Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
România invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul de Pace
UPDATE Prin intermediul unei informări de presă care a fost oferită duminică, Administrația Prezidențială a confirmat invitația. „Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace”, au scris reprezentanții Palatului Cotroceni. Știrea inițială: România a fost invitată în mod oficial de Donald Trump ca să fie membră în „Consiliul de Pace”, potrivit surselor. În document scrie că acest Consiliul este „unic” și că România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator la carta Consiliului Păcii. Consiliul pentru Pace este un organism format pentru a rezolva criza din Gaza. Însă oficialii americani au lansat ideea extinderii „Consiliului de pace” din Gaza, condus de Donald Trump, pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, transmite Financial Times. Scrisoarea Administrației Trump a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, mai transmite Antena 3. Președintele american Donald Trump i-a invitat sâmbătă pe omologii săi din Turcia, Argentina și Egipt să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza. Organismul a fost înființat de americani. Recep Tayyip Erdogan, Javier Milei și Abdel Fattah el-Sisi au confirmat primirea invitației.
Porturile ucrainene de la Dunăre a fost atacate din nou de ruşi. Dronele au explodat la 10 km de graniţa cu România
Pe 18 ianuarie, în jurul orei 01.15, ruşii au atacat din nou poreturile de la Dunăre ale Ucrianei. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat un grup de drone aeriene ale Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au primit ordin de pregătire a misiunii de monitorizare aeriană. Ca urmare a dispariției țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, aeronavele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, la ora 01.21.Starea de alertă a încetat la ora 01.40. Nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, informează MApN, duminică, printr-un comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac Războiul dronelor continuă tot mai aproape de România. Ruşii au atacat iar porturile de la Dunăre ale Ucrainei, în prima zi a Anului Nou
Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Ucraina modifică restricțiile de circulație pe fondul agravării crizei energetice
Ucraina a schimbat regulile privind restricțiile de circulație și permite populației să iasă din locuințe în timpul orelor limitate pentru a ajunge la „Punctele de Invincibilitate”, scrie Kyiv Post. Acestea sunt centre de sprijin de urgență care oferă căldură, electricitate și servicii de bază. Decizia apare în contextul unei crize energetice tot mai grave la nivel național. Anunțul a venit din partea viceprim-ministrului și ministrului Energiei, Denîs Smîhal. El a declarat că Ucraina se confruntă cu o urgență energetică după atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Potrivit noilor reguli, civilii pot circula în intervalul de stare de asediu, între miezul nopții și ora 5 dimineața, exclusiv pentru a ajunge la Punctele de Invincibilitate. Starea de asediu rămâne activă și nu se aplică o ridicare generală a restricțiilor. Smîhal a spus că modificare e menită să permită populației acces la căldură și siguranță în timpul întreruperilor prelungite de electricitate și încălzire, accentuate de temperaturile scăzute. Măsuri ale guvernului pentru gestionarea crizei Denîs Smîhal a precizat că autoritățile au adoptat mai multe măsuri suplimentare pentru a limita efectele crizei energetice din perioada aceasta. Echipele de intervenție din sectorul energetic funcționează la capacitate maximă, cu centre de comandă separate pentru Kiev și zona din jurul capitalei. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, NKREKP, a primit instrucțiuni pentru a grăbi și simplifica procedurile de conectare a surselor de alimentare de rezervă. Procesele de aprobare și inspecție nu trebuie să depășească două zile fiecare. Echipamentele de alimentare de rezervă urmează să fie redistribuite între regiuni pentru a sprijini spitalele și alte obiective importante. Companiile de stat, inclusiv Ukrzaliznytsia și Naftogaz, au obligația de a importa urgent energie electrică în sezonul de încălzire 2025-2026, pentru a acoperi cel puțin jumătate din necesar.
Nicușor Dan: România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Solidaritatea noastră va continua și în 2026
„Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. „Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a adăugat el. De asemenea, președintele a evidențiat importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României. „Agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună și un instrument de dezvoltare economică și modernizare”, a explicat președintele. Mai mult, acesta a reiterat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne un obiectiv strategic. „Pași decisivi au fost deja parcurși, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Aceasta va reprezenta un instrument adițional de promovare a economiei românești, oferind credibilitate investitorilor și creditorilor externi”, a declarat el. Nu în ultimul rând, președintele a mai subliniat că România va adopta o abordare mai activă a diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici, dar și cu statele Uniunii Europene la nivel global. El a salutat negocierile UE privind extinderea comerțului liber cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, precizând că România își va folosi toate oportunitățile pentru a întări relațiile internaționale în beneficiul cetățenilor.
