Radu Miruță: Ministerul Apărării discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone prin SAFE
„Este unul dintre proiectele SAFE care are o anumită caracteristică și anume că primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina, ceea ce este un element de mare avantaj și pentru România, pentru că Ucraina are această experiență a câmpului de luptă”, a spus ministrul Apărării la Euronews. Miruță a explicat că avantajul major pentru România este dezvoltarea capacității de a produce rapid drone de ultimă generație. „Sunt tot felul de lucrări care se întâmplă și pentru care e foarte important ca România să aibă îndeletnicirea de a produce. Dronele sunt genul de capabilități militare care sunt perisabile. Nu merge să faci un stoc de 500.000 de drone, să-l ții într-un depozit al Armatei Române, ca să-l folosești poate peste 10-20 de ani, că nu mai ai ce face cu ele. Câștigul major este să ai niște oameni și o infrastructură în care tu să produci oricând drone de ultimă generație”, a declarat Miruță. Potrivit acestuia, și Ucraina are de câștigat din acest parteneriat, prin finanțarea producției prin intermediul participării României la SAFE. „Și aici este un avantaj pe care România îl obține din interacțiunea cu Ucraina, cum este și un avantaj al Ucrainei, care este obținut din faptul că prin intermediul participării României la SAFE se finanțează o astfel de producție. Discuțiile sunt în desfășurare”, a afirmat ministrul. Discuții tehnice cu 15 companii ucrainene Ministrul Apărării a precizat că, la o săptămână după semnarea memorandumului dintre președintele Nicușor Dan și președintele Volodimir Zelenski, ministerul poartă deja discuții tehnice cu 15 companii din Ucraina. „Doar ce s-a luat decizia la nivel de președinți și uitați că după o săptămână Ministerul Apărării stă de vorbă cu 15 companii din Ucraina pentru niște chestiuni foarte tehnice”, a spus Miruță. El a adăugat că autoritățile române analizează atât necesarul Ucrainei, cât și interesele industriale ale României. Întrebat dacă Armata Română va avea unități specializate de drone, ministrul a spus că aceste capabilități există deja și vor fi extinse. „În utilizarea Armatei Române există astăzi drone de diverse dimensiuni. Vrem să avansăm cu asta și vrem să le producem în România”, a spus Miruță.
Ucraina prezintă scuze Finlandei după prăbușirea mai multor drone pe teritoriu finlandez
„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP. Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu. Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”. Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei. Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată.
Vești proaste pentru ucraineni. SUA ar putea trimite armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu
Americanii se gândesc să trimită armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu, potrivit Washington Post. O decizie nu a fost luată. Printre opțiuni se numără amânarea livrărilor către Ucraina și redirecționarea completă a unora dintre arme. Publicația americană notează că o astfel de decizie este legată de faptul că Washingtonul consumă cu viteză stocurile de arme în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Trei surse au declarat că printre armele pe care SUA le-ar putea redirecționa se numără rachetele interceptoare pentru sisteme de apărare aeriană comandate în cadrul programului PURL. Acest program prevede achiziționarea de arme americane pentru Ucraina folosind fonduri de la alte țări membre NATO. De la începutul operațiunii SUA și Israelului în Iran, capitalele europene au fost îngrijorate de faptul că Washingtonul epuizează rapid muniția. Luna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, din cauza lipsei de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, lansatoarele ucrainene au rămas goale în ianuarie și nu au putut respinge atacurile rusești.
