Etichetă: ucraina

Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?

Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.

România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică

România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere

Secretul lui Rinat Ahmetov. Ce era ascuns în gențile pe care le aveau bodyguarzii săi la priveghiul lui Mircea Lucescu

Rinat Ahmetov, patronul lui Șahtior Donețk, clubul unde Mircea Lucescu a scris istorie, a fost prezent joi după-amiază la funeraliile marelui antrenor român. Magnatul ucrainean a ajuns la Bucuești cu un avion privat și a coborât la Arena Națională dintr-un Mercedes despre care martorii spun că ar fi fost blindat, Ahmetov fiind însoțit de escorta de securitate. Ce s-a ascuns în deplasarea lui Rinat Ahmetov la București! Cine erau cei 4 care-l însoțeau Cancan scrie că umbrela antiglonț poate ajunge la aproximati 20.000 de dolari, în vreme ce servieta balistică la aproximativ 15.000 de euro. Unii dintre membrii echipei de securitate, conform aceleiași surse, ar fi avut în borsete arme scurte, așa cum se practică frecvent în astfel de misiuni de protecție. Dispunerea lor arată clar că vorbim despre profesioniști în domeniul close protection, fiecare având un rol bine stabilit. Un al patrulea agent ar fi fost poziționat într-un punct mai retras, de unde putea monitoriza întreaga zonă. Mai mult, în echipa de bodyguarzi erau și români. Averea lui Rinat Ahmetov este estimată la aproape 10 miliarde de dolari. Grupul său de investiții, prin UMGI și SCM Group, operează active în mai multe țări europene, inclusiv în România, unde face parte dintr-o rețea industrială mai amplă care acoperă mineritul, materialele de construcții și industriile conexe. Ahmetov deține și unul dintre cele mai scumpe active imobiliare din Europa: două apartamente în complexul One Hyde Park (Londra), achiziționate pentru aproximativ 136 milioane de lire sterline, ambele cu ferestre blindate! Foto: Mihai Pop Ahmetov despre Lucescu: `„Am trăit împreună foarte multe lucruri” „Noi cât timp am lucrat împreună am împărțit și durerea, și bucuria. Așa am devenit mari prieteni. El este un om foarte important în viața mea. Întotdeauna am respectat viziunea și filosofia lui Mircea în fotbal. El a avut o viață fericită. Nu putea fără muncă, fără fotbal… și iată că a plecat dintre noi tot de pe terenul de fotbal. Nu pot să spun care e cea mai frumoasă amintire nici într-o oră. Am trăit împreună foarte multe lucruri. El m-a învățat pe mine să beau vin. Până să îl cunosc eu nu mă atingeam de vin. Apoi, după meciuri stăteam și discutam la un pahar de vin. El îmi spunea că dacă am atâtea emoții în timpul meciului să beau un puțin de vin alb ca să nu mor în timpul meciului. Iar eu, la rândul meu, l-am învățat pe Mircea să cânte karaoke. Nu prea ne reușea, nici mie, nici lui. Dar noi oricum cântam”, s-a amuzat Ahmetov.

Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult

Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.

Ucraina și Siria anunță cooperare în domeniul securității, după o vizită surpriză a lui Zelenski la Damasc

Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Zelenski în Siria după căderea regimului pro-rus al lui Bashar al-Assad în 2024. Deplasarea face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu al Ucrainei în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, Zelenski s-a aflat în Turcia și a efectuat un turneu în statele din Golf, încercând să consolideze cooperarea în domeniul securității. Potrivit unor oficiali ucraineni, Kievul încearcă să obțină sisteme de apărare aeriană și să ofere în schimb expertiză în domeniul dronelor dezvoltate în timpul războiului cu Rusia, transmite Euronews. Noua conducere siriană și bazele militare rusești În timpul întâlnirii de la Damasc, Zelenski a declarat că Ucraina a sprijinit Siria după căderea regimului Assad și este pregătită să continue cooperarea pentru stabilitate și dezvoltare. Liderul ucrainean a spus că cele două state vor colabora mai strâns pentru a deveni „mai puternice” și pentru a sprijini dezvoltarea economică. Președintele sirian Ahmad al-Sharaa a afirmat că discuțiile au vizat consolidarea cooperării economice și schimbul de expertiză între cele două țări. Noua conducere de la Damasc încearcă să își refacă relațiile externe după mai bine de un deceniu de război și izolare diplomatică. În același timp, Siria menține relații sensibile cu Rusia, care a fost unul dintre principalii aliați ai regimului Assad. Rusia păstrează în continuare două baze militare importante în Siria: baza navală de la Tartus și baza aeriană Khmeimim. Portul Tartus oferă Moscovei acces strategic la Marea Mediterană și reprezintă un punct important pentru operațiunile navale rusești. Baza aeriană Khmeimim, activă din 2015, a fost utilizată pentru operațiuni militare în Siria și pentru sprijin logistic al misiunilor ruse în Africa. Echilibru diplomatic delicat Președintele sirian Ahmad al-Sharaa încearcă să mențină un echilibru între noile parteneriate și relațiile existente cu Moscova. În 2025, liderul sirian a cerut extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad din Rusia pentru a fi judecat în Siria. Solicitarea a fost respinsă de Kremlin. Autoritățile siriene au declarat în repetate rânduri că armata țării depinde încă în mare măsură de echipamente militare de origine rusă. Vizita lui Zelenski la Damasc sugerează însă că Siria încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un context geopolitic în schimbare.

Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an

Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.

Cine e miliardarul ucrainean care a cumpărat fabrica de țevi din Roman. Legăturile cu cel mai bogat oligarh din Ucraina și petrecerile luxoase în paradisul bogaților din Europa

