Ucraina numește un nou ambasador în Georgia după doi ani de tensiuni
Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mykhailo Brodovych ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Decizia a fost luată prin decretul semnat pe 26 ianuarie. Mykhailo Brodovych lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022, scrie Kyiv Post. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, când Ucraina a criticat poziția partidului de la putere, Georgian Dream. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ihor Dolhov și l-a demis oficial câteva luni mai târziu. În septembrie 2024, Ucraina și-a rechemat însărcinatul cu afaceri, Mykhailo Kharyshyn, potrivit Ministerului de Externe. Situația s-a complicat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakharashvili, a părăsit Kievul după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mikheil Saakashvili, care are cetățenie ucraineană. Mikheil Saakashvili a dobândit cetățenia ucraineană după anul 2013 și a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Kiev. Până la plecarea sa din Ucraina în 2021, acesta a condus Comitetul pentru reforme executive, numit de președintele Volodimir Zelenski. În noiembrie 2025, Mikheil Saakashvili i-a cerut public lui Zelenski să primească statutul de prizonier ucrainean. Autoritățile georgiene l-au readus în închisoare după mai bine de doi ani în spital. Politicianul, condamnat pentru mai multe infracțiuni, va rămâne în detenție până în 2030. Pe Facebook, Mikheil Saakashvili a declarat că partidul Georgian Dream „declară în mod direct Ucraina drept stat inamic străin”. El susține că ultima anchetă îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina. „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus [fondatorul Georgian Dream, Bidzina] Ivanishvili și acoliții săi s-au aliat în mod deschis cu Rusia. În acest context, este absolut evident că persecuția mea și soarta mea sunt legate de război”, a afirmat Saakashvili. Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au declarat că încarcerarea lui are motive politice, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”. În 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut autorităților georgiene să oprească abuzurile împotriva lui Saakashvili și să-l predea Kievului.
Cât costă supraviețuirea? Ucraina a plătit 80 de milioane de euro pentru a opri un atac aerian rusesc
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că doar un singur atac, cel din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, a costat statul ucrainean aproximativ 80 de milioane de euro, exclusiv pentru rachetele utilizate de sistemele de apărare aeriană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, citată de agenția Ukrinform. Atacul respectiv este considerat unul dintre cele mai intense din ultima perioadă, fiind lansat cu rachete balistice, rachete de croazieră și sute de drone. Ucraina cheltuie resurse masive pentru a intercepta rachete și drone rusești „Atacul rus de astăzi ne-a costat aproximativ 80 de milioane de euro doar în rachete de apărare aeriană. Imaginați-vă ce înseamnă acest lucru”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina cheltuie enorm pentru apărarea aeriană, în condițiile în care aceste sisteme sunt vitale pentru protejarea civililor. Zelenski a adăugat că obținerea rachetelor necesare este extrem de dificilă, atât din punct de vedere logistic, cât și financiar. „Războiul este un lux foarte costisitor. Pentru noi, înseamnă pierderi uriașe”, a precizat liderul de la Kiev. Ucraina cheltuie milioane de euro într-o singură noapte de atacuri aeriene Potrivit forțelor de apărare aeriană ale Ucrainei, în noaptea de 20 ianuarie au fost interceptate 342 de ținte inamice, un număr record pentru o singură noapte. Printre acestea s-au numărat 14 rachete balistice Iskander-M/S-300, 13 rachete de croazieră Kh-101 și 315 drone lansate de Rusia. Conform Ukrinform, succesul apărării aeriene a fost posibil și datorită faptului că Ucraina primise rachetele necesare cu o zi înainte de atac. Totuși, autoritățile avertizează că Ucraina cheltuie constant resurse critice, iar rezervele sunt greu de refăcut în lipsa unui sprijin internațional continuu. Președintele Zelenski a reiterat apelul către partenerii occidentali pentru livrări constante de sisteme de apărare aeriană și muniție. Potrivit acestuia, fiecare noapte de atacuri aeriene pune o presiune uriașă asupra bugetului și capacității de apărare a țării, însă alternativa ar însemna pierderi mult mai mari de vieți omenești.
Ministrul ucrainean de externe acuză că Putin a atacat cinic în timpul negocierilor de pace
Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters. Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică. Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi. Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții. Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului. Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord. Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant. Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare. Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.
Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate
Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
Volodimir Zelenski a sosit în Elveția pentru a se întâlni cu Donald Trump
Volodimir Zelenski a ajuns joi în Elveția, după ce, la începutul săptămânii, a spus că este puțin probabil să participe la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Zelenski a decis să rămână la Kiev pentru a gestiona situația după atacurile aeriene rusești, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă. Planurile s-au schimbat după ce Trump a anunțat miercuri că se va întâlni cu Zelenski în stațiunea elvețiană. Întâlnirea este programată la ora 13:00, ora locală (14:00 ora României). Întâlnirea are loc după o nouă serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În ultimele zile, aceste demersuri au fost umbrite de declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Zelenski a spus la începutul săptămânii că ar putea reveni asupra deciziei de a lipsi de la reuniune dacă vor exista acorduri de semnat privind garanțiile de securitate și un plan de relansare economică a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff a declarat joi că negocierile privind încheierea războiului din Ucraina au înregistrat progrese semnificative, anunțând că un singur aspect mai rămâne de rezolvat. „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”, a declarat emisarul american în marja Forumului Economic de la Davos. El și Jared Kushner, ginerele lui Trump, urmează să plece joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Arma secretă a ucrainenilor pentru a rezista pe gerul năprasnic din case provocat de atacurile Rusiei. Nu alcoolul este soluția
Există convingerea falsă, în opinia medicilor specialiști, că alcoolul este aur pe vreme de ger. Nimic mai neadevărat, zic ei, argumentând că tăria este o soluție de moment, care poate face mai mult rău, în anumite situații. O altă băutură este indicată pentru momente critice create de gerul năprasnic. În urma atacurilor asupra infrastructurii energetice, mii de locuințe din Ucraina, inclusiv în Kiev, au rămas fără electricitate și încălzire. În multe apartamente, temperatura a scăzut la doar 10–12 grade Celsius, iar locuitorii caută soluții pentru a se încălzi, preia Adevărul. Ceaiul cu miere, lămâie sau ghimbir face miracole pe ger Medicii avertizează că alcoolul nu ajută prea multpe ger. Dimpotrivă, băuturile alcoolice dilată vasele de sânge și creează o senzație temporară de căldură, dar pierderea reală de căldură a corpului crește semnificativ. Potrivit nutriționiștilor, cea mai eficientă băutură în aceste condiții este ceaiul fierbinte cu ghimbir, care stimulează procesul natural prin care organismul produce căldură, scrie dialog. Adăugarea de miere sau lămâie poate spori efectul și ajută la reducerea oboselii. Experții recomandă și alte băuturi calde, precum apa cu miere, ceaiul cu scorțișoară, supa fierbinte de pui sau apa fierbinte băută în înghițituri mici. În schimb, trebuie evitat consumul excesiv de cafea, care poate favoriza deshidratarea. Autoritățile din Ucraina continuă lucrările de restaurare a electricității și încălzirii, însă aceste soluții simple pot ajuta locuitorii să facă față temperaturilor scăzute și să își mențină sănătatea. Recomandarea autorului: Ce se întâmplă cu organismul tău dacă consumi zilnic CEAI de plante. Cele patru ceaiuri cu efect revitalizant
Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Ucraina își transformă apărarea antiaeriană cu drone interceptoare, avertizează Zelenski
Anunțul a fost făcut luni de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters, în contextul pregătirilor pentru posibile noi lovituri de amploare ale Federației Ruse. Apărarea antiaeriană a Ucrainei, adaptată pentru atacuri masive Decizia vine după ce atacurile rusești de la începutul lunii au provocat pagube majore infrastructurii energetice, lăsând mii de blocuri de locuințe fără electricitate și încălzire, în special în Kiev. În acest context, apărarea antiaeriană a Ucrainei este considerată o prioritate strategică absolută pentru autoritățile de la Kiev. În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a subliniat că Forțele Aeriene vor adopta „o nouă abordare” în utilizarea sistemelor de apărare, care va include grupuri mobile de foc, drone interceptoare și alte mijloace de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune. „Sistemul va fi transformat”, a declarat președintele ucrainean. Dronele interceptoare, pilon central al apărării antiaeriene a Ucrainei Un element-cheie al noii strategii îl reprezintă dronele interceptoare, considerate o soluție eficientă și mai puțin costisitoare pentru a contracara valurile de drone și rachete lansate de Rusia. Ucraina și-a dezvoltat rapid producția internă de drone după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, iar integrarea acestora în apărarea antiaeriană a Ucrainei marchează un pas important în adaptarea la războiul modern. Pentru coordonarea acestei inițiative, Zelenski a anunțat numirea lui Pavlo Yelizarov în funcția de comandant adjunct al Forțelor Aeriene, responsabil de dezvoltarea și implementarea noilor capacități. Avertismente privind noi atacuri rusești asupra infrastructurii critice Totodată, apărarea antiaeriană a Ucrainei este pusă sub presiune de avertismentele lansate de autorități. Zelenski și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că serviciile de informații au observat misiuni de recunoaștere rusești asupra unor obiective sensibile, inclusiv stații de transformare care alimentează centrale nucleare. Președintele i-a îndemnat pe cetățeni să fie „extrem de vigilenți” și a cerut fiecărei regiuni să fie pregătită să reacționeze rapid. În paralel, el a solicitat premierului Iulia Svyrydenko să adopte măsuri urgente pentru sprijinirea populației și acordarea de bonusuri angajaților implicați în refacerea rețelelor de electricitate și încălzire.