Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
Ungaria returnează Ucrainei un transport de numerar și aur confiscat în valoare de 82 de milioane de dolari
Confiscarea obiectelor de valoare, care erau transportate prin Ungaria cu două mașini blindate când autoritățile maghiare antiteroriste le-au reținut pe 5 martie, a provocat indignare în Ucraina, unde oficialii au acuzat guvernul pro-rus al Ungariei că acționează ilegal și că folosește confiscarea ca instrument în campania electorală anti-Ucraineană a premierului Viktor Orbán, potrivit AP. Țările vecine se aflaseră deja într-o dispută aprigă privind accesul Ungariei la petrolul rusesc printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean. Însă miercuri, Zelenski a scris pe rețelele de socializare că restituirea obiectelor de valoare reprezintă „un pas important în relațiile cu Ungaria” după ce Orbán a fost învins în alegerile parlamentare de luna trecută, alegeri care au stârnit speranțe că noul guvern va urma o politică mai puțin antagonistă față de Kiev. „Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat”, a scris Zelenski. „Le mulțumesc tuturor celor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului și ale poporului nostru.” An important step in relations with Hungary – today, the funds and valuables of Oschadbank that were seized by Hungarian special services in March of this year were returned. At the time, the Hungarian side unlawfully detained Ukrainian cash-in-transit officers. We brought our… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 6, 2026 În momentul confiscării, autoritățile maghiare au declarat că suspectează spălare de bani, iar Orbán a ordonat ca transportul – care includea 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro în numerar, precum și 9 kilograme de aur – să fie ținut în custodie timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile fiscale din țara sa efectuează o anchetă. Ungaria a expulzat angajații băncii ucrainene Angajații băncii ucrainene care călătoreau cu transportul au fost reținuți de autoritățile maghiare timp de peste 24 de ore înainte de a fi expulzați din țară. Oficialii ucraineni au declarat că transportul a fost un transfer de rutină de active între bănci de stat și au acuzat guvernul lui Orbán că șantajează Kievul pentru a încerca să-l preseze să reia transporturile întrerupte de petrol rusesc prin conducta Drujba, care fusese avariată de un atac cu drone rusești.
Norvegia acordă Ucrainei peste 250 de milioane de dolari prin programul PURL
Miercuri, Norvegia a anunțat că va acorda Ucrainei 2,8 miliarde de coroane norvegiene (peste 259 de milioane de dolari) prin intermediul inițiativei NATO pentru achiziționarea de armament american, denumită „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL). Potrivit Ukrinform, acest lucru a fost anunțat de Devdiscourse. Se menționează că acest sprijin financiar semnifică angajamentul Norvegiei de a ajuta Ucraina în contextul provocărilor actuale și al tensiunilor geopolitice. Guvernul norvegian a declarat că în această perioadă este foarte importantă sprijinirea Ucrainei, ceea ce se aliniază priorităților sale strategice în regiune, se arată în raport. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri la Erevan, în marja celui de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene, că programul PURL funcționează și că rachetele antibalistice vor continua să fie furnizate Ucrainei. Inițiativa Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL) este un mecanism de furnizare a armelor către Ucraina pe baza unei liste de nevoi prioritare. Aceasta permite statelor membre NATO să finanțeze furnizarea de arme și tehnologii americane prin contribuții voluntare.