Ucraina adoptă o lege pentru reformarea învățământului militar, în timp ce Kievul se pregătește pentru un război de lungă durată
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care modifică radical modul în care educația militară se desfășoară în școli și universități, relatează Kyiv Post. Inițiativa a venit ca parte a eforturilor Ucrainei de a se pregăti pentru un război prelungit împotriva invaziei Rusiei. Proiectul de lege, numărul 13347, introduce cursul „Fundamentele Rezistenței Naționale” pentru studenții de liceu și universitate, înlocuind instruirea militară de bază anterioară. În trecut, toți studenții cu vârste între 18 și 25 de ani trebuiau să finalizeze instruirea teoretică, iar bărbații și practica militară, fiind înregistrați ca recruți după finalizarea programului. Potrivit notei explicative a proiectului, noua lege este „concepută să înlocuiască modelul de instruire militară de bază pentru studenți cu o nouă abordare integrată în procesul educațional și care acoperă toate nivelurile de învățământ – de la liceu la liceu”. Ministrul adjunct al Educației, Mykola Trofymenko, a declarat pe Facebook că proiectul va aduce „cunoștințe și abilități practice” în învățământul superior, unde „studenții primesc o instruire utilă, modernă și fezabilă”, cum ar fi „cum să acționeze în situații de criză, cum să păstreze viața și sănătatea, cum să ofere primul ajutor [și] cum să navigheze în fața provocărilor de securitate”. Acesta a mai spus că legea include educație incluzivă, la care participă studenți de toate genurile, și prevede alternative „pentru studenții cu nevoi educaționale speciale și cei ale căror convingeri religioase nu permit utilizarea armelor”. El a negat faptul că proiectul ar fi o formă de mobilizare a studenților, spunând că este vorba, de fapt, „despre instruire în cadrul procesului educațional”. Proiectul de lege prevede, de asemenea, înființarea unor centre specializate pentru instruirea cetățenilor în rezistența națională, unde se practică mai mult abilități practice. Programul include exerciții de tragere pe poligoanele Forțelor Armate Ucrainene, folosirea simulatoarelor și instruire directă pe terenuri certificate. Parlamentul Ucrainei a aprobat proiectul cu 263 de voturi „pentru”, iar legea așteaptă semnătura președintelui pentru a intra în vigoare.
Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Rusia atacă vestul Ucrainei, în plină zi. O dronă a lovit centrul orașului Liov
În Liov, au avut loc cel puțin două „atacuri” cu drone – asupra unei clădiri rezidențiale din centru și a altei clădiri rezidențiale din Sihov. De asemenea, se știe că resturile au căzut într-o altă zonă. „Inamicul continuă să atace regiunea Lviv. Există un atac în partea centrală a orașului Lviv. Conform informațiilor preliminare, patrimoniul UNESCO a fost deteriorat ”, a declarat șeful OVA din Liov, Maksym Kozytsky. Primarul orașului a subliniat că amenințarea rămâne foarte mare și i-a îndemnat pe locuitori să se adăpostească. Potrivit acestuia, o altă dronă inamică zbura în direcția orașului Liov. Kozytskyi a relatat ulterior că cel puțin două persoane au fost grav rănite . Câteva minute mai târziu, Sadovy a anunțat că o altă dronă a lovit o clădire rezidențială din Sykhiv, pe bulevardul Chervonoy Kalyna. În Ternopil, s-a auzit o explozie, iar primarul a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi. Presa raportează despre o presupusă cădere de resturi asupra unei clădiri administrative. Primarul din Ivano-Frankivsk, Ruslan Martsinkiv, a declarat că sistemele de apărare aeriană funcționează în oraș; Primarul din Vinnytsia, Serghei Morgunov, a scris că s-a auzit o explozie în oraș. El a cerut locuitorilor să rămână în locuri sigure până la sfârșitul pericolului. În noaptea de 24 martie, rușii au lansat un atac masiv asupra Ucrainei folosind 426 de vehicule de atac aerian. Conform datelor preliminare, până la ora 09:00, apărarea antiaeriană doborâse sau suprimase 390 de ținte – 25 de rachete și 365 de drone. În comunitatea Poltava au fost înregistrate pagube la clădiri rezidențiale și la o clădire de hotel . Două persoane au fost raportate ca fiind decedate. Alte 11 persoane au fost rănite și au primit asistența medicală necesară.
