UE susține apelurile pentru repararea conductei Drujba, în timp ce Ucraina acceptă oferta de sprijin
Uniunea Europeană a susținut cererile Ungariei și Slovaciei ca Ucraina să repare conducta Drujba, scrie Kyiv Post. Kievul, în paralel, a acceptat oferta de sprijin tehnic și financiar pentru a restabili legătura construită în perioada sovietică. Un oficial de rang înalt de la Bruxelles a declarat marți că UE sprijină menținerea funcționării conductei, care transportă țiței rusesc către Europa Centrală, conform reglementărilor existente. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat să calmeze tensiunile acceptând ajutorul UE, deși a spus că reluarea aprovizionării va fi posibilă abia peste câteva săptămâni. Între timp, problemele dintre Kiev și vecinii săi, Ungaria și Slovacia, au crescut după întreruperea conductei, singura care mai livrează petrol rusesc celor două state membre. Conflictul i-a pus pe oficialii de la Bruxelles într-o situație complicată, pentru că sunt nevoiți să apere folosirea temporară a conductei, în timp ce pledează pentru eliminarea treptată a importurilor rusești. Problema a fost extrem de sensibilă în Ungaria, unde premierul Viktor Orbán, apropiat de Moscova, a folosit retorica anti-ucraineană în campania electorală din aprilie. UE: „Normal” că instituțiile vor apăra funcționarea conductei Reprezentantul din partea UE a spus că, deși Uniunea are conflicte frecvente cu Ungaria și Slovacia, importurile prin conductă rămân legale și este firesc ca instituțiile să susțină reparațiile acesteia. „Este normal ca instituțiile Uniunii Europene să apere faptul că această conductă ar trebui să continue să funcționeze. Înțelegem că, în cadrul nostru juridic, acest lucru este permis, deoarece statele membre au solicitat acest lucru.”, a spus oficialul. El a adăugat că Zelenski a transmis un „mesaj foarte clar” privind reparațiile, despre care a spus că au fost încetinite de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. „Înțelegem că aceasta nu ar fi probabil prima prioritate pentru Ucraina în alocarea resurselor sale pentru reparații”, a completat el. „Nu vă lăsați păcăliți” Budapesta a fost, totuși, rezervată în a răspunde deciziei președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a descris decizia drept un „joc politic”, făcând aluzie la coordonarea dintre conducerea ucraineană și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nu vă lăsați păcăliți. Acesta este un joc politic. Fiecare pas a fost coordonat între Kiev și Bruxelles. Să nu ne prefacem că [Von der Leyen] rezolvă o problemă de care nu era conștientă anterior.”, a scris Péter Szijjártó pe X. Premierul ungar Viktor Orbán și omologul său slovac Robert Fico, ambii apropiați Kremlinului, acuză Ucraina că amână reluarea fluxului de petrol din motive politice. Kievul a respins acuzația, spunând că reparațiile sunt important de executat după daunele provocate conductei de un atac cu drone rusești la sfârșitul lunii ianuarie.
Nicușor Dan merge la Bruxelles: energia, Ucraina și securitatea UE, pe agenda Consiliului European
Președintele României, Nicușor Dan, va participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, programate în perioada 19-20 martie, la Bruxelles. Pe agenda liderilor europeni se află teme majore pentru Uniunea Europeană: competitivitatea economică, conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, dar și securitatea și apărarea UE. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre situația geopolitică și cooperarea între state pentru gestionarea crizelor internaționale. Soluții pentru scăderea prețurilor la energie Pentru România, una dintre principalele priorități este reducerea prețurilor la energie, care afectează atât populația, cât și industria. Președintele va susține necesitatea unor soluții rapide, dar și a unei strategii pe termen lung, care să includă interconectarea energetică la nivel european și utilizarea resurselor interne de energie curată, a transmis Administrația Prezidențială. Situația din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei globale vor fi, de asemenea, analizate, precum și situația din Gaza. România va susține protejarea cetățenilor europeni din regiune și limitarea efectelor conflictului asupra inflației, prețurilor la energie și comerțului. Continuarea sprijinului pentru Ucraina Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Este analizată inclusiv deblocarea primei tranșe de plăți din pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit în decembrie 2025. România va susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Bugetul UE 2028–2034 În domeniul securității și apărării, România va pleda pentru coordonarea investițiilor în industria europeană de apărare și pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu accent pe consolidarea flancului estic al Europei, în complementaritate cu NATO. De asemenea, discuțiile vor viza și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, unde România cere o finanțare adecvată pentru susținerea competitivității economice și a obiectivelor naționale.
