Etichetă: ucraina

În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii

Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.  Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus  Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.

Ucraina solicită CIO o anchetă internă după incidentul cu voluntara rusă de la deschiderea Jocurilor Olimpice

Oficialul acuză că incidentul – în care voluntara rusoaică, Anastasia Kucherova, a condus delegația Ucrainei la Milano Cortina, purtând pancarta Ucrainei – este contrar principiilor sportului internațional și solicită declanșarea unei anchete interne în cadrul Comitetului Olimpic Internațional (CIO), potrivit Ukrainska Pravda.  „Faptul că CIO a ales un cetățean rus pentru a purta steagul principal este dezonorant. Este ceva care depășește orice principiu moral sau uman. Nici nu-mi pot imagina ce i-a trecut prin capul persoanei din cadrul CIO care a văzut că această rusoaică a depus cererea și i-a aprobat-o”, a declarat Heorhii Tykhyi. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina a subliniat că, în practica sportivă internațională, țările aflate în război sunt, de obicei, ținute separate pentru a evita contactul direct. Oficialul este de părere că permiterea rusoaicei de a însoți delegația Ucrainei încalcă spiritul Cartei Olimpice. Femeia care a purtat pancarta Ucrainei în deschiderea Jocurilor Olimpice de la Milano Cortina este o voluntară de origine rusă, stabilită în Milano. Femeia a luat această decizie pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina. Sportivi ruși și bieloruși vor concura cu propriul steag la Paralimpice Purtătorul de cuvânt a comentat, de asemenea, faptul că șase sportivi ruși și patru sportivi belaruși vor concura la Jocurile Paralimpice din 2026 sub steagurile naționale ale țărilor lor. „Din păcate, aceasta nu este singura rușine care vine din partea sportului național în aceste zile. Privim acest lucru cu mare îngrijorare și combatem foarte activ aceste încercări de a «acoperi» crimele de război ale Rusiei. Cea mai recentă a fost decizia olimpică de a permite participarea unor sportivi sub steagul Rusiei. O altă decizie rușinoasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că Andrii Sybiha, ministrul Externelor din Ucraina s-a adresat deja ambasadorilor ucraineni, instruindu-i să ia legătura cu oficialii tuturor țărilor care ar putea asista la ceremonia de inaugurare a Jocurilor Paralimpice, îndemnându-i să se abțină din a participa la deschidere. „Este rușinos ca acest steag, sub care au fost comise 185.000 de crime de război în ultimii patru ani, să fluture la Jocurile Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina

Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.

Război în Ucraina, ziua 1.454. Trump îl avertizează pe Zelenski, UE face cadou Kievului 90 de miliarde de euro

Războiul din Ucraina a intrat marți, 17 februarie 2026, în a 1.454-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina trebuie să negocieze și să ajungă la un acord „rapid”. Între timp, negociatorii ruși, ucraineni și americani urmează să înceapă marți o nouă rundă de discuții la Geneva, notează AFP. „Să vină la masa negocierilor rapid” „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor la bordul Air Force One, în cursul unui zbor spre Washington. Între timp, Consiliul UE a decis că va adopta următoarea tranșă de împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei. Împrumutul va fi aprobat, în mod simbolic, în data de 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale. „Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie. Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată. Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE. Decizia privind împrumutul comun a fost luată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării. Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Franța vrea rachete antiaeriene Piorun din Polonia. O parte ajung în Ucraina

Franța este interesată să achiziționeze sisteme antiaeriene portabile Piorun din Polonia, în cadrul programului european SAFE, potrivit informațiilor publicate de Defence24.pl. Parisul devine astfel a doua mare țară din Uniunea Europeană, după Germania, care își exprimă intenția de a cumpăra acest tip de armament. Conform sursei citate, Franța ar urma să folosească împrumuturi din programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Cea mai mare parte a rachetelor achiziționate, în jur de 70% ar urma să ajungă la forțele armate ale Ucrainei, restul fiind destinate propriilor forțe. Sistemele Piorun sunt folosite de Ucraina din 2022 și au fost utilizate pentru doborârea unor avioane de luptă rusești, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Pe lângă Polonia și Ucraina, aceste sisteme se află în dotarea unor state precum Belgia, Suedia, Estonia, Letonia, Norvegia și Republica Moldova și au fost exportate inclusiv în Statele Unite. Piorun este un sistem polonez de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, dezvoltat de compania Mesko, alături de CRW Telesystem-Mesko și Universitatea Tehnică Militară. Sistemul este proiectat pentru a lovi aeronave, elicoptere și drone la distanțe de până la 6,5 kilometri și la altitudini de până la 4 kilometri, fiind apreciat pentru rezistența la bruiaj și capacitatea de a ataca ținte cu semnătură termică redusă.

