Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Miruță: Voi propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea sumelor acordate Ucrainei
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului. „Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță. Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT pe mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere. Ministrul a explicat că poate fi făcută publică valoarea ajutoarelor fără a specifica tipul de echipamente trimise. „Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a spus Miruță. Conform jurnaistei, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a subliniat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul la care echipamentele au fost cumpărate) și valoarea de piață actuală, care diferă semnificativ. Clasificarea datelor se justifică prin poziția strategică a României La finalul anului 2025, România a acordat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, demontând afirmațiile că această sumă ar fi secretă. Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României. Miruță a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a spus ministrul, adăugând că Franța are și umbrelă nucleară. „Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a subliniat Miruță, subliniind că deciziile strategice nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate. „Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a conchis Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.
Trump spune că există progrese spre pace în Ucraina, pe fondul tensiunilor transatlantice
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare. Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post. „Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja. El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești. „Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni. Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice. Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos. Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026. Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor. Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică. Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri. Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice. „Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare. Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”. Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO. „Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.” Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”. Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Doi morți și 15 răniți în urma ultimelor atacuri rusești în Ucraina
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat 94 din cele 121 de drone lansate de Rusia peste noapte, scrie The Kyiv Independent. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică din regiunea Kursk. În regiunea Dnipropetrovsk, guvernatorul Oleksandr Hanzha a raportat că un atac cu drone în timpul nopții a rănit trei persoane și a provocat întreruperi de curent. DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, a declarat că 100.000 de familii au rămas fără energie electrică după atac. Atacul de peste noapte urmează unui atac cu drone din timpul zilei de vineri, în care a murit un bărbat de 43 de ani, potrivit lui Hanzha. În regiunea Donetsk, atacurile rusești au ucis un civil și au rănit alți doi, potrivit guvernatorului Vadym Filashkin. Rusia a bombardat zone populate de cel puțin 743 de ori în regiunea Zaporizhzhia în ultima zi, potrivit guvernatorului regiunii, Ivan Fedorov. Trei persoane au fost rănite. În Harkov, bombardamentele rusești au rănit o femeie în vârstă de 56 de ani. Infrastructura civilă a fost avariată în întreaga regiune. Bombardamentele rusești au avariat clădiri rezidențiale, o parcare și o conductă de gaz în regiunea Herson, unde șase persoane au fost rănite. În regiunea Sumy, Rusia a bombardat 12 zone populate în ultima zi, avariind locuințe și firme, potrivit autorităților regionale. Nu au fost raportate victime.
Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
Din Bucha la ruinele Kievului: Cum este să faci turism de război în Ucraina
Cu aparatul foto în mână, printre craterele lăsate de bombe la Kiev sau pe străzile din Bucha, locul unui masacru care a zguduit lumea, tot mai mulți vizitatori aleg să ajungă într-o țară aflată încă în conflict. Fenomenul, numit hot war tourism (turism de război), se situează, potrivit experților, între solidaritate, curiozitate și utilizarea politică a memoriei recente, scrie La Stampa. Ce înseamnă, de fapt, „hot war tourism” Spre deosebire de dark tourism, practicat de mult timp în zone marcate de tragedii istorice, turismul de război presupune vizitarea unor regiuni unde luptele nu s-au încheiat. Deși nu se ajunge direct pe linia frontului, turiștii explorează orașe și cartiere puternic afectate de violență. Astfel se pot vizita zone fierbinți precum Kiev, Irpin sau Bucha. Kiev, bloc afectat de război. Sursa foto: Aleksandr Gusev/SOPA Images via ZUMA Press Wire/dpa Este un fenomen relativ nou, care ridică întrebări etice importante. Tocmai pentru că realitatea vizitată nu ține de trecut, ci de prezentul unui conflict încă activ. Potrivit profesorului Damiano De Marchi, de la Università Ca’ Foscari din Veneția, turismul de război din Ucraina nu este un proces apărut întâmplător. El face parte, cel puțin parțial, din strategia oficială de comunicare a statului ucrainean. Platforme precum „Visit Ukraine” promovează explicit astfel de experiențe. Scopul declarat este de a menține atenția publicului internațional și de a spori conștientizarea privind realitățile războiului. Cine sunt „turiștii războiului” Majoritatea vizitatorilor provin din Europa Centrală și de Nord precum Belgia, Germania și Marea Britanie. În ultima vreme, au început să apară și grupuri din Italia, deși mai puțin numeroase. Motivațiile diferă: dorința de a înțelege consecințele războiului văzându-le cu propriii ochi, nevoia de empatie sau interesul de a depăși imaginea transmisă de mass-media. Aceste experiențe turistice au și o componentă economică. Pachetele costă de la câteva sute până la peste o mie de euro, în funcție de itinerariu și durată. O parte din fonduri ajunge, direct sau indirect, la comunitățile locale, familiile militarilor sau la susținerea efortului de război. Iar asta se întâmplă uneori în mod explicit, alteori mascat. Astfel, hot war tourism este perceput de unii ca o formă activă de sprijin, iar de alții ca o exploatare a suferinței umane. Turism de război: legal, dar moralitatea e discutabilă Din punct de vedere legal, călătoriile în Ucraina sunt permise. Granițele rămân deschise, nu este nevoie de viză, iar legăturile feroviare, inclusiv din Polonia, funcționează zilnic. Din perspectivă morală însă, fenomenul continuă să stârnească dezbateri. Cei care aleg astfel de tururi nu caută spectacolul războiului, ci contactul direct cu realitatea sa. Dorința de a înțelege, de a empatiza și de a găsi sens într-o tragedie care se petrece încă explică de ce acest tip de turism este în creștere. În Ucraina, conflictul nu mai este doar o dramă militară și umanitară, ci și o experiență ghidată, integrată într-o narațiune oficială despre rezistență, memorie și supraviețuire.
