Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina, cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters. În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase 175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”
Kelemen Hunor condamnă declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban: Mesaj inacceptabil
Reacția liderului UDMR vine după ce Zelenski l-a criticat pe Orbán pentru blocarea unui pachet financiar important destinat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene. Într-o postare publicată pe Facebook în limba maghiară, Kelemen Hunor a afirmat că declarațiile liderului ucrainean sunt inacceptabile și trebuie condamnate clar. Potrivit acestuia, chiar și în cazul unor divergențe politice majore există limite care nu ar trebui depășite. „Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR. Hunor a susținut că mesajul transmis de Zelenski nu îl vizează doar pe Viktor Orbán, ci întreaga comunitate maghiară. „Amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orbán, ci transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, a adăugat acesta. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban apar în contextul blocării unui ajutor de 90 de miliarde Comentariile liderului ucrainean au fost făcute joi, la Kiev, în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro. Potrivit declarațiilor citate de Reuters, Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene. „Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski. El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale. „În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban riscă să amplifice tensiunile politice Kelemen Hunor a avertizat că astfel de declarații pot agrava tensiunile politice existente în regiune. Potrivit liderului UDMR, retorica amenințătoare nu contribuie la rezolvarea problemelor politice, ci dimpotrivă, amplifică conflictul și polarizarea. „Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a concluzionat acesta.
Vladimir Putin acuză Ucraina de atacarea petrolierului care a explodat și s-a scufundat în largul Libiei
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian. „Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”. Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident. Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene. Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii. Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani. Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial. Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor. Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe. „Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Trump îl compară pe Zelenski cu un organizator de circ
„Stocurile de muniții ale Statelor Unite, la nivel mediu și mediu-superior, nu au fost niciodată mai mari sau mai bune – După cum mi s-a spus astăzi, avem o rezervă practic nelimitată de astfel de arme. Războaiele pot fi purtate „la nesfârșit” și cu mare succes, folosind doar aceste provizii (care sunt mai bune decât cele mai bune arme ale altor țări!). La nivel superior, avem o rezervă bună, dar nu suntem unde ne-am dori să fim. Mult mai mult armament de înaltă calitate este depozitat pentru noi în țările îndepărtate. Somnorosul Joe Biden și-a petrecut tot timpul și banii țării noastre DĂRUIND totul lui PT Barnum (Zelenski!) din Ucraina – în valoare de sute de miliarde de dolari – Și, deși a donat atât de mult din armamentul super-de înaltă calitate (GRATUIT!), nu s-a obosit să-l înlocuiască. Din fericire, am reconstruit armata în primul meu mandat și continui să o fac. Statele Unite sunt dotate și gata să CÂȘTIGE, LA MAXIMUM!!! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme. Președintele DONALD J. TRUMP”, a scris Donald Trump, în postare, aseară. Circul lui PT Barnum, cunoscut sub numele de „Cel mai mare spectacol de pe Pământ ” a fost un spectacol din secolul al XIX-lea care a revoluționat divertismentul american prin expoziții itinerante masive de „curiozități”, animale și acrobații. P.T. Barnum (Phineas Taylor Barnum) a fost un antreprenor și om de spectacol american. Deși este adesea asociat cu circul, Barnum a intrat în această industrie abia la vârsta de 60 de ani, în 1870, după o carieră de succes în care a condus Muzeul American din New York. Barnum a transformat circul într-un spectacol gigantic, fiind creditat cu popularizarea formatului cu trei ringuri și utilizarea trenurilor pentru transportul masiv de echipamente și animale. Printre cele mai cunoscute exponate s-au numărat elefantul Jumbo, Generalul Tom Thumb (un bărbat de doar 63 cm înălțime) și diverse curiozități precum „Sirena din Fiji”.