Estonia solicită Europei să introducă o interdicție Schengen pentru veteranii ruși
Estonia a anunțat că a interzis accesul în țară și în spațiul Schengen a 261 de veterani săptămâna aceasta, din cauza temerilor legate de securitate, scrie News.err.ee. Joi, miniștrii au discutat despre cum să implice și alte țări europene în luarea acelorași măsuri. Problema a fost deja ridicată cu țările nordice și baltice și cu Polonia vara trecută. Într-o declarație ulterioară întâlnirii se preciza că Estonia își solicită acum aliații să creeze o „soluție unificată la nivelul întregului spațiu Schengen”. Aceasta ar include introducerea luptătorilor identificați în Sistemul de Informații Schengen și încetarea eliberării vizelor și permiselor de ședere pentru aceștia, se arată în comunicat. Prim-ministrul Kristen Michal (Reform) a declarat că situația actuală amenință securitatea internă a blocului comunitar și că mai mulți oameni din Rusia au acum experiență în luptă decât înainte de începerea războiului. „Acești oameni nu vor lucra ca profesori de sport obișnuiți; mulți dintre ei caută organizații similare cu Wagner, al căror domeniu de activitate este internațional. Estonia susține o inițiativă principială conform căreia ușile către Europa trebuie închise pe viață acestor sute de mii de criminali de război, elemente criminale, luptători Wagner și căutători de aventuri”, a spus el într-un comunicat. „Recent, am lucrat împreună pentru a ține ISIS departe de Europa. Acum trebuie să construim un scut similar împotriva persoanelor implicate în agresiunea Rusiei în Ucraina”, a adăugat prim-ministrul. Risc crescând Ministrul de Interne, Igor Taro (Eesti 200), a declarat că indivizii trebuie să fie trași la răspundere, nu doar statele. „La ordinul lui Putin, sute de mii de bărbați au ucis, violat și jefuit în Ucraina, iar experiența lor în luptă, trecutul violent și legăturile cu crima organizată reprezintă o amenințare reală care nu trebuie permisă în Europa”, a spus el. Riscurile vor crește doar atunci când ostilitățile active se vor încheia, a adăugat Taro. „Acești indivizi traumatizați, spălați pe creier și radicalizați sunt, prin virtutea abilităților lor, valoroși pentru crima organizată, extremiști și serviciile de informații rusești. Istoria arată că, după războaie, un val de violență se răspândește în societatea civilă – lucru pe care îl vedem deja în Rusia. Acest contingent nu poate fi permis să intre în Europa pentru a căuta de lucru în lumea interlopă”, a declarat ministrul. Un comunicat al guvernului arată că numărul total de infracțiuni grave din Rusia a atins un maxim al ultimilor 15 ani – peste 333.000, conform statisticilor oficiale – în prima jumătate a anului 2025. Se crede că această tendință este legată de întoarcerea în masă a foștilor combatanți, dintre care unii erau foști prizonieri. Interdicție pe viață Taro a declarat că Estonia a găsit o soluție legală care permite impunerea individuală și cu certitudine juridică a interdicțiilor de intrare. „Tratăm, în esență, aceste interdicții ca pe niște interdicții pe viață”, a spus el. „Următorul pas necesită o decizie politică din partea partenerilor noștri de a împărți volumul de muncă al emiterii interdicțiilor Schengen pentru sute de mii de luptători ruși.” Ministrul a mai spus că agențiile de securitate ale Estoniei dețin informații de înaltă calitate care pot fi partajate cu aliații. Se estimează că până la 1,5 milioane de oameni au participat la agresiunea Rusiei în Ucraina, iar aproximativ 640.000 se află încă pe linia frontului.
Bust al lui Eminescu, inaugurat la Ujhorod, în Ucraina, de Ziua Culturii Naționale
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro. Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române. Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010. Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești. De ce e important evenimentul Inaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării. Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
Zelenski: Rusia a atacat Ucraina cu aproape 300 de drone și zeci de rachete
Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au lansat aproape 300 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed, alături de 18 rachete balistice și 7 rachete de croazieră. Principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, inclusiv centrale și stații de transformare, însă au fost lovite și cartiere rezidențiale și obiective civile. Regiunile Dnipro, Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Odesa, Sumî, Harkov și Donețk s-au aflat sub atac. În regiunea Harkov, rachetele au lovit o poștă din localitatea Korotici, unde patru persoane au murit și alte șase au fost rănite. Președintele ucrainean a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Situația rămâne dificilă în regiunea Kiev, unde câteva sute de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Autoritățile au mobilizat echipele de intervenție, iar în mai multe zone au fost activate așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, destinate sprijinirii populației afectate de penele de curent. Zelenski a subliniat că atacurile nu au avut niciun scop militar și a cerut din nou sprijin internațional. El a declarat că Ucraina are nevoie zilnic de sisteme de apărare antiaeriană, mai ales pe timp de iarnă, și a cerut accelerarea livrărilor de ajutor militar promise de Statele Unite și Europa. Președintele ucrainean a transmis că Rusia trebuie să înțeleagă că frigul nu îi va aduce victoria în război.