Război în Ucraina, ziua 1489. Rușii atacă dezlănțuit, sirenele răsună în aproape toată Ucraina
Războiul din Ucraina a intrat marți, 24 martie 2026, în a 1.489-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporojie, în centrul și sudul Ucrainei, anunță autoritățile regionale. Atac combinat cu rachete și drone La Poltava (centru), șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a făcut cunoscut pe Telegram că cel puțin două persoane au fost ucise și 11 rănite într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube în mai multe clădiri rezidențiale și la un hotel. În Zaporojie (sud), șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram „un atac masiv combinat cu rachete și drone. Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”. Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin două morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a incendiului sau a stabili o legătură cu războiul în curs. Alerte aeriene au fost lansate marți pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția regiunii Odesa (în sud), urmare a unui val masiv de atacuri rusești, notează AFP. Kievul anunță pierderile… Moscovei Forțele ruse au suferit mii de decese și cazuri de răniri grave în rândul soldaților săi în urma ofensivei de primăvară din Ucraina din ultimele săptămâni, a postat pe Facebook cel mai înalt oficial militar al Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi. „În patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”, a declarat generalul cu patru stele. Pierderile rusești din ultima săptămână au totalizat peste 8.700 de morți și răniți grav, mai a spus Sîrskîi. Cu toate acestea, ucrainenii nu au reușit să spargă frontul, a recunoscut comandantul-șef al trupelor lui Zelenski. Pe de altă parte, observatorii independenți au sesizat o activitate sporită a unităților rusești de-a lungul frontului în ultimele zile, trupele Moscovei încercând să exploateze condițiile meteorologice îmbunătățite și sfârșitul perioadei noroioase pentru a-și intensifica atacurile. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Fabrică de drone pentru Ucraina, incendiată în Cehia. Ancheta vizează un posibil atac terorist
Fabrica aparține firmei cehe de apărare LPP Holding, specializată în producția de drone cu inteligență artificială utilizate pe fronturile din Ucraina. Incendiul a izbucnit într-un complex industrial situat în Cehia, la aproximativ 120 de kilometri est de Praga, potrivit The Kyiv Independent. BREAKING: ‘The Earthquake Faction’ launches by setting ablaze Elbit’s Israeli weapons manufacturing centre in the Czech Republic. The site was built to „service the global expansion of Israel’s biggest weapons producer”. No one was harmed, but photos show the site destroyed. pic.twitter.com/uU31RdFQUZ — The Aftershock (@The_Aftershock_) March 20, 2026 Flăcările s-au extins de la o hală de depozitare la o a doua clădire. Pompierii au intervenit dimineața devreme. Premierul din Cehia Andrej Babis a declarat că incendiul „este investigat ca un act terorist”. Ministrul de interne Lubomir Metnar a confirmat „o legătură probabilă cu un atac terorist”. Ancheta vine după ce un grup care protesta împotriva armelor israeliene și-a asumat responsabilitatea. LPP Holding a negat orice legătură cu producția de drone pentru Israel. „Nicio dronă israeliană nu a fost fabricată vreodată la unitatea noastră”, a declarat compania. Planurile anterioare de colaborare cu firma israeliană Elbit Systems nu au fost niciodată puse în aplicare, a precizat producătorul. Ce drone produce LPP Holding pentru Ucraina LPP Holding produce grupul de drone de atac MTS, testate în luptă pe fronturile ucrainene. Sistemele funcționează autonom, fără operator uman, în zone cu bruiaj electronic intens. Cea mai puternică variantă, MTS40, are o autonomie de zbor de 600 de kilometri și transportă o încărcătură explozivă de 12 kilograme. Ucraina, în cursa tehnologică a dronelor cu IA Ucraina și-a extins rapid programul de drone din 2022, investind masiv în inteligența artificială. În septembrie 2025, startup-ul ucrainean Swarmer a strâns 15 milioane de dolari – cea mai mare investiție într-o companie de apărare ucraineană de la începutul invaziei. Într-un incident similar din iunie 2025, activiști care protestau împotriva armelor israeliene au avariat echipamente militare într-un depozit din Belgia. Echipamentele erau destinate Ucrainei, nu Israelului.
