Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Atac masiv cu drone în Odesa. Cel puțin nouă persoane au fost rănite
Odesa a fost ținta unui atac masiv al dronelor rusești, în noaptea de duminică spre luni, cu pagube raportate la clădiri rezidențiale, un hotel și mașini. Conform informațiilor, cel puțin nouă persoane au fost rănite, scrie Ukrinform. „Conform informațiilor preliminare, o clădire rezidențială, un hotel și mașini private au fost avariate în urma atacului inamic asupra Odesei. Din păcate, există rapoarte despre victime”, se arată într-o postare pe Telegram a lui Oleh Kipper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa. De asemenea, în Odesa au fost găsite resturi de la drone rusești, în timp incendiile au acaparat în timp majoritatea orașului. Ulterior, Administrația Militară Regională a furnizat informații suplimentare. „Din păcate, cel puțin nouă persoane au fost rănite în urma unui atac masiv cu drone de atac asupra Odesei. Au fost raportate pagube la infrastructura civilă în mai multe zone ale orașului, inclusiv două clădiri rezidențiale, un hotel, depozite și vehicule”, a relatat Oleh Kipper pe canalul său de Telegram. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului în această dimineață. Detaliile privind consecințele atacului sunt în curs de clarificare. Înainte de atac, Forțele Aeriene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndrepta spre Odesa. Totodată, în oraș a fost declarată o alertă de raid aerian.
Radu Miruță dă vina pe ucraineni pentru că ajung drone rusești în România
Ministrul Apărării Radu Miruță a explicat duminică că dronele rusești ajung în România din cauză că sunt avariate mai întâi de apărarea ucraineană. Fie că sunt „împușcate”, fie că sunt bruiate, ele nu își mai ating țintele din Ucraina și ajung să își continue traiectoria către România și, într-un final, se prăbușesc, este explicația ministrului Apărării. „De cele mai multe ori, sunt drone care sunt «împușcate», dacă vreți, de apărarea antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonț, li se modifică câte un flaps, li se modifică structura aerodinamică, își pierd, poate, coordonarea GPS, pentru că este bruiaj și din Ucraina și continuă să zboare pe aceeași traiectorie, fie până când își consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva și pică, caz în care nu avem informații imediate”, a declarat Miruță la Digi24. În ultimele 48 de ore, în România au căzut două drone cu explozibil: una în Tulcea și alta în Galți, pe casa unui român. Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele de dronă care s-a prăbușit duminică în zona localităților Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea. Sâmbătă dimineață, o altă dronă, folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina, a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate pe o stradă de la marginea municipiului Galați, fără a exploda și fără fi înregistrate victime. AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Radu Miruţă caută specialişti care pot construi drone militare cu explozibil. Academia Tehnică Militară organizează concurs Turbulenţele politice îl încurcă la SAFE pe ministrul Radu Miruţă: „Există un risc major să pierdem contractele”
Zelenski acuză Rusia de terorism nuclear la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl
Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde. „Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta. Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare. Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat. Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.
Prințul Harry face o vizită neanunțată în Kiev. El va participa la o conferință pe tema securității
Prințul Harry a sosit joi, la Kiev, într-o vizită neanunțată care va dura două zile, pentru a-și manifesta sprijinul față de Ucraina. Vizita sa are loc într-un moment în care atenția lumii s-a îndreptat către războiul din Orientul Mijlociu. „Mă bucur să mă întorc în Ucraina”, a declarat prințul Harry la sosirea sa într-o gară din Kiev, joi dimineața, notează agenția Reuters. Ducele de Sussex urmează să participe la o conferință de securitate, care va avea loc la Kiev. Ucraina este „o țară care apără cu curaj și succes flancul estic al Europei. (…) este important să nu pierdem din vedere semnificația acestui lucru”, a spus Prințul Harry, potrivit sursei citate. BREAKING: Prince Harry has arrived in Ukraine for an unannounced visit to Kyiv. pic.twitter.com/evFmkuPQS6 — Chris Ship (@chrisshipitv) April 23, 2026 În timpul vizitei sale de două zile în capitala Ucrainei, se așteaptă ca el să viziteze organizația caritabilă de deminare HALO Trust, susținută de regretata sa mamă, prințesa Diana. De asemenea, el se va petrece timp și cu participanții ucraineni ai Fundației sale Invictus Games, care ajută veteranii răniți să se recupereze prin sport, informează postul britanic ITV. Prințul Harry a mai vizitat Ucraina de două ori anul trecut, în aprilie și în septembrie.