Am plâns în baie, eram furioasă!. Jucătoarea din Ucraina a dezvăluit ce a simțit când compatriotul ei a fost descalificat de la Jocurile Olimpice
Celebra jucătoare din Ucraina a simțit furie și a plâns în baie, după ce al ei compatriot a fost descalificat de la Jocurile Olimpice. Vladyslav Heraskevych a fost exclus de la JO din 2026, deoarece dorea să concureze cu o cască pe care erau imprimate fețele a 24 de sportivi ucraineni uciși în războiul cu Rusia. Descalificarea de la Jocurile Olimpice a compatriotului ei a făcut pe celebra jucătoare ucraineană să plângă de furie în baie Heraskevych a fost înștiințat că poate intra pe pista de skeleton, dar numai dacă poartă altă cască. El a refuzat să renunțe la respectivul accesoriu, motiv pentru care a fost descalificat. Amintindu-și de această controversă, jucătoarea ucraineană de tenis Marta Kostyuk, aflată pe locul 28 în clasamentul WTA, a dezvăluit într-un interviu dat presei australiene cum a fost rănită de acel incident. „Am aflat despre asta între două ședințe de antrenament și am plâns zdravăn în baie pentru că am fost foarte empatică, mai ales ca sportivă. Este cu siguranță o poveste diferită în tenis, comparativ cu toate aceste sporturi care își construiesc practic viața în jurul Jocurilor Olimpice”, a spus Kostyuk. Sportiva a explicat cum lacrimile ei s-au transformat în furie totală față de nedreptatea situației, având în vedere ororile prin care trăiește poporul ucrainean de la începutul invaziei rusești. „Am avut această furie și acest sentiment profund de nedreptate, la fel ca luptele zilnice și acest dezastru prin care trece poporul ucrainean în fiecare zi, inclusiv familia mea, prietenii. Pe lângă toate acestea, a fost pur și simplu uluitor pentru mine ce s-a întâmplat, iar felul în care se iau decizii în ultimii doi ani este dezamăgitor pentru lume”, a adăugat Kostyuk. Marta Kostyuk a jucat cel mai lung meci la Austrlian Open din ultimii 7 ani, fiind învinsă de Elsa Jacquemot în 3 ore și 30 de minute Într-un interviu acordat recent, la scurt timp după întâlnirea cu președintele Ucrainei, Vladyslav Heraskevych, așteaptă cu nerăbdare participarea la proba de skeleton de la Jocurile Olimpice de iarnă din 2030, care vor avea loc în Alpii Francezi, și își dorește să câștige medalia de aur. „În primul rând, trebuie să facem apel într-o altă instanță care nu se află sub controlul Comitetului Internațional Olimpic. Scopul nostru este să câștigăm acest caz. Apoi vreau să vin în competițiile olimpice cu aceeași cască. Și, bineînțeles, să câștig o medalie de aur”, a transmis el, potrivit Sports Keeda. În ceea ce privește domeniul de activitate al Martei Kostyuk, jucătoarea ucraineană de tenis a început bine sezonul, fiind învinsă în finala de la Brisbane de liderul mondial, belarusa Aryna Sabalenka, cu 4-6, 3-6. A urmat dezastrul din primul tur la Australian Open. Kostyk a întâlnit-o în primul tur pe jucătoarea franceză Elsa Jacquemot, în fața căreia a cedat cu un incredibil 7-6 (4), 6-7 (4), 6-7 (7). Cele două au stat pe teren 3 ore și 30 de minute, fiind cel mai lung meci de la Melbourne Park din 2019, când a fost introdus tie-break-ul până la 10 în setul decisiv.
Reacție dură a ministrului din Ucraina: Se spală crimele Rusiei
Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina, Matvii Bidnyi, a declarat că decizia Comitetului Paralimpic Internațional de a permite Rusiei și Belarusului să participe la viitoarele Jocuri Paralimpice folosind propriul imn și steag încalcă normele internaționale, constituția Comitetului Paralimpic Internațional (CPI) și Cartea Olimpică. Bidnyi a subliniat că Rusia a fost condamnată pe plan internațional pentru crimele sale, iar permiterea participării sportivilor ruși riscă să fie interpretată ca o formă de legitimare simbolică a acțiunilor țării pe scena mondială. Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina: „Se spală crimele Rusiei” Matvii Bidnyi a subliniat că, într-un moment în care comunitatea internațională exercită presiuni asupra țării conduse de Vladimir Putin pentru a restabili pacea, decizia de a permite Rusiei și Belarusului să participe la viitoarele Jocuri Paralimpice ar putea slăbi unitatea țărilor democratice și eforturile globale de sancționare. Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina a adăugat că menținerea presiunii asupra Federației Ruse rămâne esențială și că sportul nu ar trebui folosit pentru a masca sau a justifica crimele internaționale. Bidnyi a calificat decizia CPI drept „o crimă” prin subminarea responsabilității internaționale și a reiterat poziția Ucrainei, potrivit căreia implicarea Rusiei în competițiile sportive internaționale nu trebuie să diminueze consecințele acțiunilor sale. „(n.r. – Acum apare un alt conflict în discuție: permisiunea Comitetului Paralimpic Internațional pentru Rusia și Belarus de a participa cu imnul și steagul lor la următoarele Jocuri). Este o încălcare a tuturor normelor internaționale. Aceasta este o încălcare a constituției CPI, o încălcare a Cartei Olimpice și a dreptului internațional. Rusia a fost condamnată în întreaga lume pentru crimele sale. Iar acum, Comitetul