Zelenski acuză Rusia că blochează intenționat schimburile de prizonieri
Președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia întârzie în mod voit schimburile de prizonieri de război, cu scopul de a pune presiune asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută miercuri, 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă online, scrie Kyiv Post. Schimburile de prizonieri au fost suspendate de la începutul lunii octombrie. Întrebat despre motivele acestei pauze și despre rolul lui Kyrylo Budanov, numit șef al Cabinetului Prezidențial, Zelenski a spus că responsabilitatea rămâne împărțită între mai multe instituții ale statului. „Cartierul General de Coordonare s-a ocupat de schimburi. Kyrylo Budanov a fost implicat, Serviciul de Securitate al Ucrainei a fost implicat și fostul șef al Biroului, Andriy Yermak, a fost implicat”, a spus Volodimir Zelenski. „Oricine se află în această poziție trebuie să se ocupe de această problemă, deoarece este extrem de importantă.”, a mai declarat Zelenski. Kyrylo Budanov, fost șef al serviciilor de informații militare, conduce în prezent Cabinetul Prezidențial și rămâne la conducerea Cartierului General pentru Afacerile Prizonierilor de Război. Acesta continuă să coordoneze acest dosar alături de ministrul Apărării, Denys Sekhmyhal, în cadrul echipei de negocieri a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că Moscova folosește situația prizonierilor ca instrument de presiune politică. „Pauza este clară. Este legată de faptul că Rusia încearcă să pună presiune pe Ucraina. [Ucraina] își exercită propria presiune diplomatică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Rusia înțelege că schimburile de prizonieri sunt o problemă importantă și dureroasă pentru noi și de aceea încetinește în mod deliberat totul.”, a spus acesta.
Nicușor Dan, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: O dovadă că există un parteneriat transatlantic. România, parte a pilonului naval
Președintele Nicușor Dan a participat, marți, la reuniunea liderilor Coaliției de Voință. În cadrul reuniunii a fost adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate ale Ucrainei, documentul care este parte a Planului de Pace propus de SUA, alături de liderii europeni. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptat și un document militar, care nu este încă public și care prevede cum vor fi exercitate Garanții de Securitate, după cum a anunțat președintele Nicușor Dan, în cadrul conferinței de presă. „A avut loc o ședință fizică a Coaliției pentru Voință – spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice. Cu participarea președintelui Zelenski și, foarte important, cu participarea celor doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina, domnii Witcoff și Kushner”, a declarat Dan. Acesta a amintit că scopul Coaliției de Voință este acela de a ajuta Ucraina. Este format majoritar din țări europene, dar și țări care nu sunt membre UE sau NATO. „Obiectivul acestei Coaliții a fost, să contureze garanții de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obținută, astfel încât să existe garanția că Ucraina nu va mai fi în situația în care a fost odată cu începerea războiului acum patru ani”, a declarat președintele Nicușor Dan. Acordul privind Garanțiile de Securitate a fost adoptat Potrivit anunțului dat de președinte, liderii Coaliției de Voință au adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate. De asemenea, acesta a anunțat că SUA oferă sprijin în cadrul garanțiilor de securitate. Aici s-a făcut un pas important, în sensul că, pe de o parte, s-a adoptat un document public (…) al tuturor statelor care participă la această Coaliție de Voință. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, Șef de Stat Major, Consilier de Securitate și așa mai departe, s-a definit un document militar, care nu este public, care prevede, în concret, cum vor fi exercitate aceste garanții de securitate, care sunt responsabilitățile pe care fiecare din participanții la această Coaliție și le asumă și cine coordonează pe fiecare din elementele de garanție. Foarte important, așa cum am spus, că Statele Unite sunt parte din aceste garanții de securitate. O dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei”, a declarat Nicușor Dan. Cum este împărțită securitatea Ucrainei potrivit noului acord? Nicușor Dan a explicat că noul Acord privind Garanțiile de Securitate al Ucrainei este împărțit pe mai multe paliere. Președintele a precizat că acordul este împărțit în „patru piloni” care includ, pe de-o parte, „echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene”. Pe de altă parte, pentru fiecare tip de intervenție: „apă, aer, terestru, există un mecanism de răspuns. Aceasta este o primă împărțire”, a declarat Nicușor Dan. „Pentru fiecare dintre acești patru piloni, există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta”, a declarat președintele. „De exemplu, pe partea de maritim, știți că România, împreună cu Turcia și Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta (…) și, bineînțeles, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval, pe de o parte. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns și aici, cum spuneam, e foarte important că Statele Unite sunt parte”, a declarat Nicușor Dan. Președintele Nicușor Dan a explicat că noul Acord de al Garanțiilor de Securitate ale Ucrainei prevede un mecanism de răspuns în care atât Ucraina, cât și Coaliția de Voință, dar și SUA au un rol rotativ. „Un mecanism de răspuns în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina; 48 de ore, forțele europene sau ale Coaliției de Voință și 72 de ore, un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul ăsta este structurat, iar monitorizarea păstrării păcii este coordonată de Statele Unite”, a declarat președintele Nicușor Dan. Întrebat dacă în cadrul reuniunii Coaliției de Voință au fost discuții cu privire la Securitatea din Marea Neagră, președintele a afirmat: „(…) Marea Neagră a fost evocată de mai mulți vorbitori ca parte importantă din Securitatea europeană”, a declarat președintele. Președintele Nicușor Dan a anunțat, în cadrul aceleiași conferințe, că România nu va trimite forțe terestre în Ucraina.
Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Rusia a lovit o fabrică americană din Ucraina și a provocat o scurgere de 300 de tone de ulei
Conform United 24 Media, atacul a avut loc luni și a vizat o unitate industrială aparținând grupului Bunge, companie agribusiness cu sediul în Statele Unite. Primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, a confirmat că lovitura a afectat infrastructura fabricii și a dus la scurgerea unei cantități mari de ulei pe principalele artere rutiere ale orașului. Potrivit edilului, circulația în zona falezei va rămâne restricționată timp de două-trei zile, în ciuda intervențiilor de curățare. Serviciile de urgență au intervenit pentru limitarea poluării, folosind nisip și materiale absorbante. Atacul a provocat și un incendiu la fața locului, a avariat mai multe autoturisme și a deteriorat o linie electrică din apropiere, potrivit administrației militare regionale. Șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, a declarat că nu au fost înregistrate victime. Incidentul se adaugă unei serii de lovituri rusești asupra unor active aparținând companiilor americane din Ucraina. În toate cazurile, autoritățile ucrainene au subliniat că facilitățile vizate aveau exclusiv activități civile.
Ucraina neagă că Rusia ar fi cucerit orașul Rodînske, în apropiere de Pokrovsk
Forțele de Asalt Aerian ale Ucrainei au transmis, sâmbătă, că armata rusă nu a preluat controlul asupra orașului Rodînske, situat la nord de Pokrovsk, una dintre cele mai disputate zone ale frontului din estul țării. Potrivit armatei ucrainene, militarii continuă apărarea atât în interiorul orașului, cât și în zonele adiacente. Un mesaj similar a fost publicat și de Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, care precizează că unități ale brigăzilor 20 și 14 ale Gărzii Naționale, alături de Batalionul 132 Cercetare Separat, mențin poziții în Rodînske. Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 2 ianuarie capturarea orașului Rodînske, alături de Myrnohrad și alte două localități din regiune. Kievul califică aceste informații drept propagandă și susține că Rusia răspândește imagini și relatări false pentru a crea impresia unor câștiguri teritoriale. Rodînske se află pe un fost traseu logistic important pentru Ucraina către Pokrovsk și a devenit scenă a unor lupte intense încă din vara anului 2025, după apropierea trupelor ruse de mina situată la est de oraș. Situația din Pokrovsk rămâne una disputată, deși Ucraina recunoaște că o mare parte a orașului se află sub control rusesc. „Propaganda rusă continuă să difuzeze informații false despre situația de pe front în zona Rodînske. Controlul asupra pozițiilor-cheie se menține, iar inamicul suferă pierderi semnificative”, au transmis Forțele de Asalt Aerian.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie
În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.
Ucraina avertizează că Rusia ar pregăti o provocare majoră, cu victime
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite. Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie. Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent. Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace. Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului. „Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.
Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin
Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.