Record absolut în imobiliare: Rinat Ahmetov, cumpărătorul ArcelorMittal Iași, a plătit 471 de milioane de euro pentru o locuință în Monaco
Miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, cumpărătorul ArcelorMittal Iași, a cumpărat un apartament de lux în Monaco cu 471 milioane euro, cea mai scumpă locuință din istorie. Tranzacția colosală, care depășește orice precedent pe piața globală de real estate, vizează o proprietate spectaculoasă situată în noul cartier exclusivist Mareterra. Această achiziție nu este doar o investiție imobiliară, ci un simbol al opulenței absolute, într-un moment în care piața locuințelor ultra-premium atrage cele mai mari averi ale planetei. Detalii uluitoare despre cel mai râvnit apartament lux Monaco din clădirea „Le Renzo” Proprietatea achiziționată de cel mai bogat om din Ucraina nu este o simplă locuință, ci un ansamblu arhitectural care sfidează imaginația. Situat în inima cartierului Mareterra, zonă inaugurată oficial de Prințul Albert al II-lea în cursul anului 2024, acest apartament lux Monaco se întinde pe nu mai puțin de cinci etaje. Complexul a devenit rapid un magnet pentru magnații globali, însă unitatea cumpărată de holdingul lui Ahmetov rămâne piesa centrală a întregului proiect rezidențial. Imagine cu complexul Le Renzo din Monaco Conform datelor extrase din registrele imobiliare și analizate de experții Bloomberg, apartamentul este situat în clădirea emblematică „Le Renzo”. Suprafața interioară este de aproximativ 2.500 de metri pătrați, cifră la care se adaugă balcoane generoase și terase private cu o vedere panoramică spectaculoasă la Marea Mediterană. Pentru a asigura un confort absolut, acest apartament lux Monaco dispune de o piscină privată, jacuzzi și o facilitate rară în principat: cel puțin opt locuri de parcare dedicate. Recent, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat ArcelorMittal Iași. O tranzacție istorică confirmată de holdingul SCM Informațiile privind acest transfer de proprietate au ieșit la iveală în urma unei investigații riguroase. „Detaliile vânzării, care a fost finalizată în 2024, provin din registrele imobiliare ale Principatului, precum și dintr-o serie de e-mailuri și acte preliminare analizate de Bloomberg Businessweek de la Distributed Denial of Secrets”, precizează jurnaliștii care au acoperit subiectul. Complexul Le Renzo este unul ultraluxos Deși confidențialitatea este o regulă de aur în astfel de tranzacții, entitatea prin care a fost realizată achiziția a oferit o primă reacție oficială. „Compania holding a lui Ahmetov, System Capital Management, sau SCM, a confirmat că a efectuat o achiziție în cadrul ansamblului rezidențial, dar a refuzat să ofere detalii despre proprietate sau preț”, se arată în rapoartele financiare. Această confirmare sumară este suficientă pentru a valida prezența miliardarului în cel mai nou și mai scump pol de lux al Europei. Comparativ global: Cum a fost zdrobit recordul mondial de preț Suma de 471 de milioane de euro plătită pentru acest apartament lux Monaco plasează tranzacția într-o ligă proprie. Până în prezent, recordurile mondiale erau deținute de proprietăți din Londra sau New York, însă piața din Monaco a demonstrat că poate atinge niveluri de preț fără precedent. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, prețul raportat face din aceasta cea mai mare vânzare de locuință cunoscută din istorie, depășind cu mult pragurile anterioare. Aceasta este superioară „recentei vânzări a conacului din Chelsea al dezvoltatorului Nick Candy pentru peste 350 de milioane de dolari sau vânzarea unui apartament penthouse din New York către managerul de fonduri speculative Ken Griffin pentru aproximativ 240 de milioane de dolari”. Cu 21 de camere și finisaje de o rară exclusivitate, proprietatea lui Ahmetov din Mareterra redefinește conceptul de „acasă” pentru elita miliardarilor. Într-un oraș-stat unde spațiul este cea mai prețioasă resursă, deținerea a 2.500 de metri pătrați pe cinci niveluri reprezintă confirmarea supremă a puterii financiare. Monaco își reconfirmă astfel statutul de destinație finală pentru cei mai bogați oameni ai lumii, iar tranzacția lui Rinat Ahmetov va rămâne, probabil, pentru mulți ani, etalonul de neatins al luxului imobiliar global. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban
Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba
Putin consideră că este cel mai bun moment pentru a destabiliza UE și NATO pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina, anunță CCD
Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina. Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el. Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. „O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD. Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.