Ucraina le cere cetățenilor să părăsească Iranul din motive de securitate
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis joi un avertisment prin care le recomandă cetățenilor ucraineni să plece din Iran, pe fondul unei situații de securitate foarte instabile. Anunțul a venit după izbucnirea unor proteste ample în Iran, declanșate la finalul lunii decembrie, după o grevă a comercianților din Teheran. Nemulțumirile legate de scumpiri și lipsa progresului economic au dus ulterior la manifestații extinse, cu mesaje politice, în mai multe regiuni ale țării. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe de la Kiev a invocat „înrăutățiri ale situației de securitate” și a indicat rutele disponibile pentru ieșirea din Iran. „Din cauza înrăutățirii situației de securitate din Republica Islamică Iran, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei recomandă cetățenilor ucraineni să părăsească teritoriul Iranului”, se arată în declarație. Autoritățile ucrainene precizează că părăsirea țării se poate face prin mai multe puncte de control. „În prezent, ieșirea din țară este posibilă prin următoarele puncte de control: Aeroportul Internațional Imam Khomeini (Teheran); Punctul de trecere a frontierei la granița cu Armenia – Norduz/Agarak; Punctul de trecere a frontierei la granița cu Turcia este Bazorgan/Serow”, mai este menționat în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe cetățeni să evite orice confruntare cu autoritățile iraniene și să respecte indicațiile oficiale. „În acest caz, vă rugăm să urmați instrucțiunile autorităților locale, să nu intrați în conflicte cu reprezentanții poliției și să păstrați calmul”, se arată în declarație. Autoritățile de la Kiev au mai transmis că vor reveni cu informații actualizate, dacă situația se schimbă. „În cazul unor schimbări ale situației sau al deschiderii unor rute suplimentare de ieșire din țară, informațiile vor fi actualizate prompt”, adaugă acesta.
Zelenski: Proiectul de acord privind garanțiile de securitate între Ucraina și SUA este gata de finalizare cu Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump. Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent. În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean. În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. „Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească. „Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski. După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri. În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută. În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
Ucraina respinge rapoartele despre ocuparea Andriivka din regiunea Sumî
Satul Andriivka, din regiunea Sumî, aproape de granița cu Rusia, rămâne complet sub controlul Forțelor de Apărare Ucrainene, anunță oficialii ucraineni. Informațiile potrivit cărora satul ar fi fost capturat de trupele rusești sunt false, a transmis Centrul de Comunicații al Grupului de Forțe Kursk. Conform declarației oficiale, în ciuda repetatelor încercări ale Rusiei de a avansa în zonă, forțele ucrainene își păstrează pozițiile de apărare a regiunii. „Andriivka a fost și rămâne sub controlul total al Grupului de Forțe Kursk. Nu se poate vorbi despre nicio ocupație”, se arată în raport, notează Kyiv Post. De asemenea, grupul a recunoscut că armata rusească încearcă să își extindă controlul în regiune, dar a precizat că aceste acțiuni nu au avut succes. Anterior, analiștii proiectului DeepState au susținut că trupele ruse ar fi ocupat Andriivka. „Raportul unei resurse populare de monitorizare despre presupusa ocupare a Andriivka în regiunea Sumî este, ca să spunem așa, surprinzător”, a declarat Grupul Kursk. Armata a îndemnat cetățenii să trateze cu precauție informațiile de pe câmpul de luptă provenite din astfel de surse, spunând că Rusia folosește aceste rapoarte pentru a provoca multă panică. La sfârșitul lunii decembrie, forțele ucrainene au respins o tentativă de străpungere rusească în regiunea Sumî, după rapoarte conform cărora trupele Moscovei ar fi luat cu forța zeci de civili dintr-un sat de frontieră. Aceasta a marcat o nouă ofensivă a Rusiei într-o zonă care evitase luptele grele de la contraofensiva rapidă a Ucrainei din 2022. „Luptele sunt în curs de desfășurare în prezent în satul Hrabovske”, a declarat forța operativă comună a Ucrainei, adăugând că trupele ucrainene „depun eforturi pentru a-i împinge pe ocupanți înapoi pe teritoriul rusesc”. Anterior, avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmytro Lubinets, a precizat că trupele rusești au reținut cu forța aproximativ 50 de civili din Hrabovske. El a mai declarat că locuitorii au fost ținuți în condiții precare, fără posibilitatea de a comunica, și ulterior transportați în Rusia. Între timp, armata Rusiei susține că a capturat satul Vysoke, situat la câțiva kilometri de Hrabovske.
Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.