă programe de sprijin Ucrainei. A apreciat în mod deosebit expertiza acestora în domeniul asistenței umanitare și reconstrucției post conflict.
Război în Ucraina, ziua 1496. Zelenski propune un armistițiu energetic Moscovei și o încetare a focului de Paște
Războiul din Ucraina a intrat marți, 31 martie 2026, în a 1496-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui țară și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești, a propus Moscovei un armistițiu energetic și o încetare a focului de Paște, scriu agențiile AFP, EFE și Reuters. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului” „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer…”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio trimis grupului de WhatsApp pe care îl are în comun cu jurnaliștii care acoperă actualitatea din Ucraina. Zelenski a declarat că a transmis această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar, cu care s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul turneului său în regiunea Golfului și dintre care unii au mediat între ucraineni și ruși. Ucraina a primit recent „semnale din partea unora dintre partenerii ei” prin care i se cerea „să reducă atacurile cu rază lungă de acțiune asupra sectorului petrolier rusesc”, a declarat Zelenski. „Subliniez încă o dată că, dacă Rusia este gata să nu atace sectorul energetic ucrainean, nici noi nu vom lovi sectorul lor energetic ca ripostă”, a adăugat el. Vrea reluarea negocierile de pace Președintele ucrainean s-a pronunțat din nou ca negocierile de pace în format tripartit cu SUA și Rusia să fie reluate cât mai curând posibil și a explicat că următoarea întâlnire în acest format – care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie – continuă să fie amânată din cauza refuzului rușilor ca aceasta să fie organizată pe teritoriul SUA. Volodimir Zelenski a indicat că echipa americană de negociatori a spus clar că nu se va deplasa nicăieri atât cât timp SUA se află în război cu Iranul. Rușii refuză să meargă în SUA și au propus Elveția și Turcia ca posibile locuri pentru desfășurarea unei noi runde de negocieri, a adăugat președintele ucrainean, reafirmând că Ucraina este deschisă oricărei opțiuni care ar permite organizarea reuniunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Radu Miruță: Ministerul Apărării discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone prin SAFE
„Este unul dintre proiectele SAFE care are o anumită caracteristică și anume că primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina, ceea ce este un element de mare avantaj și pentru România, pentru că Ucraina are această experiență a câmpului de luptă”, a spus ministrul Apărării la Euronews. Miruță a explicat că avantajul major pentru România este dezvoltarea capacității de a produce rapid drone de ultimă generație. „Sunt tot felul de lucrări care se întâmplă și pentru care e foarte important ca România să aibă îndeletnicirea de a produce. Dronele sunt genul de capabilități militare care sunt perisabile. Nu merge să faci un stoc de 500.000 de drone, să-l ții într-un depozit al Armatei Române, ca să-l folosești poate peste 10-20 de ani, că nu mai ai ce face cu ele. Câștigul major este să ai niște oameni și o infrastructură în care tu să produci oricând drone de ultimă generație”, a declarat Miruță. Potrivit acestuia, și Ucraina are de câștigat din acest parteneriat, prin finanțarea producției prin intermediul participării României la SAFE. „Și aici este un avantaj pe care România îl obține din interacțiunea cu Ucraina, cum este și un avantaj al Ucrainei, care este obținut din faptul că prin intermediul participării României la SAFE se finanțează o astfel de producție. Discuțiile sunt în desfășurare”, a afirmat ministrul. Discuții tehnice cu 15 companii ucrainene Ministrul Apărării a precizat că, la o săptămână după semnarea memorandumului dintre președintele Nicușor Dan și președintele Volodimir Zelenski, ministerul poartă deja discuții tehnice cu 15 companii din Ucraina. „Doar ce s-a luat decizia la nivel de președinți și uitați că după o săptămână Ministerul Apărării stă de vorbă cu 15 companii din Ucraina pentru niște chestiuni foarte tehnice”, a spus Miruță. El a adăugat că autoritățile române analizează atât necesarul Ucrainei, cât și interesele industriale ale României. Întrebat dacă Armata Română va avea unități specializate de drone, ministrul a spus că aceste capabilități există deja și vor fi extinse. „În utilizarea Armatei Române există astăzi drone de diverse dimensiuni. Vrem să avansăm cu asta și vrem să le producem în România”, a spus Miruță.
Ucraina prezintă scuze Finlandei după prăbușirea mai multor drone pe teritoriu finlandez
„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP. Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu. Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”. Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei. Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată.
Vești proaste pentru ucraineni. SUA ar putea trimite armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu
Americanii se gândesc să trimită armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu, potrivit Washington Post. O decizie nu a fost luată. Printre opțiuni se numără amânarea livrărilor către Ucraina și redirecționarea completă a unora dintre arme. Publicația americană notează că o astfel de decizie este legată de faptul că Washingtonul consumă cu viteză stocurile de arme în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Trei surse au declarat că printre armele pe care SUA le-ar putea redirecționa se numără rachetele interceptoare pentru sisteme de apărare aeriană comandate în cadrul programului PURL. Acest program prevede achiziționarea de arme americane pentru Ucraina folosind fonduri de la alte țări membre NATO. De la începutul operațiunii SUA și Israelului în Iran, capitalele europene au fost îngrijorate de faptul că Washingtonul epuizează rapid muniția. Luna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, din cauza lipsei de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, lansatoarele ucrainene au rămas goale în ianuarie și nu au putut respinge atacurile rusești.
Ucraina adoptă o lege pentru reformarea învățământului militar, în timp ce Kievul se pregătește pentru un război de lungă durată
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care modifică radical modul în care educația militară se desfășoară în școli și universități, relatează Kyiv Post. Inițiativa a venit ca parte a eforturilor Ucrainei de a se pregăti pentru un război prelungit împotriva invaziei Rusiei. Proiectul de lege, numărul 13347, introduce cursul „Fundamentele Rezistenței Naționale” pentru studenții de liceu și universitate, înlocuind instruirea militară de bază anterioară. În trecut, toți studenții cu vârste între 18 și 25 de ani trebuiau să finalizeze instruirea teoretică, iar bărbații și practica militară, fiind înregistrați ca recruți după finalizarea programului. Potrivit notei explicative a proiectului, noua lege este „concepută să înlocuiască modelul de instruire militară de bază pentru studenți cu o nouă abordare integrată în procesul educațional și care acoperă toate nivelurile de învățământ – de la liceu la liceu”. Ministrul adjunct al Educației, Mykola Trofymenko, a declarat pe Facebook că proiectul va aduce „cunoștințe și abilități practice” în învățământul superior, unde „studenții primesc o instruire utilă, modernă și fezabilă”, cum ar fi „cum să acționeze în situații de criză, cum să păstreze viața și sănătatea, cum să ofere primul ajutor [și] cum să navigheze în fața provocărilor de securitate”. Acesta a mai spus că legea include educație incluzivă, la care participă studenți de toate genurile, și prevede alternative „pentru studenții cu nevoi educaționale speciale și cei ale căror convingeri religioase nu permit utilizarea armelor”. El a negat faptul că proiectul ar fi o formă de mobilizare a studenților, spunând că este vorba, de fapt, „despre instruire în cadrul procesului educațional”. Proiectul de lege prevede, de asemenea, înființarea unor centre specializate pentru instruirea cetățenilor în rezistența națională, unde se practică mai mult abilități practice. Programul include exerciții de tragere pe poligoanele Forțelor Armate Ucrainene, folosirea simulatoarelor și instruire directă pe terenuri certificate. Parlamentul Ucrainei a aprobat proiectul cu 263 de voturi „pentru”, iar legea așteaptă semnătura președintelui pentru a intra în vigoare.
Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.