Rusia a făcut prăpăd în Ucraina și ea a răbufnit după atacul cu 700 de drone
Jucătoarea de tenis Elina Svitolina și-a exprimat public durerea și susținerea pentru compatrioții săi, după ce Ucraina a fost ținta unui val devastator de atacuri rusești în cursul zilei de joi. Reacția sportivei vine în contextul uneia dintre cele mai agresive ofensive aeriene lansate de forțele ruse în ultima perioadă. Bilanțul provizoriu indică cel puțin 16 morți și peste 80 de răniți. Elina Svitolina (31 de ani / 7 WTA) a reacționat prompt pe rețelele de socializare în urma evenimentelor tragice care au lovit din nou Ucraina. Printr-un mesaj postat pe Instagram, sportiva a transmis un gând de susținere pentru victimele atacurilor rusești. „O noapte teribilă în Ucraina. Încă o dată, atacuri asupra orașelor pașnice. Cele mai sincere condoleanțe familiilor celor uciși și răniți”, a scris Elina Svitolina, vizibil afectată de situația din țara sa natală. Sursa: Captură Instagram / @elisvitolina Contextul acestei reacții este unul alarmant. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a confirmat că Rusia a desfășurat un „atac terorist masiv” asupra Ucrainei. Arsenalul folosit a inclus aproape 700 de drone, alături de zeci de rachete balistice și de croazieră, vizând în mod prioritar populația civilă. Bilanțul victimelor este unul tragic. În capitala Kiev, patru persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil în vârstă de numai 12 ani, alte peste 50 de persoane fiind rănite. Orașul Odesa a fost cel mai grav lovit din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, fiind raportați opt morți. În Dnipro, atacurile au provocat moartea a trei persoane și rănirea a aproximativ 30 de civili, în timp ce în Zaporojie a fost confirmat un deces. Elina Svitolina: „Simt că lumea a uitat de războiul din Ucraina” Elina Svitolina și-a exprimat îngrijorarea față de scăderea interesului global pentru conflictul din Ucraina. Într-o declarație sinceră, sportiva a transmis că tragedia din țara sa a fost trecută într-un con de umbră, fiind eclipsată de alte crize internaționale. „Da, adică, cu siguranță. Simt și eu asta (n.r. – că lumea a uitat de războiul din Ucraina). Eu încă sunt foarte implicată în toată situația pentru că familia mea e acolo, prietenii mei sunt acolo. De asemenea, mă întorc destul de des acolo. Dar cred că și din cauza celorlalte războaie din lume, da, nu mai este pe prima pagină a ziarelor de multă vreme”, a spus Elina Svitolina, într-o conferință de presă.
Volodimir Zelenski, decorat în Olanda pentru lupta pentru securitatea întregii Europe
Aflat într-o vizită oficială în Țările de Jos, președintele Volodimir Zelenski a acceptat premiul Medalia Internațională a celor Patru Libertăți, acordat de Fundația Roosevelt atât liderului de la Kiev, cât și întregului popor ucrainean. Distincție care recunoaște lupta Ucrainei pentru libertate și democrație în contextul războiului declanșat de Rusia în 2022. Fundația Roosevelt a precizat că acordarea acestui premiu reprezintă o recunoaștere a sacrificiului făcut de ucraineni, care „se luptă pentru securitatea întregii Europe și își apără valorile cu prețul propriilor vieți”, notează Reuters. Evenimentul de decernare a avut loc în orașul Middelburg, în prezența Regelui Willem Alexander și a premierului olandez Rob Jetten. Premiul este inspirat de discursul din 1941 al fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, care a definit patru libertăți fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea față de lipsuri și libertatea față de frică. Ediția din 2026 a premiilor a inclus și alte personalități și organizații precum Comitetul pentru Protecția Jurnalismului pentru promovarea libertății de exprimare și activista franceză Gisele Pelicot care a primit premiul pentru libertatea față de frică. Fundația a anunțat că premiului pentru liberata religioasă a rămas anonim, din motive de securitate.