Compania ucraineană Interpipe a cumpărat fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman, iar tranzacția a fost parafată cu data de 31 martie 2026. Fabrica AMTP este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură pentru consumatori din întreaga Europă și nu numai, iar CEO-ul Interpipe a declarat că achiziția este „un pas istoric” pentru compania ucraineană. Dacă această tranzacție va fi un pas istoric și pentru România, însă, rămâne de văzut în timp. În spatele companiei Interpipe din Ucraina se află un controversat miliardar și filantop, Victor Pinchuk. Acesta a fost partener de afaceri cu un alt celebru afacerist ucrainean, Rinat Ahmetov, a cărui avere este estimată la 7,8 miliarde dolari de Forbes. Victor Pinchuk a fost acuzat de corupție în Ucraina. Ar fi fost favorizat chiar de socrul său, fostul președinte ucrainean Leonid Kucima. Anchetatorii l-au acuzat pe miliardarul ucrainean că ar fi primit nu mai puțin de 110 milioane dolari mită, între 2003 și 2006. Miliardarul ucrainean Victor Pinchuk | Foto – Profimedia Images AMTP, în portofoliul Interpipe Fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman a fost înființată în anul 1951. Este un important producător românesc de țevi din oțel fără sudură cu diametre cuprinse între 168,3 mm și 406,4 mm. AMTP furnizează produse clienților din sectoarele energetic, construcțiilor și industrial, precum și pentru conducte în proiecte onshore/offshore. Produce țevi de carcasă pentru producția de petrol și gaze. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare. 150 de angajați ai Interpipe servesc în Forțele Armate ale Ucrainei sau în alte agenții de aplicare a legii din Ucraina. Produsele companiei din Ucraina sunt furnizate în 70 de țări din întreaga lume. Afacerea se derulează prin intermediul unei rețele de birouri de vânzări situate pe piețe-cheie din Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. În anul 2025, compania Interpipe a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile și fonduri extrabugetare. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare | Sursa foto – Interpipe Victor Pinchuk, proprietarul Interpipe Group, al doilea cel mai bogat om al Ucrainei Proprietarul Interpipe este omul de afaceri și filantropul ucrainean Victor Pinchuk. Este considerat al doilea cel mai bogat om al Ucrainei. În structura de conducere a companiei apar și mai mulți membri ai familiei sale. Potrivit Forbes, Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari. În 2025 averea sa fusese estimată la 3,3 miliarde de doari. Benedikt Franke (stânga), directorul general al celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München (MSC), discută cu omul de afaceri ucrainean Victor Pinchuk în fața Hotelului Bayerischer Hof | Foto – Profimedia Images Structura companiei Interpipe include cinci active industriale: Uzina de laminare a țevilor Interpipe Nyzhniodniprovsky Uzina de țevi Interpipe Novomoskovsk Interpipe Niko Tube Dnipropetrovsk Vtormet Complexul siderurgic electric Dniprosteel, care operează sub marca Interpipe Steel. „Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat Luca Zanotti, CEO al Interpipe. Într-un comunicat de presă transmis de Interpipe se mai precizează că „au fost îndeplinite toate condițiile obișnuite pentru încheierea tranzacției, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și de investiții străine directe necesare de la agențiile guvernamentale ucrainene și române”. Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari | Foto – Profimedia Images Cine este influentul afacerist ucrainean Victor Pinchuk, deținătorul unui imperiu media Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, fiind căsătorit cu Olena Pinchuk – are un doctorat în proiectarea țevilor. A fondat Interpipe, producător de produse din oțel, în 1990. Pe lângă Interpipe, miliardarul Viktor Pinchuk – născut în data de 14 decembrie 1960 – controlează și Starlight Media. Compania deține 6 posturi de televiziune. Conform Forbes, Pinchuk deține Grand Buildings, o clădire istorică emblematică din Piața Trafalgar din Londra. PinchukArtCenter, pe care îl prezidează, este cunoscut pentru premiul său bianual global de artă contemporană, Future Generation Art Prize. Premiul de 100.000 de dolari este acordat unui tânăr artist. Totodată, afaceristul ucrainean Pinchuk este și fondatorul EastOne Group LLC. Este o companie internațională de investiții, finanțare de proiecte și consultanță financiară. Compania are sediul la Londra.Pinchuk sponsorizează și un eveniment anual despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Nu-mi ascund averea, dar nici nu o laud și, cel mai important, încerc să o folosesc pentru îmbunătățirea societății. Cu cât deții mai multe, cu atât poți face mai multe pentru țara ta”, spune miliardarul ucrainean. Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima | Foto din 2010/Sursa – Wikipedia Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean – Rada Supremă – timp de două mandate consecutive – din 1998 până în 2006. A fost ales pe listele Partidului Laburist din Ucraina. Miliardarul Pinchuk s-a dovedit a fi o figură-cheie în domeniul radiodifuziunii ucrainene. În 2016, Viktor Pinchuk a fost coproprietar al TAVR Media. Acest important holding radio ucrainean operează mai multe posturi de radio populare – inclusiv Hit-FM, Kiss-FM, Russkoe Radio Ukraina, Radio Relax, Radio ROKS și Radio Melodia. TAVR Media funcționează prin intermediul diverselor companii filiale. Printre acestea sunt Liamin, Mir și Pilot, cu participații cuprinse între 95% și 100%. Prin intermediul acestor firme, Viktor Pinchuk a menținut o influență semnificativă în Ucraina. Viktor Pinchuk, ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima (dreapta) | Foto – Profimedia Images Legăturile lui Pinchuk cu celebrul Rinat Ahmetov După ce a înființat compania Interpipe, în 1990, afacerile miliardarului Viktor Pinchuk s-au dezvoltat continuu. În 2004, împreună cu alt miliardar ucrainean celebru, Rinat Ahmetov, Viktor Pinchuk a achiziționat fabrica de oțel Kryvorizhstal. Cei doi au plătit aproximativ 800 de milioane de dolari pentru ca achiziția să fie perfectată. Nu au lipsit acuzațiile că ar fi fost „ajutat” chiar de

Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan

„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev.  Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP.  „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X.  Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post.  Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu. 

