Ucraina, un soldat declarat mort se întoarce acasă după trei ani
Povestea soldatului ucrainean declarat mort, documentată într-un videoclip emoționant realizat de BBC, relatează una dintre cele mai grave erori de identificare de la începutul războiului. Nazar a fost eliberat în urma ultimului schimb de prizonieri între Moscova și Kiev. Dispărut în mai 2022 Povestea începe în februarie 2022. Nazar, un veteran din 2014, se întoarce pe front pentru a-și apăra țara de invazia rusă. În mai 2022, soldatul ucrainean dispare fără urmă. Un telefon misterios în limba rusă o informează pe mama sa, Nataliya, că fiul ei a fost capturat. Tăcerea autorităților și absența dovezilor oficiale aruncă familia în suferință. Test ADN greșit Punctul de cotitură dramatic survine în 2023. O probă de ADN furnizată de mama sa pare să se potrivească cu rămășițele găsite într-o morgă din sud-estul Ucrainei. Acestea sunt cadavre recuperate dintr-un autobuz carbonizat în timpul luptelor. „Datele se potriveau”, a declarat verișoara soldatului ucrainean, Roksolana, pentru BBC. Convinsă de moartea lui Nazar, familia a organizat o înmormântare, a îngropat rămășițele identificate ca fiind ale sale și a început lungul proces de doliu. „Fiule, te-am așteptat atât de mult” Certitudinea familiei s-a prăbușit în septembrie anul trecut, când un soldat eliberat a raportat că l-a văzut pe Nazar în viață într-un centru de detenție rus. Speranța, amestecată cu scepticism, a devenit realitate săptămâna aceasta, printr-un telefon direct. „Fiule, te-am așteptat atât de mult”, a exclamat Nataliya printre lacrimi, întrebându-l obsesiv pe fiul ei dacă este nevătămat fizic după trei ani și nouă luni de captivitate. În timp ce familia șterge mesajele de condoleanțe de pe rețelele sociale și șterge numele lui Nazar de pe listele celor căzuți, rămâne o întrebare tulburătoare: cine este soldatul îngropat în locul lui? Autoritățile ucrainene au lansat o anchetă pentru a clarifica cum a fost posibilă o identificare atât de greșită a soldatului ucrainean, în ciuda testelor ADN. Pentru Nazar și familia sa, însă, birocrația poate aștepta.
Zelenski va păstra 800.000 de soldați în Ucraina, în cazul unui armistițiu. Vor fi plătiți cu salarii mari
Anunțul a fost dat, joi, în cadrul conferinței de presă comune, susținută alături de premierul Poloniei, Donald Tusk, cu prilejul vizitei sale oficiale la Kiev, potrivit Ukrainska Pravda. În cazul încheierii războiului Armata Ucraineană își va păstra un efectiv de 800.000 de soldați, iar aceștia vor deveni, dintr-o armată mobilizată, într-o armată mobilizată prin contract, pentru soldații care doresc să rămână. „Vom păstra armata noastră – 800.000 de soldați – așa cum s-a discutat, transformând-o după sfârșitul războiului sau după încetarea focului dintr-o armată mobilizată într-una contractuală… pentru cei care doresc acest lucru”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că soldații vor trebui motivați prin acordarea unor salarii mari. „I-am dat o sarcină noului ministru al apărării (n.r. – Mihailo Fedorov) și i-am spus care ar trebui să fie nivelul salariilor pentru prima linie, unde oamenii își riscă viața. Chiar și în timpul unui armistițiu pe linia frontului, salariile trebuie să fie mult mai mari. Despre asta discutăm; vom calcula totul și vom vedea ce ne putem permite”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei a adăugat că țara va avea nevoie de sprijin financiar din partea Europei în această chestiune, precizând că „armata ucraineană face parte din securitatea Europei”.
Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară
În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat Ucrainei un sprijin financiar record în 2025, cu accent pe energie
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a oferit Ucrainei o finanțare record de 2,9 miliarde de euro în 2025, notează Kyiv Independent. Aproape jumătate din suma alocată a mers către sectorul energetic, grav afectat de război, potrivit unui comunicat de presă publicat joi, pe 5 februarie. Sectorul energetic ucrainean a suferit pagube majore din cauza atacurilor dezastruoase ale Rusiei cu drone și rachete. Milioane de oameni au rămas fără electricitate, apă și căldură în plină iarnă. Anul trecut, investițiile BERD în energie au depășit 1,2 miliarde de euro. Fondurile au sprijinit importurile de gaze, producția descentralizată, reparațiile și proiectele de energie regenerabilă. Din anul 2022, Banca Europeană a direcționat aproape 3,3 miliarde de euro către acest sector. BERD a oferit două împrumuturi companiei de stat Naftogaz pentru refacerea rezervelor de gaze înainte de sezonul rece, mai relatează aceeași sursă. Unul dintre acestea a fost un pachet de 500 de milioane de euro acordat în august, după ce stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani. După atacurile Rusiei asupra facilităților de producție de gaze din octombrie, care au dus la pierderea a 60% din capacitatea de producție a Ucrainei, banca a vrut să finanțeze importurile de gaze. Deși BERD este mai focusată în mod tradițional pe sectorul privat, războiul a dus la un sprijin mai mare pentru companiile de stat, mai ales în domeniul energiei. Banca a asigurat și un împrumut de 50 de milioane de euro pentru refacerea izolației de la centrala nucleară de la Cernobîl, după un atac cu drone rusești în februarie 2025. În 2024, investițiile private au reprezentat 57% din totalul fondurilor Băncii Europene alocate Ucrainei și 90% din proiecte. „Ponderea sectorului public și privat reflectă mediul în care ne aflăm. Mă aștept ca, într-o situație de reconstrucție, să vedem o creștere relativă a volumului de muncă pe care îl facem în sectorul privat.”, a declarat Greg Guyett, șeful serviciilor pentru clienți al BERD, miercuri, la Kiev. De la începutul invaziei rusești în februarie 2022, BERD a alocat Ucrainei 9,1 miliarde de euro. În 2024, sprijinul financiar a fost de 2,4 miliarde de euro. BERD a anunțat că va continua să ofere cel puțin 1,5 miliarde de euro anual Ucrainei pe durata războiului, cu o majorare a capitalului băncii cu 4 miliarde de euro în 2023.