Paralimpic Internațional încearcă să le ofere oportunitatea de a-și spăla crimele și de a le legitima prin sport. Nu cred că are dreptul să facă acest lucru. Mai ales acum, într-un moment în care întreaga lume este unită în presiunea exercitată asupra Federației Ruse pentru a instaura pacea. Toată lumea a îmbrățișat puterea noastră în realizarea acestui acord de pace. Și cred că acum este crucial să menținem această presiune la cel mai înalt nivel, deoarece Rusia simte că are nevoie de acest acord. Dacă începem să le oferim o platformă pentru a-și desfășura propaganda și să subliniem că sunt membri onorabili ai comunităților internaționale, cum ar fi comunitatea paralimpică în acest caz, slăbim poziția întregii lumi democratice. Și aceasta, cred eu, este o crimă”, a spus Matvii Bidnyi, notează Marca. • Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Război în Ucraina, ziua 1462. Planul lui Zelenski pentru al 5-lea an de război. Ministrul Apărării de la Kiev a spus totul
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 25 februarie 2026, în a 1.462-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministrul Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, care a preluat funcția în luna ianuarie, a prezentat planul armatei pentru al 5-lea an de război, care se concentrează pe îmbunătățirea apărării aeriene, stoparea avansului inamicului și privarea Rusiei de resurse. Ce sarcini a trasat Zelenski Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, Mihailo Fedorov a explicat că noul plan al forțelor armate răspunde sarcinii încredințate de președintele țării, Volodimir Zelenski, „de a consolida apărarea astfel încât să forțeze inamicul la pace”. Aceste eforturi, pe care Kievul trebuie să le combine cu „diplomația”, conform directivei prezidențiale, implică închiderea cerului pentru Rusia, deoarece „țara funcționează dacă spațiul aerian ucrainean este asigurat”. Potrivit planurilor ministrului Fedorov, obiectivul Executivului este de a identifica într-un procent de 100% amenințările aeriene și de a intercepta „cel puțin 95% dintre rachetele și dronele rusești”. Pentru aceasta, planul ucrainean prevede „crearea unui sistem multilnivel de apărare aeriană cu sisteme interceptoare care să ajute ca măsuri de contracarare” a dronelor utilizate zilnic de către forțele ruse. Ministerul Apărării a precizat că au avut loc, deja, „schimbări organizaționale importante” pentru a dezvolta un răspuns sistematic la aceste sisteme esențiale în bombardamentele rusești. Câți soldați mor în Donbas Potrivit ministrului, eforturile militarilor ucraineni permit menținerea frontului în fața Rusiei, ale cărei forțe armate avansează cu un cost estimat, în regiunea Donețk, de 156 de soldați uciși pe kilometru pătrat. „Referința noastră este de peste 200 de ocupanți morți pe kilometru pătrat. Acesta este nivelul de pierderi de la care avansarea devine imposibilă”, se arată în comunicatul ministerial care menționează faptul că Moscova își menține ofensiva pentru că dispune încă de petrol pentru a finanța efortul de război. „Ucraina pregătește o strategie pentru a face ca deficitul bugetar al Rusiei să fie cel mai mare din istorie”, potrivit Ministerului Apărării. În acest sens, planurile ucrainene includ înăsprirea sancțiunilor, coordonarea cu partenerii internaționali, o strategie pentru a contracara flota clandestină și acțiuni comune pe mare cu partenerii Kievului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Radu Miruță, mesaj la patru ani de război în Ucraina: Problemele României nu sunt vina victimelor unui război
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj, când se împlinesc patru ani de la debutul invaziei rusești în Ucraina. Ministrul a subliniat, în mesajul său, solidaritatea arătată de România în primele zile ale conflictului. „Acum 4 ani, lumea s-a schimbat într-o dimineață. Un război în Europa, ceva ce mulți dintre noi credeam imposibil, a început chiar lângă granița noastră. În primele zile, România a fost extraordinară. Ne-am deschis casele. Am ajutat. Am arătat solidaritate. Am fost oameni”, a scris Radu Miruță în postarea sa de pe Facebook. Ministrul susține că în prezent, o parte a discursului public s-a schimbat, fiind marcat de „suspiciune, ceartă și manipulare”. „Azi, acea solidaritate s-a transformat în suspiciune, ceartă și manipulare. Ni se spune că avem drumuri proaste, școli slabe și spitale insuficiente pentru că am ajutat Ucraina. Fals. Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a completat Miruță. Acesta a atras atenția asupra efectelor propagandei și ale dezinformării, pe care le consideră factori de divizare în societate. „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”, a mai transmis el. În mesajul său, Radu Miruță a reiterat gravitatea situației din Ucraina, subliniind că „la doi pași de noi se moare” și că „oameni nevinovați își pierd casele, familiile, viitorul, totul din ambiția unui regim agresiv”. În final, oficialul a susținut că istoria „va ține minte că România, chiar și dezbinată, a ales partea corectă”, subliniind că această alegere „face diferența între un popor mic și unul mare”.
