Ucraina a primit 4,4 milioane de obuze de artilerie în cadrul unei inițiative conduse de Cehia
Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda. În total, proiectul a furnizat peste 50% din toate proiectilele de calibru mare livrate Ucrainei, a menționat acesta. „Deci, se poate spune că a fost vital pentru Ucraina. Și continuă să fie așa, pentru că, deocamdată, nu avem nicio alternativă. Cehia a contribuit nu numai cu impulsul inițial, ci și cu «know-how-ul» pentru a reuni partenerii, pentru a combina finanțele, resursele, rutele și logistica, astfel încât să putem asigura muniție din întreaga lume, oriunde este disponibilă, și să o livrăm Ucrainei în condiții rezonabile și la prețuri rezonabile, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat președintele Cehiei, Petr Pavel. Inițiativa condusă de Cehia de furnizare a munițiilor pentru Ucraina a fost lansată în februarie 2024 de președintele ceh. Programul are obiectivul de le furniza muniții forțelor armate ale Ucrainei proiectile de artilerie de 155 mm și 122 mm achiziționate din țări din afara Uniunii Europene. Programul inițiat de președintele Cehiei a fost sprijinit de 18 țări, printre care Olanda, Canada, Germania, Franța și Polonia, dar și altele. Fiecare țară membră participantă stabilește în mod independent nivelul de finanțare, dar și tipurile de muniție care urmează să fie achiziționate pentru a fi livrate spre Ucraina. Președintele ceh a mai precizat că Ucraina nu poate planifica eficient apărarea dacă nu dispune de o aprovizionare sigură și previzibilă cu muniție.
Fostul ministru ucrainean al Energiei, reținut în timp ce încerca să părăsească țara
Biroul anticorupție din Ucraina (NABU) a declarat că agenții săi „l-au reținut pe fostul ministru al energiei în cadrul cazului Midas”, referindu-se la ancheta privind corupția din sectorul energetic al Ucrainei, care a declanșat o criză politică majoră în 2025, relatează CNN. „Acțiunile inițiale de anchetă sunt în curs de desfășurare, fiind efectuate în conformitate cu cerințele legii”, a mai adăugat NABU, fără a numi fostul ministru. Potrivit unor surse citate de Ukrainska Pravda, Galushchenko a fost scos din trenul care urma să treacă granița. Galushchenko este una dintre mai multe personalități guvernamentale implicate într-un scandal de corupție. Potrivit anchetatorilor, aproximativ 100 de milioane de dolari au fost deturnați de la întreprinderile de stat, inclusiv Energoatom, care operează centralele nucleare din Ucraina, care au plătit companiilor pentru lucrările efectuate în vederea îmbunătățirii securității la obiectivele cheie, potrivit BBC. Organismul anticorupție din Ucraina a efectuat zeci de percheziții în acest caz, vizat de aceste acțiuni fiind inclusiv Andriy Yermak, fostul șef de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit The Kyiv Independent, Galushchenko a ocupat funcția de ministru al energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al justiției în iulie 2025. În contextul acuzațiilor de corupție, Zelenski i-a cerut acestuia să demisioneze din funcție. În noiembrie 2025, parlamentul Ucrainei a aprobat demisia lui Galushchenko.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt
Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană
Ministerul Afacerilor Interne ucrainean: Peste 6.300 de persoane evacuate din zonele de front de la începutul anului
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că, de la începutul anului, peste 6.300 de persoane au fost scoase din zonele aflate în apropierea liniei frontului, scrie Ukrinform. Aproape jumătate dintre cei evacuați sunt copii, anunță autoritățile. Intervențiile au fost realizate de echipele Serviciului de Urgență de Stat și de poliție. Ministrul de Interne, Ihor Klymenko, a oferit detalii pe Telegram despre aceste acțiuni. „Aceasta este o muncă dificilă, dar extrem de importantă. Echipele de evacuare, inclusiv White Angel și Phoenix, operează sub bombardament, adesea la un pas de inamic. Fiecare operațiune necesită o planificare atentă: identificarea rutelor mai sigure, pregătirea transportului și coordonarea cu autoritățile locale și administrațiile militare”, a spus Klymenko. El a explicat că pentru multe persoane hotărârea de a pleca din locuință este grea. Din acest motiv, salvatorii și polițiștii oferă nu doar sprijin logistic, ci și dialog și ajutor adaptat fiecărei situații. Familiile cu copii și persoanele cu mobilitate redusă primesc asistență specială.
