Ministerul Afacerilor Interne ucrainean: Peste 6.300 de persoane evacuate din zonele de front de la începutul anului
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că, de la începutul anului, peste 6.300 de persoane au fost scoase din zonele aflate în apropierea liniei frontului, scrie Ukrinform. Aproape jumătate dintre cei evacuați sunt copii, anunță autoritățile. Intervențiile au fost realizate de echipele Serviciului de Urgență de Stat și de poliție. Ministrul de Interne, Ihor Klymenko, a oferit detalii pe Telegram despre aceste acțiuni. „Aceasta este o muncă dificilă, dar extrem de importantă. Echipele de evacuare, inclusiv White Angel și Phoenix, operează sub bombardament, adesea la un pas de inamic. Fiecare operațiune necesită o planificare atentă: identificarea rutelor mai sigure, pregătirea transportului și coordonarea cu autoritățile locale și administrațiile militare”, a spus Klymenko. El a explicat că pentru multe persoane hotărârea de a pleca din locuință este grea. Din acest motiv, salvatorii și polițiștii oferă nu doar sprijin logistic, ci și dialog și ajutor adaptat fiecărei situații. Familiile cu copii și persoanele cu mobilitate redusă primesc asistență specială.
FT: Marco Rubio spune nu întâlnirii cu unii lideri europeni privind războiul din Ucraina. Care este motivul
Secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat la întâlnirea cu liderii europeni privind subiectul războiului din Ucraina. Acesta urma să se vadă, vineri după-amiază, la Munchen, cu lideri din țări precum Germania, Polonia, Finlanda și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Totuși, a anulat totul pe ultima sută de metri din cauza unor conflicte de program, scrie Financial Times, citând un oficial american. „Secretarul nu va participa la întâlnirea din formatul Berlin privind Ucraina, având în vedere numărul de întâlniri pe care le are în același timp. El se ocupă de problema Rusiei-Ucraina în multe dintre întâlnirile sale de aici, de la München”, a spus oficialul american pentru FT. Un oficial european a catalogat anularea întâlnirii drept „o nebunie”, în timp ce un alt oficial a subliniat că întâlnirea dintre ceilalți lideri nu a avut substanță în contextul absenței SUA de la discuții. Totuși, Marco Rubio a vorbit cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, iar tema centrală a discuțiilor dintre cei doi a fost Ucraina. Alte teme abordate au fost NATO și rolul Europei în cadrul acesteia, a spus un oficial german pentru FT. Marco Rubio urmează să țină un discurs sâmbătă dimineață la Conferința de Securitate de la München, iar discursul este așteptat de oficialii europeni, pentru a vedea cum a evoluat poziția președintelui Donald Trump față de aliații istorici ai SUA. În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.
Sprijin surpriză în plin război. China oferă un nou ajutor umanitar Ucrainei
Anunțul a fost făcut în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, și citat de televiziunea chineză de stat CCTV, conform agenției AFP. „Relațiile Chinei cu Ucraina trebuie să rămână pe drumul cel bun”, a afirmat Wang Yi, evidențiind dorința Beijingului de a contribui la sprijinul umanitar și la stabilitatea regiunii. Oficialul chinez nu a oferit detalii precise despre volumul sau forma noului ajutor, însă a transmis un mesaj clar de susținere față de eforturile Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia. Între timp, următoarea rundă de negocieri diplomatice menite să identifice soluții pentru conflictul din Ucraina este programată pentru marți și miercuri, la Geneva, între Rusia, Ucraina și Statele Unite, au anunțat simultan Kremlinul și autoritățile de la Kiev, potrivit AFP. Această rundă vine după mai multe încercări de a media un armistițiu și de a facilita un acord politic care să reducă tensiunile și să protejeze civilii afectați de război. Specialiștii în diplomație consideră că implicarea Chinei, ca actor global influent, ar putea avea un impact semnificativ în contextul negocierilor internaționale, aducând resurse suplimentare pentru ajutorul umanitar și contribuind la eforturile de stabilizare a regiunii. Totodată, Beijingul urmărește consolidarea relațiilor economice și diplomatice cu Kievul, menținând un echilibru delicat în raport cu Moscova. Declarația oficială a Chinei survine într-un moment în care sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne esențial, iar comunitatea internațională monitorizează atent evoluțiile din negocierile de pace. Analistii estimează că noul ajutor umanitar chinezesc va fi privit ca un gest de susținere concret și va influența pozitiv imaginea Beijingului în plan global, în paralel cu participarea la dialogul de la Geneva.
Suedia sprijină Ucraina cu un al treilea pachet PURL de 100 de milioane de dolari
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform. Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari. „Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson. Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice. Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL. Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.
Regiunea Donețk, atacată de 28 de ori în 24 de ore: cinci morți, inclusiv un copil
Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct. „Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine. Trei frați uciși În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție. Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă. Atacuri nocturne devastatoare Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată. Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact. Evacuări din calea frontului Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore. Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.
Ucraina prezintă drona-bombardier Linza 3.0, cu navigație optică și rază de 15 km
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei. Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri. Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren. „Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz. Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil. Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.