Ungaria și Slovacia au rămas fără petrolul rusesc. De ce s-au oprit livrările prin conducta Drujba

Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, notează The Moscow Times. În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a relatat Bloomberg. În ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat săptămâna trecută că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări. „Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze «prietenilor» lor de la Moscova cu aceste fotografii”, a scris el pe platforma X. Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris Szijjártó pe X. „Securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină niciodată o problemă ideologică. De aceea ne așteptăm ca Croația, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei și Slovaciei din motive politice.” Szijjártó a precizat că derogarea de la sancțiunile UE acordată Ungariei și Slovaciei le permite să importe petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte. Conducta Adria pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, permițând ca petrolul adus cu petrolierele să fie transportat spre interiorul continentului. Până în prezent, Budapesta a respins apelurile repetate ale Bruxellesului de a diversifica sursele de aprovizionare prin creșterea livrărilor via Adria din partea exportatorilor non-ruși. Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial. În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că „încearcă să profite de războiul din Ucraina”. Ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat atunci că acuzațiile repetate ale Ungariei privind taxele excesive și capacitatea insuficientă a conductei sunt „100% neadevărate”. „Este doar o scuză pentru a cumpăra petrol rusesc. Nu avem nicio problemă în a asigura livrările. Putem fi pregătiți în câteva minute”, a declarat el pentru Politico. Analiștii spun că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. În timp ce importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor. Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.

Ucraina a primit 4,4 milioane de obuze de artilerie în cadrul unei inițiative conduse de Cehia

Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda. În total, proiectul a furnizat peste 50% din toate proiectilele de calibru mare livrate Ucrainei, a menționat acesta. „Deci, se poate spune că a fost vital pentru Ucraina. Și continuă să fie așa, pentru că, deocamdată, nu avem nicio alternativă. Cehia a contribuit nu numai cu impulsul inițial, ci și cu «know-how-ul» pentru a reuni partenerii, pentru a combina finanțele, resursele, rutele și logistica, astfel încât să putem asigura muniție din întreaga lume, oriunde este disponibilă, și să o livrăm Ucrainei în condiții rezonabile și la prețuri rezonabile, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat președintele Cehiei, Petr Pavel. Inițiativa condusă de Cehia de furnizare a munițiilor pentru Ucraina a fost lansată în februarie 2024 de președintele ceh. Programul are obiectivul de le furniza muniții forțelor armate ale Ucrainei proiectile de artilerie de 155 mm și 122 mm achiziționate din țări din afara Uniunii Europene. Programul inițiat de președintele Cehiei a fost sprijinit de 18 țări, printre care Olanda, Canada, Germania, Franța și Polonia, dar și altele. Fiecare țară membră participantă stabilește în mod independent nivelul de finanțare, dar și tipurile de muniție care urmează să fie achiziționate pentru a fi livrate spre Ucraina. Președintele ceh a mai precizat că Ucraina nu poate planifica eficient apărarea dacă nu dispune de o aprovizionare sigură și previzibilă cu muniție.

Fostul ministru ucrainean al Energiei, reținut în timp ce încerca să părăsească țara

Biroul anticorupție din Ucraina (NABU) a declarat că agenții săi „l-au reținut pe fostul ministru al energiei în cadrul cazului Midas”, referindu-se la ancheta privind corupția din sectorul energetic al Ucrainei, care a declanșat o criză politică majoră în 2025, relatează CNN. „Acțiunile inițiale de anchetă sunt în curs de desfășurare, fiind efectuate în conformitate cu cerințele legii”, a mai adăugat NABU, fără a numi fostul ministru. Potrivit unor surse citate de Ukrainska Pravda, Galushchenko a fost scos din trenul care urma să treacă granița. Galushchenko este una dintre mai multe personalități guvernamentale implicate într-un scandal de corupție. Potrivit anchetatorilor, aproximativ 100 de milioane de dolari au fost deturnați de la întreprinderile de stat, inclusiv Energoatom, care operează centralele nucleare din Ucraina, care au plătit companiilor pentru lucrările efectuate în vederea îmbunătățirii securității la obiectivele cheie, potrivit BBC. Organismul anticorupție din Ucraina a efectuat zeci de percheziții în acest caz, vizat de aceste acțiuni fiind inclusiv Andriy Yermak, fostul șef de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit The Kyiv Independent, Galushchenko a ocupat funcția de ministru al energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al justiției în iulie 2025. În contextul acuzațiilor de corupție, Zelenski i-a cerut acestuia să demisioneze din funcție. În noiembrie 2025, parlamentul Ucrainei a aprobat demisia lui Galushchenko.

Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.

Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt

Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană