Etichetă: ucraina

Ucraina ar fi lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei, potrivit unei surse

Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl. Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk. Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern. Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.

Japonia finanțează proiecte-cheie de securitate și infrastructură în Ucraina

Japonia a transferat aproximativ 48 milioane de euro pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, intrând într-o nouă fază de asistență din Programul de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev, Masahiro Takehana. Priorități – deminarea, energia și apa Fondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, sunt acordate sub formă de grant în cadrul fazei a 4-a a programului. Acestea vor fi utilizate pentru deminare umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, proiecte de sănătate publică și servicii educaționale. „Apreciem profund sprijinul constant al Japoniei. Aceste fonduri vor contribui direct la siguranța oamenilor și la asigurarea condițiilor de bază de trai. Investițiile în deminare, energie și apă sunt vitale pentru reziliența comunităților noastre”, a declarat viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba, citat de Interfax-Ukraine. Ajutor pentru comunitățile afectate Autoritățile ucrainene spun că fondurile au fost alocate rapid datorită unei bune colaborări cu partenerii internaționali. Sprijinul este direcționat către nevoile cele mai urgente din teren, în special în regiunile lovite direct de conflict. Parlamentul japonez a aprobat și un buget suplimentar. Acesta permite lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență și acordarea de asistență tehnică pentru proiectele aflate în derulare în Ucraina. Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina drept propria problemă și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei. Japonia, sprijin constant pentru Ucraina „Japonia rămâne un partener strategic esențial pentru Ucraina. Granturile primite ne permit să intervenim acolo unde nevoile sunt cele mai acute, în special în comunitățile din prima linie”, a precizat Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților. Sprijinul Japoniei face parte din ajutorul internațional pentru refacerea Ucrainei și menținerea serviciilor de bază pentru populație. Prin Programul de Redresare de Urgență, Tokyo finanțează proiecte concrete precum deminarea, reparațiile la infrastructura energetică și refacerea rețelelor de apă.

Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev

În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor.  Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică.   Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare.  În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”

Rusia acuză Ucraina că a atacat reședința președintelui Vladimir Putin și anunță că poziția de negociere a Moscovei va fi revizuită / Kievul acuză Moscova de minciună

Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov. Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace. Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”. Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită. Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin. Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.

Parlamentarii germani cer trimiterea rachetelor Taurus către Ucraina

Mai mulți membri ai Bundestagului susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Printre ei se află Omid Nouripour, vicepreședinte al Parlamentului german și reprezentant al Partidului Verzilor. Acesta a declarat că Germania trebuie să își asume un rol mai direct în vederea sprijinului pentru Kiev și să treacă de la declarații la acțiuni concrete, scrie Europan Pravda. În opinia sa, actualul cancelar trebuie să respecte pozițiile pe care le-a exprimat anterior. „Este bine că cancelarul Merz revendică un rol de lider pentru Germania. Merz trebuie acum să se țină de ceea ce a cerut pe bună dreptate în timp ce se afla în opoziție și să deschidă calea pentru livrările de rachete Taurus.”, a spus acesta. Omid Nouripour a avertizat că lipsa unor astfel de livrări poate avea consecințe grave și poate duce la pierderi de vieți omenești în Ucraina. El spune că sprijinul diplomatic nu este suficient în actualul context al războiului împotriva Ucrainei. „Nu este suficient să-l susții pur și simplu pe președintele ucrainean prin apeluri telefonice. UE trebuie să crească presiunea asupra lui Putin. Putin este singurul care poate pune capăt imediat acestui război oribil. Fără presiune, el nu va ceda.”, a spus Nouripour. În trecut, ministrul german de externe Johann Wadephul a susținut o poziție rezervată în privința trimiterii rachetelor Taurus către Ucraina. Cu toate acestea, Partidul Verzilor a cerut constant un sprijin militar mai puternic pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea acestor sisteme de armament.

NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru

DTEK restabilește electricitatea pentru peste un milion de locuințe din zona Kievului

DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, a anunțat duminică faptul că alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru peste un milion de locuințe din Kiev. Intervenția a avut loc la o zi după un atac aerian rusesc care a provocat pene masive de curent, scrie Kyiv Post. Sâmbătă dimineață, un atac coordonat cu rachete și drone lansate de Rusia a lăsat fără energie electrică un număr mare de consumatori, în condițiile în care temperaturile au coborât sub zero grade. Atacurile au dus la moartea a două persoane și la rănirea a peste 20, inclusiv doi copii. Aproximativ 500 de drone și 40 de rachete au lovit șapte districte, situație care a determinat armata Poloniei să ridice avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian. Potrivit canalelor de monitorizare, ofensiva a inclus rachete hipersonice Kinzhal, rachete balistice Iskander, rachete de croazieră Kalibr și drone. DTEK a transmis într-un comunicat că electricitatea a revenit în 748.000 de gospodării din Kiev și în alte 347.000 din afara orașului, până la data de 28 decembrie. Compania a precizat că locuitorii de pe malul drept al Kievului se confruntă din nou cu întreruperi programate, în timp ce situația rămâne „mai dificile” pe malul stâng, unde se aplică în continuare opriri de urgență. De asemenea, întreruperile de urgență continuă în două districte din regiunea extinsă Kiev. Ministerul Energiei din Ucraina a informat, într-un comunicat de duminică dimineață, că peste 19.000 de persoane din Kiev nu au încă electricitate, ca urmare a atacurilor rusești. Instituția a precizat că echipele de intervenție lucrează fără pauză pentru repararea echipamentelor afectate. „Mulțumim inginerilor noștri energetici și salvatorilor, care își riscă adesea viața pentru a restabili alimentarea cu energie!”, a transmis ministerul. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că bombardamentul din timpul nopții demonstrează că „Putin și anturajul său nu vor să pună capăt războiului și încearcă să profite de fiecare ocazie pentru a provoca mai multă durere Ucrainei și a crește presiunea asupra altora din întreaga lume”. „Dacă Rusia transformă Crăciunul și Anul Nou într-o perioadă cu case distruse și apartamente arse, centrale electrice distruse, atunci această activitate bolnavă poate primi răspuns doar cu măsuri cu adevărat ferme”, a scris Zelenski pe Telegram.

Oana Țoiu, mesaj de solidaritate pentru Ucraina: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide

Ministra de Externe Oana Țoiu a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”, pe fondul atacurilor recente lansate de Rusia asupra capitalei Kiev. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (n.r. Kiev) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ministra a afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. We express our solidarity with Ukraine as it faces ongoing Russian strikes on Kyiv’s energy infrastructure, educational facilities and residential areas. Dozens of civilian victims have been reported, and large parts of the capital were left without heating in the middle of… — Toiu Oana (@oana_toiu) December 27, 2025 „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Întâlnirea dintre cei doi președinți este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează aproape patru ani.

Anchetă de corupție în Ucraina. Activitatea NABU ar fi fost blocată de forțele de securitate

Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat sâmbătă că anchetatorii săi s-au confruntat cu piedici serioase în timpul unor acțiuni oficiale de investigare. Potrivit instituției, ofițeri ai securității statului au intervenit în cadrul unei anchete care vizează posibile fapte de corupție ce implică membri ai parlamentului, scrie POLITICO. Într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram, NABU a transmis că „angajații Direcției de Protecție a Statului se opun detectivilor NABU în timpul acțiunilor de investigație” și că „accesul detectivilor este restricționat”. Instituția a declarat că „obstrucționarea acțiunilor de investigație constituie o încălcare directă a legii”. Reprezentanții NABU au precizat că activitățile aveau loc în cadrul unui dosar penal aflat în desfășurare, sub supravegherea Parchetului Special Anticorupție. Nu au fost oferite detalii despre persoanele care au dispus restricțiile și nici despre durata acestora. În această perioadă, agențiile anticorupție din Ucraina au extins ancheta privind o presupusă schemă de mituire în care sunt implicați membri ai Radei Supreme, parlamentul țării. Sâmbătă dimineață, NABU și SAP au anunțat descoperirea unei rețele infracționale organizate, formată inclusiv din parlamentari în funcție, care ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor decizii legislative. Anchetatorii susțin că mecanismul funcționa în mod repetat și că ar fi implicat și alți intermediari. Autoritățile nu au făcut publice numele parlamentarilor vizați și au transmis că informații suplimentare vor apărea după încheierea anchetei. Procurorii analizează mai multe voturi și posibile beneficii ilegale, fiecare caz urmând să fie evaluat conform legii, scrie POLITICO. NABU a fost creată după protestele din Maidan din 2014 și este considerată de partenerii occidentali ai Kievului un element esențial în lupta împotriva corupției.

Valentin Stan: Noi le tot promitem ucrainenilor că îi vom primi în UE, dar nu o să se întâmple niciodată

Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a afirmat că, în opinia sa, nu există șanse ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, cu atât mai puțin în actualul context geopolitic. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan susține că nu există niciun fel de șanse reale în acest moment ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană și că aceasta ar fi doar o narativă folosită de către liderii europeni pentru a crea o imagine distorsionată a situației actuale. Dacă te uiți acum la ucraineni, pe care vrei tu să-i bagi în Uniunea Europeană, tu o să le zici ceva de genul: Intrați, sunteți nemaipomeniți, voi băteți-vă acolo cu rușii, că noi am spu că vin rușii și acum vă umflăm pe voi, băteți-vă cu rușii, nu putem să ieșim din chestia asta, că trebuie să plecăm toți acasă după aia, cum ar zice domnul Nicușor despre CSM. Și atunci îi umflăm pe ucraineni și le tot promitem că îi băgăm în Uniunea Europeană, unde nu o să ajungă niciodată. Ghici de ce? Dintr-un milion de motive. Unele le poți expune, altele nu le poți expune, dar în general nu vorbești despre cum nu intră Ucraina în UE. Înțelegi? Că nu se face asta. Dacă te cheamă cineva din Uniunea Europeană și totuși, tot spunând că bagi Ucraina, și Ucraina nu intră în UE, trebuie să vii să gargarisezi ceva, corect? Normal. Și ai să-l vezi, ți-l dau pe Merz și o să zică: E greu, că totuși se negociază, acum sunt în război. Și oricum îi băgăm după ce se reconstruiește Ucraina. Dar n-ai să spui niciodată public următorul lucru, pe care ți-l spun eu acum. Valentin Stan aduce în discuție problema Turciei, care de zeci de ani nu a reușit aderarea la Uniune, susținând că, din cauza faptului că Turcia este extrem de dezvoltată în ceea ce privește agricultura, Uniunea Europeană nu ar putea aloca suficiente fonduri pe acest palier pentru a susține un astfel de membru. Chestia asta e valabilă și pentru Turcia. Turcia are un acord de asociere încă din anii 60′ ai secolului trecut. Dintr-un milion de motive, printre care ăsta pe care ți-l dau eu acum, au o agricultură gigantică. În baza tratatelor Uniunii Europene, cine intră în sistem este îndreptățit, în baza legislației primare, să acceseze subsidii pentru agricultură de la politica agricolă comună. Dacă bagi mâine Turcia în Uniunea Europeană, ai desființat Uniunea. Pentru că ori trebuie să bagi mâna în buzunarul contribuabilului net, ăla din Uniunea Europeană, și să-i scoți pentru bugetul agricol, nu știu, o căruță, o tonă de bani în plus, ori scot francezii, frații tăi de la Macron, din pușculița lor, banii pentru subsidiile lor ca să-i dea Turciei.