Rusia atacă din nou Ucraina: zeci de mii de locuințe fără curent în Zaporijie
Un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Zaporijie a lăsat fără curent peste 38.000 de gospodării, au anunțat joi autoritățile ucrainene. Șeful administrației militare regionale din Zaporijie, Ivan Fedorov, a avertizat populația că „pot apărea fluctuații de tensiune în unele zone ale centrului regional” și a precizat că o persoană a fost rănită. Autoritățile lucrează la restabilirea alimentării cu energie electrică. Potrivit Current Time (RFE), în noaptea de miercuri spre joi, armata rusă a atacat și orașul Odesa cu drone, provocând distrugeri și incendii în mai multe zone rezidențiale. Pagube și victime la Odesa „În Odesa, atacul a dus la distrugeri și incendii în clădiri rezidențiale din trei zone ale orașului. Trei persoane au fost rănite, iar trei locuitori au fost salvați din apartamentele blocate”, a transmis pe Telegram Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa. Una dintre dronele de tip Shahed a lovit un bloc de locuințe, distrugând parțial mai multe apartamente, fațada clădirii și ferestrele. De asemenea, a fost avariată o bază a unei companii de utilități, fiind afectate echipamente și 11 vehicule. Incendiile au fost stinse de echipele de intervenție, după mai multe ore. Potrivit unui bilanț provizoriu, 14 clădiri rezidențiale și un cămin au fost avariate, au precizat autoritățile locale. Peste o sută de drone Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat peste noapte 133 de drone de atac, dintre care aproximativ 70 au fost de tip Shahed, drone kamikaze folosite pentru a lovi ținte la sol. Armata ucraineană susține că 20 dintre acestea au fost doborâte în 11 locații, iar resturi au căzut în alte șapte zone. În vestul țării, în regiunea Liov, o dronă rusească a lovit clădirea sediului local al Serviciului de Securitate al Ucrainei, provocând pagube. Guvernatorul regiunii, Maksim Kozițkîi, a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate victime, iar echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului.
Volodimir Zelenski îl vizitează pe premierul Spaniei, omul care a criticat războiul lui Donald Trump împotriva Iranului. Agenda președintelui ucrainean
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns miercuri la Madrid, unde a inclus pe agenda sa o vizită la compania Sener Aerospace & Defence, potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale, Serhii Nykyforov. „Președintele Zelenski inspectează mostre de echipamente și producția la Sener Aerospace & Defence. Acordurile de apărare ucraineno-spaniole vor fi semnate în prezența sa”, a precizat Serhii Nykyforov, scrie Ukrinform. Programul vizitei cuprinde și întâlniri oficiale cu lideri importanți ai Spaniei. Președintele ucrainean urmează să discute cu prim-ministrul Pedro Sánchez, cu președinta Congresului Deputaților, Francina Armengol, cu președintele Senatului, Pedro Rollán, dar și cu regele Felipe al VI-lea. Deplasarea în Spania vine la scurt timp după vizita pe care a avut-o în Regatul Unit, marți, unde Zelenski a încheiat un acord de apărare cu premierul britanic Keir Starmer. Înțelegerea vizează dezvoltarea capacităților de apărare, în special în domeniul combaterii dronelor, unde Ucraina deja a acumulat experiență pe front. Potrivit autorităților britanice, acordul are rolul de a „consolideze capacitatea defensivă globală împotriva proliferării echipamentelor militare de înaltă tehnologie și costuri reduse, inclusiv drone”. Acordul se bazează pe combinarea experienței militare a Ucrainei cu resursele industriale ale Marii Britanii, în vederea producerii și furnizării de tehnologii de apărare. De asemenea, parteneriatul include o finanțare de 500.000 de lire sterline pentru crearea unui Centru de Excelență în Inteligență Artificială, care va funcționa în cadrul Ministerului Apărării din Ucraina. Premierul Spaniei, unul dintre cei mai mari critici ai lui Trump Luni, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a declarat că președintele SUA, Donald Trump, slăbește ordinea internațională prin războiul împotriva Iranului. „Este vorba despre un război unilateral declanșat de două națiuni, de două guverne, fără a se consulta sau a se coordona cu aliații lor”, a declarat Sánchez într-un interviu publicat luni în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”. „Există o provocare clară venită din partea administrației americane atunci când vine vorba de slăbirea și subminarea ordinii internaționale”, a spus el, potrivit Bloomberg. Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în cadrul Uniunii Europene, acuzându-l pe președintele american că a declanșat un război „ilegal”. Acesta i-a stârnit nemulțumirea după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul. Poziția sa se adaugă unei liste lungi de dispute cu Washingtonul, inclusiv refuzul de a se angaja să aloce 5% din PIB pentru apărare.