FT: Marco Rubio spune nu întâlnirii cu unii lideri europeni privind războiul din Ucraina. Care este motivul
Secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat la întâlnirea cu liderii europeni privind subiectul războiului din Ucraina. Acesta urma să se vadă, vineri după-amiază, la Munchen, cu lideri din țări precum Germania, Polonia, Finlanda și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Totuși, a anulat totul pe ultima sută de metri din cauza unor conflicte de program, scrie Financial Times, citând un oficial american. „Secretarul nu va participa la întâlnirea din formatul Berlin privind Ucraina, având în vedere numărul de întâlniri pe care le are în același timp. El se ocupă de problema Rusiei-Ucraina în multe dintre întâlnirile sale de aici, de la München”, a spus oficialul american pentru FT. Un oficial european a catalogat anularea întâlnirii drept „o nebunie”, în timp ce un alt oficial a subliniat că întâlnirea dintre ceilalți lideri nu a avut substanță în contextul absenței SUA de la discuții. Totuși, Marco Rubio a vorbit cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, iar tema centrală a discuțiilor dintre cei doi a fost Ucraina. Alte teme abordate au fost NATO și rolul Europei în cadrul acesteia, a spus un oficial german pentru FT. Marco Rubio urmează să țină un discurs sâmbătă dimineață la Conferința de Securitate de la München, iar discursul este așteptat de oficialii europeni, pentru a vedea cum a evoluat poziția președintelui Donald Trump față de aliații istorici ai SUA. În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.
Sprijin surpriză în plin război. China oferă un nou ajutor umanitar Ucrainei
Anunțul a fost făcut în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, și citat de televiziunea chineză de stat CCTV, conform agenției AFP. „Relațiile Chinei cu Ucraina trebuie să rămână pe drumul cel bun”, a afirmat Wang Yi, evidențiind dorința Beijingului de a contribui la sprijinul umanitar și la stabilitatea regiunii. Oficialul chinez nu a oferit detalii precise despre volumul sau forma noului ajutor, însă a transmis un mesaj clar de susținere față de eforturile Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia. Între timp, următoarea rundă de negocieri diplomatice menite să identifice soluții pentru conflictul din Ucraina este programată pentru marți și miercuri, la Geneva, între Rusia, Ucraina și Statele Unite, au anunțat simultan Kremlinul și autoritățile de la Kiev, potrivit AFP. Această rundă vine după mai multe încercări de a media un armistițiu și de a facilita un acord politic care să reducă tensiunile și să protejeze civilii afectați de război. Specialiștii în diplomație consideră că implicarea Chinei, ca actor global influent, ar putea avea un impact semnificativ în contextul negocierilor internaționale, aducând resurse suplimentare pentru ajutorul umanitar și contribuind la eforturile de stabilizare a regiunii. Totodată, Beijingul urmărește consolidarea relațiilor economice și diplomatice cu Kievul, menținând un echilibru delicat în raport cu Moscova. Declarația oficială a Chinei survine într-un moment în care sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne esențial, iar comunitatea internațională monitorizează atent evoluțiile din negocierile de pace. Analistii estimează că noul ajutor umanitar chinezesc va fi privit ca un gest de susținere concret și va influența pozitiv imaginea Beijingului în plan global, în paralel cu participarea la dialogul de la Geneva.
Suedia sprijină Ucraina cu un al treilea pachet PURL de 100 de milioane de dolari
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform. Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari. „Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson. Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice. Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL. Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.
Regiunea Donețk, atacată de 28 de ori în 24 de ore: cinci morți, inclusiv un copil
Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct. „Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine. Trei frați uciși În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție. Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă. Atacuri nocturne devastatoare Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată. Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact. Evacuări din calea frontului Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore. Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.
Ucraina prezintă drona-bombardier Linza 3.0, cu navigație optică și rază de 15 km
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei. Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri. Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren. „Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz. Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil. Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.