Oana Țoiu: Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată

Țoiu a vizitat și o expoziție care documentează perspectiva crudă a realității ocupației militare ruse prin dovezi materiale, mărturii și reconstituirea cronologiei violențelor. Cu această ocazie, ministrul Oana Țoiu a subliniat că „oamenii uciși la Bucea nu vor fi niciodată uitați. Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată și nici să nu se mai repete vreodată”. În cadrul sesiunilor plenare, miniștrii europeni și înalți oficiali de la Kiev au avut un schimb substanțial de opinii asupra evoluțiilor regionale de securitate, sprijinul multidimensional pentru Ucraina și continuarea eforturilor de tragere la răspundere, respectiv reducere a capacității Rusiei de susținere a războiului împotriva Ucrainei. Prezența miniștrilor UE la Kiev a transmis, totodată un mesaj ferm de susținere față de efortul Ucrainei de a-și apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independența în fața agresiunii militare a Rusiei. Ministrul Oana Țoiu a reiterat susținerea României față de Ucraina, arătând că securitatea europeană și în particular cea regională sunt direct relaționate evoluțiilor de securitate din Ucraina. Țoiu a condamnat continuarea atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, cu efecte devastatoare asupra civililor și implicații asupra statelor vecine, precum în cazurile cele mai recente ale poluării râului Nistru și afectării liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești. A evidențiat că reziliența societății ucrainene și lecțiile dure ale războiului sunt argumente în favoarea unei cooperări și mai strânse cu Ucraina, punctând, în acest sens, importanța ce trebuie acordată veteranilor și reintegrării sociale a acestora, direcție de acțiune unde pot fi valorificate experiența unor state membre și instrumentele de asistență ale UE. Oana Țoiu a accentuat faptul că nicio pace justă nu poate fi clădită pe impunitate, prezentând stadiul ratificării, de către România, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, semnată la Haga în decembrie 2025, respectiv demersurile privind participarea României la Tribunalul special pentru sancționarea crimei de agresiune săvârșită în Ucraina. În prezența președintelui Volodimir Zelenski, Oana Țoiu a evocat rezultatele pozitive ale vizitei acestuia la București, în special ridicarea relațiilor bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cooperarea în domeniul industriei de apărare și proiectele de conectivitate, inclusiv în perspectiva îmbunătățirii securității energetice. Ministrul român de externe a reiterat sprijinul țării noastre pentru avansarea procesului de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE și depășirea actualelor blocaje. Totodată, în cadrul întrevederii bilaterale cu Andrii Sybiha, ministrul român a accentuat importanța implementării integrale a deciziilor adoptate cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, în spiritul Parteneriatul Strategic. A arătat că partea română acordă atenție deosebită găsirii de soluții sustenabile pentru problemele semnalate de comunitatea românească din Ucraina, inclusiv pentru consolidarea învățământului în limba română în Ucraina. Respectarea drepturilor aparținând minorităților naționale este parte integrantă a valorilor europene comune asumate de România și Ucraina. Cu ocazia prezenței la Kiev, ministrul Oana Țoiu s-a întâlnit și cu experți români care activează în cadrul Misiunii de Asistență a UE pentru Ucraina sau al altor Agenții internaționale care oferă programe de sprijin Ucrainei. A apreciat în mod deosebit expertiza acestora în domeniul asistenței umanitare și reconstrucției post conflict.

Război în Ucraina, ziua 1496. Zelenski propune un armistițiu energetic Moscovei și o încetare a focului de Paște

Războiul din Ucraina a intrat marți, 31 martie 2026, în a 1496-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui țară și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești, a propus Moscovei un armistițiu energetic și o încetare a focului de Paște, scriu agențiile AFP, EFE și Reuters. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului” „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer…”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio trimis grupului de WhatsApp pe care îl are în comun cu jurnaliștii care acoperă actualitatea din Ucraina. Zelenski a declarat că a transmis această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar, cu care s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul turneului său în regiunea Golfului și dintre care unii au mediat între ucraineni și ruși. Ucraina a primit recent „semnale din partea unora dintre partenerii ei” prin care i se cerea „să reducă atacurile cu rază lungă de acțiune asupra sectorului petrolier rusesc”, a declarat Zelenski. „Subliniez încă o dată că, dacă Rusia este gata să nu atace sectorul energetic ucrainean, nici noi nu vom lovi sectorul lor energetic ca ripostă”, a adăugat el. Vrea reluarea negocierile de pace Președintele ucrainean s-a pronunțat din nou ca negocierile de pace în format tripartit cu SUA și Rusia să fie reluate cât mai curând posibil și a explicat că următoarea întâlnire în acest format – care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie – continuă să fie amânată din cauza refuzului rușilor ca aceasta să fie organizată pe teritoriul SUA. Volodimir Zelenski a indicat că echipa americană de negociatori a spus clar că nu se va deplasa nicăieri atât cât timp SUA se află în război cu Iranul. Rușii refuză să meargă în SUA și au propus Elveția și Turcia ca posibile locuri pentru desfășurarea unei noi runde de negocieri, a adăugat președintele ucrainean, reafirmând că Ucraina este deschisă oricărei opțiuni care ar permite organizarea reuniunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front