Etichetă: ucraina

Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate

Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.

Un gest cât Ucraina de mare. Cele 3 cuvinte pe care jucătoarea le-a scris pe cameră

După ce a pierdut finala turneului de la Dubai, scor 2-6, 4-6 cu americanca Jessica Pegula (31 de ani – 5 WTA), Elina Svitolina (31 de ani – 9 WTA) a recurs la un gest cât Ucraina de mare. Jucătoarea de tenis din țara vecină României a mers direct la camera de filmat și a scris pe lentila obiectivului 3 cuvinte de impact. „Luptă precum Ucraina”, a transmis Elina Svitolina, după finala pierdută la Dubai cu americanca Jessica Pegula Elina Svitolina, semifinalistă la Australian Open 2026, continuă să traverseze o formă bună în debutul acestui sezon, iar în weekend a fost la un pas de a pune mâna pe un trofeu important. Jucătoarea de tenis din Ucraina a concurat la turneul WTA de la Dubai, de unde Sorana Cîrstea a fost eliminată în optimi, și a ajuns până în marea finală. Aici, sâmbătă seară, 21 februarie 2026, Elina Svitolina a trebuit să o înfrunte pe americanca Jessica Pegula, de asemenea semifinalistă la Australian Open și aflată pe val. Iar după aproape o oră și 15 minute de tenis intens, câștigătoare a ieșit sportiva din Statele Unite ale Americii, scor 6-2, 6-4. A fost a 6-a victorie pe care Pegula a înregistrat-o în fața Svitolinei, însă ucraineanca nu s-a lăsat afectată de lupta pierdută și la final a transmis un mesaj războinic. Pe scurt, jucătoarea de tenis din țara vecină României s-a dus direct la camera de filmat și pe lentila de pe obiectivul acesteia a scris: „Luptă precum Ucraina”, a transmis Elina Svitolina, ex-număr 3 WTA care s-a născut la Odesa, la nici 300 de kilometri distanță de granița cu România, punctul de trecere de la Giurgiulești-Reni mai precis. A revenit cu un mesaj motivațional și pe platformele de socializare Semnătura ucrainencei de pe lentila camerei de filmat a devenit virală pe platformele de socializare, iar fotografia a fost distribuită și de Elina Svitolina. În secțiunea descrierii postării pe care a realizat-o pe pagina oficială de Instagram, finalista de la turneul WTA Dubai 2026 a transmis un nou mesaj motivațional: „Nu pot controla fiecare lucru care îmi iese în cale… Dar ce pot să controlez este forța cu care sunt dispusă să lupt pentru a răzbi”, a scris Elina Svitolina, pe Instagram, postarea ei adunând zeci de comentarii de susținere în doar câteva ore. Elina Svitolina a cucerit 19 titluri WTA la simplu, iar în septembrie 2017 a ocupat cea mai bună poziție în clasamentul mondial, locul 3 mai precis. Prin semifinala de la Australian Open 2026, ea și-a egalat alte două performanțe în materie de Grand Slam-uri. Tot în penultimul act a ajuns și la US Open 2019, Wimbledon 2019 și Wimbledon 2023. Potrivit site-ului WTA, doar din turneele de tenis, Elina Svitolina a câștigat pe parcursul carierei nu mai puțin de 27.553.996 de dolari.

Viktor Orbán în prima zi de campanie electorală: Oricine ne mușcă își va rupe dinții

Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times. Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán. Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început. „Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán. Războiul din Ucraina și NATO El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el. Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani. „Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic. Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare. Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară. „Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el. Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Ce le promite Orbán maghiarilor De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar. „Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán. Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste. Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare. „Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile. El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global. Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând. „Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului. El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.

Explozii la un magazin din estul Ucrainei. Oficialii locali afirmă că a fost un atac terorist

„Acesta a fost un atac terorist. În prezent, 14 victime au fost spitalizate” a anunțat, pe Telegram, primarul orașului Liov, Andrii Sadovyi, citat de The Kyiv Independent.  Exploziile, care au avut loc în apropierea centrului istoric al orașului Lviv, au spart geamurile din zonă. „S-a stabilit preliminar că o polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă. O mașină de patrulă și un vehicul civil au fost avariate”, informează Parchetul din regiunea Liov, într-un comunicat publicat pe Telegram. Exploziile au avut loc după ce polițiștii au sosit la fața locului în urma unui apel, a declarat, inițial, Poliția Națională a Ucrainei într-un comunicat. Polițiștii răspundeau la un apel privind o intrare prin efracție într-un magazin când a avut loc prima explozie, iar a doua explozie a avut loc când o altă echipă de polițiști a sosit la fața locului, a adăugat Parchetul din regiunea Liov. „În urma exploziilor din Liov, există ofițeri de poliție morți și răniți”, se arată în informare. Exploziile au fost auzite de un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului, la aproximativ ora 12:25 a.m., ora locală. Oficialii nu au comunicat încă cine ar putea fi în spatele atacului terorist mortal, autoritățile continuă să evalueze situația.

Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol

Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.