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Ucraina arată lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei cu o nouă decizie simbol
Ucraina arătă lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei, țară cu care se află în conflict din 24 februarie 2022, după ce a fost invadată. Noua decizie simbol a Ucrainei a fost luată în cadrul Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Milano Cortina, unde în această seară va avea loc ceremonia de închidere. Potrivit Comitetului Paralimpic Internațional (CPI), citat de Marca, Ucraina nu va participa la ceremonie, iar drapelul țării va fi purtat de un voluntar. Ucraina nu va participa la ceremonia de închidere a Jocurilor Paralimpice de la Milano-Cortina, care va avea loc în această seară, iar drapelul său va fi purtat de către un voluntar. Decizia, una simbol, este de boicot față de participarea Rusiei și Belarusului la Jocurile Paralimpice sub propriul drapel, pentru prima dată in 2014, când Ucraina a mai fost invadată de ruși. Sportivii din Ucraina au boicotat și ceremonia de deschidere, din 6 martie, din același motiv. Conform sursei menționate, în timpul Jocurilor Paralimpice, forul olimpic din Ucraina a acuzat CPI de o „presiune sistematică”, dar și de „discriminare”. Au fost exemplificate câteva astfel de situații, precum cea prin care au fost obligați să amplaseze steagul în Satul Olimpic într-un loc mai puțin vizibil, dar și că uneia dintre sportive i s-a interzis să poarte pe podiumul de premiere niște cercei care aveau un mesaj clar: „Stop War” (Opriți războiul), precum și confiscarea unor steaguri ucrainene de la unii suporteri, în timpul competiției. Directorul de comunicare al CPI, Craig Spence, a răspuns acestor acestor acuzații și s-a arătat „surprins” de plângeri, asta întrucât forul nu a primit nicio plângere oficială în acest sens. Totodată, acesta susține că mecanismul folosit la Milano Cortina a avut ca scop „protecția sportivilor”, nu interzicerea unor lucruri, după cum au acuzat ucrainenii. „Ne-au cerut, de asemenea, să creăm și să oferim oportunități pentru a-și putea exprima mesajele în zona mixtă, pe rețelele sociale etc. Tot ceea ce nu ține de cele trei aspecte menționate anterior. Mai mult, pentru ca sportivii să nu se afle într-o situație de vulnerabilitate în fața presiunilor anumitor guverne sau instituții de a se manifesta. Este un mecanism de protecție pentru sportivi, mai mult decât faptul de a nu le permite ceva”, a explicat Parsons. În cadrul Jocurilor Olimpice, unui sportiv din Ucraina i s-a interzis să poarte casca de protecție pe care erau imprimate mai multe imagini cu victime din țara lui, dar pentru că a ignorat decizia a fost descalificat. Rezultatele Ucrainei la Jocurile Paralimpice Milano Cortina 2026 Lotul paralimpic al Ucrainei a obținut la Milano Cortina 17 medalii, din care trei au fost de aur, șapte de argint și șapte de bronz. Cu aceste rezultate, Ucraina a încheiat pe locul 3, în clasamentul pe medalii, respectiv pe locul 7 în ierarhia medaliilor de aur. Dintre cele 17 medalii, 11 au fost obținute în probele masculine, cinci în cele feminine și una în proba de mixt.
Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia și Ucraina
„Întrucât nu-l putem amenința (pe președintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei și nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înțelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu președintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe președintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul. Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aștepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin. În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.
Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.
Vladimir Lipaev acuză că România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite
„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS. Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev. Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul. „Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el. România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei. Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.
Zelenski, la Cotroceni: În Orientul Mijlociu s-au folosit peste 700 de rachete în 24-36 de ore. În patru ani de război noi nu am avut atâtea
Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean. Volodimir Zelenski a vorbit și despre producția de rachete pentru sistemele de apărare Patriot, explicând că rezervele sunt limitate chiar și pentru aliații Ucrainei. „60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot din SUA pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că rușii îi ajută și este foarte clar acest lucru”, a spus Zelenski. Producție de drone în parteneriat cu România În timpul vizitei la București, Volodimir Zelenski a confirmat și că Ucraina discută cu România despre dezvoltarea unor capacități de producție pentru drone. Președintele ucrainean a spus că acest lucru ar putea avea loc pe teritoriul României și că experiența acumulată de armata ucraineană în război ar putea fi utilă și altor state europene. „România este un partener foarte important pentru noi. Am dovedit că suntem vecini buni și putem dezvolta parteneriate de fabricație, la fel cum am făcut în Germania și în Danemarca. Consider că această capacitate în România este foarte utilă”, a declarat Volodimir Zelenski.
Zelenski la București pentru discuții cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Pe agendă: securitatea la Marea Neagră, reconstrucția Ucrainei și dosarul minorității române
Partea română a precizat că discuția dintre cei doi lideri „va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor”. „Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul Cotroceniului. Administrația Prezidențială a spus că între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski va avea loc și „un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global”. „În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, mai notează Cotroceniul. Întâlnire și cu Bolojan Președintele Ucrainei se va întâlni la București și cu premierul Ilie Bolojan, a precizat Guvernul României. „Pe agenda discuțiilor se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”, conform comunicatului. Vizita președintelui ucrainean în România va avea loc la o zi după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive și i-a asigurat „pe români că nu au motive de îngrijorare”. Vizita lui Zelenski are loc într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, războiul din Ucraina se apropie de pragul de 1.500 de zile, care va fi atins la începutul lunii aprilie.
Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale
Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.