Zelenski respinge informațiile apărute în Financial Times: Vom organiza alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare
Ucraina va organiza alegeri numai după ce va avea garanții de securitate și un armistițiu cu Rusia, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a subliniat că principalele condiții în organizarea unui scrutin nu s-au schimbat. „Vom trece la alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare”, a declarat Zelenski reporterilor prin WhatsApp. „Am spus că este foarte simplu: se stabilește un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a completat liderul ucrainean, potrivit Deutsche Welle. Reacția lui Zelenski vine în contextul în care un articol apărut în Financial Times menționa că Ucraina ia în considerare posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în următoarele trei luni, după ce a fost supusă presiunilor din partea Washingtonului. Reuters a relatat anterior că oficialii au luat în calcul posibilitatea ca scrutinul și referendumul să aibă loc în luna mai, însă mai multe surse au descris acest termen drept nerealist. Autoritatea electorală ucrainene a punctat că organizarea de alegeri ar necesita cel puțin șase luni având în vedere circumstanțele actuale. În prezent, în Ucraina nu pot fi organizate alegeri, întrucât legea marțială, aflată în vigoare, nu permite organizarea acestora. Ultimele alegeri din Ucraina au fost cele prezidențiale, în 2019, când Zelenski a devenit președintele țării. Mandatul acestuia a expirat în 2024, însă în actualul context, el rămâne în funcție până la organizarea unui nou scrutin prezidențial.
Orbán acuză că UE și Ucraina au declarat război Ungariei
Premierul Orbán a descris Politico drept „Publicația oficială a elitei bruxelleze”, iar ideile evidențiate în articol drept „cel mai recent plan de război”, notează European Pravda. „Acest nou plan este o declarație deschisă de război împotriva Ungariei. Ei ignoră decizia poporului maghiar și sunt hotărâți să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace necesare. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru că atunci nu ar mai exista veto, nu ar mai exista rezistență și nu ar mai exista posibilitatea de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris premierul Orbán, miercuri, într-o postare publicată pe X. Acesta a mai adăugat: „În aprilie, la urnele de vot, maghiarii trebuie să-i oprească”, precizând că „Fidesz este singura forță care stă între Ungaria și dominația Bruxelles-ului și singura garanție a suveranității ungare”. Articolul publicat în Politico la care Viktor Orbán reacționează tratează o idee fără precedent: ascensiunea în avans a Ucrainei la UE, cu o parțială apartenență la blocul european încă din 2027, dar fără a relaxa cerințele privind principiile fundamentale. Documentul mai prezintă și „planurile A, B și C” ale UE pentru a face față refuzului categoric al Ungariei de a sprijini deciziile procedurale privind integrarea europeană a Ucrainei. Planul principal expus în material presupune că premierul Orbán va pierde alegerile din aprilie. Între timp, liderul opoziției Tisza, Péter Magyar, a declarat că echipa lui Orbán se pregătește să-l șantajeze făcând publice videoclipuri intime cu el, înregistrate cu o cameră ascunsă, și a insistat că nu vede „material compromițător” în ele. Într-un sondaj publicat duminică, partidul de opoziție,Tisza a condus cu 8 puncte procentuale în fața partidului Fidesz al premierului Viktor Orbán, iar în alt sondaj cu 10 puncte.
Cercul țărilor care finanțează armele americane pentru Kiev urmează să se extindă, afirmă ambasadoarea Ucrainei la NATO
Potrivit șefei misiunii diplomatice a Ucrainei la NATO, diplomații ucraineni au reușit să reducă numărul statelor care ignoră inițiativa, notează Ukrainska Pravda. Șefa diplomației ucrainene a explicat că unele țări au insistat asupra faptului că mecanismul PURL (n.r. – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei) este incompatibil cu politicile lor, însă punctul de vedere al acestora s-a schimbat între timp, a declarat oficiala în fața jurnaliștilor de la Bruxelles înaintea unei reuniuni ministeriale. Anterior, Franța și Italia au refuzat să sprijine programul. Nu există încă informații oficiale cu privire la schimbarea poziției lor, deși există surse care sugerează că Franța ar putea să reconsidere poziția. Până în prezent, 25 de țări sprijină mecanismul PURL, dintre care 23 sunt state membre NATO, iar Noua Zeelandă și Australia sunt parteneri. Diplomata ucraineană a adăugat că obiectivul Ucrainei este ca cel puțin una sau două țări noi să se alăture inițiativei la fiecare reuniune ministerială a Consiliului NATO-Ucraina sau a Grupului de contact pentru Apărare al Ucrainei (formatul Ramstein). Următoarea reuniune va avea loc joi, la Bruxelles. La reuniune va fi prezent și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Reamintim că, din partea României, la reuniunea de joi va participa și ministrul Radu Miruță. Alona Hetmanchuk a precizat că finanțarea ar putea să se extindă dincolo de NATO, subliniind importanța împărțirii sarcinilor nu ține numai de membrii NATO, ci și de țările partenere care dispun de resurse și împărtășesc misiunea Alianței privind sprijinirea Ucrainei.
Un atac aerian rusesc a ucis trei copii mici și un adult, în Ucraina
„Doi băieți de un an și o fetiță de doi ani au murit” în atac, care a lovit o casă din orașul Bogoduhiv, lângă granița cu Rusia, a declarat sursa, potrivit Le Figaro. Un bărbat în vârstă de 34 de ani care se afla cu copiii a fost, de asemenea, ucis, a declarat sursa, fără a specifica în acest moment dacă este tatăl lor. Într-o declarație anterioară, Oleg Synegubov a mai relatat că o femeie însărcinată în vârstă de 35 de ani a fost rănită într-un atac aerian în același oraș. Luni, o femeie și un copil de 10 ani fuseseră deja uciși într-un atac aerian asupra aceluiași oraș. Moscova efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, ucigând în mod regulat civili. Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), publicat la începutul lunii ianuarie, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost uciși și 40.600 răniți de la începutul invaziei rusești din 24 februarie 2022. Raportul afirmă că 2025 a fost cel mai sângeros an după 2022, cu peste 2.500 de civili uciși.