Slovacia oprește livrările de urgență de energie electrică către Ucraina
Livrările de petrol rusesc către Slovacia și Ungaria au fost întrerupte din 27 ianuarie, după ce, potrivit oficialilor ucraineni, atacurile cu drone rusești au avariat conducta Drujba, care transportă țițeiul rusesc pe teritoriul Ucrainei și în Europa Centrală, potrivit AP. Cele două țări cele mai pro-ruse din Uniunea Europeană au acuzat Ucraina că a blocat în mod deliberat livrările de petrol. Acestea au beneficiat de o derogare temporară de la politica UE care interzice importurile de petrol rusesc. Prim-ministrul populist slovac Robert Fico a declarat că decizia de luni a fost luată după ce Zelenski a refuzat să discute problema cu el până după miercuri. „Având în vedere gravitatea situației și starea de urgență petrolieră declarată în Slovacia, suntem obligați să luăm imediat prima măsură reciprocă. Aceasta va fi ridicată imediat după reluarea tranzitului de petrol către Slovacia”, a declarat Fico într-un comunicat. „Începând de astăzi, dacă partea ucraineană se va adresa Slovaciei cu o cerere de asistență pentru stabilizarea rețelei energetice ucrainene, aceasta nu va primi o astfel de asistență”, a spus el. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a făcut apel la ambele țări „să se angajeze într-o cooperare constructivă și un comportament responsabil”. Opoziția slovacă a condamnat decizia Fico a amenințat că va lua măsuri suplimentare dacă transporturile nu vor fi reluate, inclusiv încetarea sprijinului pentru aspirația Ucrainei de a deveni membru al UE. Slovacia și Ungaria au contestat Ucraina, susținând că conducta Drujba era pregătită pentru transportul petrolului, fără a prezenta dovezi. „Serviciile noastre de informații raportează că conducta de petrol din Ucraina este funcțională”, a spus Fico. „Ambasadorului nostru la Kiev nu i s-a permis încă să viziteze partea din conducta de petrol pe care partea ucraineană susține că este avariată”. Liderul slovac a afirmat că oprirea livrărilor de petrol a fost „o decizie pur politică, cu scopul de a șantaja Slovacia”, deoarece opiniile sale cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei diferă de curentul principal din Europa.
Guvernul Danemarcei alocă încă 3,8 miliarde de coroane pentru Ucraina în 2026
Executivul de la Copenhaga a anunțat că va aloca suplimentar 3,8 miliarde de coroane daneze (aproximativ 510 milioane de euro) către Fondul pentru Ucraina în 2026, în cadrul noului plan economic. Măsura ridică sprijinul total estimat pentru Ucraina la 14 miliarde de coroane anul viitor. Danemarca a decis deja alocarea a 9,6 miliarde de coroane pentru 2026, iar alte aproximativ 600 de milioane de coroane sunt așteptate din veniturile obținute din vânzarea avioanelor F-16. Cu noua suplimentare, contribuția totală pentru 2026 va ajunge la 14 miliarde de coroane. „Sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei contribuie și la apărarea Europei și a Danemarcei. Lupta Ucrainei privește și securitatea noastră”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. El a subliniat că nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare este cel mai ridicat din ultimele decenii. În total, Danemarca a decis până acum sprijin militar pentru Ucraina de peste 70 de miliarde de coroane în perioada 2022 -2028. Asistența include avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, artilerie și drone. Fondul pentru Ucraina a fost înființat în martie 2023, cu sprijin larg în Parlamentul danez, pentru a asigura continuitatea ajutorului acordat Kievului. În paralel, Uniunea Europeană lucrează la un pachet comun de împrumuturi care să sprijine Ucraina în perioada următoare.