Scandal de proporții între Budapesta și Kiev. Maghiarii au blocat împrumutul-mamut de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina. De la ce a pornit disputa

Ungaria a blocat acordarea împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, potrivit Financial Times, care citează patru surse. Budapesta acuză Kievul de explozia conductei petroliere Drujba. În aceeași vreme, Ucraina spune că un atac rusesc a avariat conducta. FT subliniază că, fără această finanțare, Ucraina s-ar confrunta cu un colaps financiar încă din al doilea trimestru al acestui an. „Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conducta Drujba, Ucraina încalcă Acordul de Asociere UE-Ucraina, încălcându-și angajamentele față de Uniunea Europeană. Nu vom ceda acestui șantaj”, a declarat Szijjarto, ministrul de externe ungar, pe X. Blocarea împrumutului a avut loc cu doar 4 zile înainte de cea de-a patra aniversare de la invazia rusă a Ucrainei. Ambasadorul ungar la UE a ridicat o obiecție față de împrumutul de către blocul european. Decizia de acordarea împrumutului vital Ucrainei necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre UE. Împrumutul a fost stabilit de către liderii UE în decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Cehia au agreat să ajute Ucraina numai cu condiția să nu fie responsabile pentru costurile dobânzilor sau pentru rambursarea împrumutului. Orban a intensificat retorica anti-ucraineană după ce a acuzat Kievul pentru că a blocat alimentarea cu petrol rusesc a Ungariei prin conducta Drujba. Kievul susține că a fost avariată în urma unui atac rusesc. Sursa Foto: Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație

Suedia alocă Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 1,2 miliarde de euro

Anunțul a fost dat, joi, de Ministrul Suedez al Apărării, Pål Jonson. Ministrul a declarat că sprijinul are rolul de a întări apărarea aeriană a Ucrainei, potrivit declarațiilor date pentru televiziunea suedeză SVT,  citată de European Pravda. Din această sumă, Suedia intenționează să aloce aproximativ 400 de milioane de euro pentru furnizarea unui sistem Tridon Mk2, un sistem de rachete antiaeriene fabricate în Suedia, eficient împotriva dronelor. Pachetul va include și senzori, roboți, dar și tunuri antiaeriene. Alți 524 de milioane de euro vor fi alocați pentru sprijinul producției ucrainene de rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Restul de 280 de milioane de euro vor fi alocați pentru lansatoare de grenade din stocurile militare suedeze, precum și pentru achiziționarea de obuze de artilerie, piese de schimb și instruirea personalului ucrainean. La începutul lunii februarie, oficialii suedezi au precizat că Suedia pregătește „unul dintre cele mai mari” pachete de ajutor militar destinat Ucrainei. Ulterior, oficialii au anunțat că Suedia și Danemarca vor furniza în comun Ucrainei un pachet de ajutor constând în echipamente de apărare aeriană în valoare de 2,6 miliarde de coroane suedeze (246 de milioane de euro).

Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina.  Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.

Ungaria și Slovacia au încetat să livreze combustibil diesel Ucrainei din cauza întreruperii furnizării de petrol prin conducta Drujba

Guvernul Ungariei a anunțat miercuri suspendarea livrărilor de combustibil diesel către Ucraina. Premierul maghiar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico îl consideră răspunzător pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de blocarea conductei Drujba prin care Rusia livrează petrol Ungariei și Slovaciei. Conducerea ucraineană se apără: conducta Drujba ar fi fost avariată luna trecută din cauza unui atac din partea Federației Ruse. Acum, cele două țări est-europene sunt nevoite acum să recurgă la rezervele strategice de petrol. Lideri ambelor țări susțin că reparațiile au fost încheiate, dar acuză Ucraina pentru „șantaj politic” prin blocarea conductei pe motiv că Viktor Orban refuză să susțină Kievul în războiul dus împotriva Rusiei și se opune aderării la Uniunea Europeană. Slovacia și Ungaria au rămas fără petrolul rusesc Slovacia și Ungaria au amenințat Ucraina cu represalii dacă nu sunt reluate livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. „Ucraina șantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiți să eliberăm din rezervele strategice”, a comunicat Viktor Orban pe pagina sa de Facebook. Și Robert Fico a aprobat eliberarea a 50% din rezervele strategice pentru a le pune la dispoziție companiei petrochimice Slovnaft, deținută de compania maghiară MOL. Ungaria și Slovacia ripostează Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, care a acuzat la rândul său Kievul pentru blocarea conductei, a anunțat miercuri că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, iar livrările vor fi reluate numai dacă conducta Drujba va fi deblocată. 6% din motorina consumată de Ucraina provine din Ungaria. Cele două țări dispun de rezerve de petrol suficiente pentru doar trei luni. La un discurs din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din primăvară, Viktor Orban a declarat că fără petrolul rusesc ieftin, maghiarii ar fi plătit la energie la fel de mult cât plătesc polonezii. Între timp, Ucraina traversează cea mai dificilă iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace: multe regiuni și orașe ale țării nu dispun de energie electrică după ce Rusia a distrus mare parte din infrastructura electrică, iar valul recent de frig a produs temperaturi extreme între -20 și -30 de grade Celsius. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă:Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei. „Ne atrag într-un război”

În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii

Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.  Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus  Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.