Macron anunță pregătiri pentru reluarea discuțiilor între liderii europeni și Putin
„Trebuie pregătit, de aceea au loc discuții tehnice pentru a pregăti acest lucru”, a spus Macron, întrebat de un reporter despre apelul său din decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. „Este important ca europenii să-și restabilească propriile canale de comunicare. Se lucrează la asta la nivel tehnic”, a adăugat el, în timpul unei vizite în departamentul Haute-Saône, unde a discutat cu fermierii locali. Macron a afirmat că eventualele discuții cu Putin ar trebui coordonate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu „principalii săi colegi europeni”, subliniind rolul „Coaliției de Voință”. Totodată, președintele francez a precizat că, prin continuarea bombardamentelor asupra Ucrainei, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze un acord de pace. „În primul rând, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombardamente, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o dorință reală de a negocia pentru pace”, a subliniat Macron.
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Soldați ruși, uciși pe front purtând costume de camuflaj Pinguin, testate în luptă
Militarii ucraineni susțin că trupele ruse au început să testeze pe front un nou tip de costum de camuflaj pentru operațiuni de iarnă, cunoscut sub numele de „Pinguin”, însă echipamentul s-a dovedit ineficient, scrie Defence Blog. Potrivit Brigăzii 120 Apărare Teritorială a Forțelor Armate ale Ucrainei, cel puțin doi soldați ruși care purtau aceste costume au fost uciși în confruntări recente desfășurate în zone acoperite de zăpadă. Informațiile sunt susținute de imagini video publicate de partea ucraineană, care arată un militar rus deplasându-se pe un câmp deschis, îmbrăcat într-un costum voluminos, alb, cu o formă neobișnuită. Soldatul a fost identificat rapid și lovit cu ajutorul unui sistem ghidat de drone. Potrivit militarilor ucraineni, costumele au fost concepute pentru a reduce vizibilitatea în peisajul de iarnă, însă silueta atipică și mișcarea greoaie au atras atenția în teren deschis. Aceștia spun că, în loc să ofere protecție, echipamentul a scos în evidență soldații, mai ales în zonele de stepă unde astfel de forme nu apar în mod natural. Surse militare ucrainene afirmă că armata rusă testează frecvent echipamente și tactici noi direct pe câmpul de luptă, fără perioade extinse de evaluare. În acest caz, soldații ar fi fost folosiți drept subiecți de testare în condiții reale de război. Costumul „Pinguin” pare destinat operațiunilor pe timp de iarnă și include o carapace exterioară largă, menită să rupă conturul uman. În practică, spun ucrainenii, designul a limitat mobilitatea și a crescut riscul de a fi detectat, mai ales de sistemele moderne de supraveghere aeriană. Apariția imaginilor a generat reacții și pe rețelele sociale, unde utilizatorii au făcut comparații ironice între costumele rusești și un mesaj recent publicat de Casa Albă, în care apare președintele SUA alături de un pinguin.
Rubio afirmă că disputa privind Donețkul este principalul obstacol în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico. „Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio. Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia. Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters. Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri în regiunea Harkov
Un tren a fost lovit marți de drone rusești în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, atac soldat cu cel puțin patru morți, au anunțat autoritățile ucrainene. În tren se aflau peste 200 de persoane. Patru persoane sunt în continuare date dispărute, iar alte două au fost rănite, potrivit informațiilor oficiale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, calificându-l drept „terorism”. „În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi considerat în același mod, pur și simplu un act de terorism. Nu ar exista nicio îndoială cu privire la clasificarea acestuia, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici în altă parte. Nu există și nu poate exista nicio justificare militară pentru uciderea civililor într-un vagon de tren”, a scris Zelenski pe platforma X. Today, Russia struck a passenger train in the Kharkiv region with attack drones. In any country, a drone strike on a civilian train would be regarded in the same way – purely as an act of terrorism. There would be no doubt about the classification, neither in Europe, nor in… pic.twitter.com/J7UqQV70QG — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 27, 2026 În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei, în contextul în care țara se confruntă cu una dintre cele mai dure ierni din ultimii ani. Parchetul regional a anunțat că trenul a fost lovit în apropierea satului Yazykove: o dronă a lovit un vagon, iar alte două au explodat în apropierea trenului. Autoritățile au precizat că trenul circula pe ruta Chop–Barvinkove, din orașul Chop, la granița vestică a Ucrainei, către Barvinkove, în regiunea Harkov.