Ucraina: Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete după anunțarea armistițiului
„Acest lucru arată că Rusia respinge pacea și că apelurile sale false la încetarea focului de 9 Mai nu au nimic de-a face cu diplomația. Putin se preocupă doar de parade militare, nu de vieți omenești”, a transmis Sybiha într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Euronews. Moscova și Kievul au anunțat armistiții separate Pe 5 mai, Kremlinul a anunțat unilateral o încetare temporară a focului, care urma să coincidă cu celebrarea victoriei Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Parada de 9 Mai este unul dintre cele mai importante evenimente politice și militare din Rusia. Ulterior, Volodymyr Zelenskyy a anunțat că și Ucraina va suspenda focul începând din 6 mai, însă a criticat „cinismul” Moscovei pentru continuarea bombardamentelor. Parada militară de la Moscova va avea anul acesta o amploare mai redusă decât în anii precedenți. Kremlinul ar fi decis să limiteze afișarea tehnicii militare de teama unor eventuale atacuri ucrainene. 🇷🇺🇺🇦 Las Fuerzas Armadas de Rusia continúan atacando objetivos en Ucrania. En las imágenes se muestra Dnepropetrovsk al atardecer. Se lanzó un ataque con misiles contra objetivos en la orilla este del Dnieper. pic.twitter.com/rwB3pfVUcY — 𝐄𝐮𝐫𝐞𝐤𝐚 𝐍𝐞𝐰𝐬 📰💻 (@EurekaNews10) May 6, 2026 Kievul cere noi sancțiuni împotriva Rusiei Șeful diplomației ucrainene a cerut partenerilor occidentali să crească presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin noi sancțiuni și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. „Este nevoie de noi măsuri de izolare și de tragerea la răspundere pentru crimele Rusiei”, a afirmat Sybiha. Tensiunile au crescut și după ce forțele ucrainene au lovit marți un complex militar-industrial din orașul rusesc Ceboksari. Acesta se află la aproximativ 1.000 de kilometri de granița ucraineană. Zelenskyy a publicat ulterior imagini cu lansarea rachetelor de croazieră ucrainene „Flamingo”, fabricate în Ucraina. Potrivit președintelui ucrainean, acestea au o rază de acțiune de peste 1.500 de kilometri. 9 Mai, un nou punct de tensiune Kievul susține că viața oamenilor este mai importantă decât festivitățile organizate de Kremlin. Zelenskyy a avertizat că Ucraina va răspunde „în mod reciproc” acțiunilor Rusiei în perioada paradei de 9 Mai. În ultimii ani, Moscova a folosit constant parada victoriei pentru a lega simbolic războiul din Ucraina de victoria sovietică împotriva Germaniei naziste. Anul acesta însă, riscurile de securitate și atacurile cu drone au amplificat temerile privind desfășurarea evenimentului în condiții normale.
A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor
AIEA afirmă că o dronă a avariat echipamentele de la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu șase reactoare, a fost ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale invaziei Ucrainei de către Moscova, din februarie 2022, potrivit Reuters. De atunci, fiecare parte a acuzat-o în mod regulat pe cealaltă de acțiuni militare care ar putea compromite siguranța centralei, situată în apropierea liniei frontului de război. Într-o postare pe X, AIEA a afirmat că o echipă de experți ai săi a vizitat Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) al centralei, la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că aceasta a fost lovită de o dronă. „Echipa a observat avarii la unele dintre echipamentele de monitorizare meteorologică ale laboratorului, care nu mai sunt operaționale”, a precizat AIEA, agenția de supraveghere nucleară a ONU, în comunicatul său. Comunicatul precizează că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a lansat un nou apel „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”. Centrala, care în prezent nu produce energie electrică, a fost lovită de mai multe ori de drone de la începutul conflictului. Conducerea centralei a declarat că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie, iar AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a efectua lucrările de reparație. Grossi a efectuat mai multe vizite la centrala de la Zaporojie de când aceasta a trecut sub controlul Rusiei, iar AIEA a plasat observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina.
Rusia a declarat armistițiu cu Ucraina în perioada 8-9 mai.
Ministerul Apărării din Rusia a avertizat populația civilă din Kiev și angajații misiunilor diplomatice străine că trebuie să părăsească orașul în timp util. În ciuda capacităților de care dispune, Rusia s-a abținut până acum să lanseze atacuri asupra centrului Kievului, din motive umanitare, potrivit Ministerului Apărării din Rusia. Ministerul Apărării din Rusia a atras atenția asupra declarației făcute de șeful regimului de la Kiev la Erevan, care conține amenințări de a lansa un atac asupra Moscovei pe 9 mai. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Erevan, că nu ia în considerare un armistițiu de o zi cu Rusia pe 9 mai, relatează Reuters. Volodimir Zelenski a numit decizia de a introduce un armistițiu ca fiind „frivolă”. De asemenea, el a menționat că Ucraina nu a primit o propunere oficială din partea Rusiei. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat intenția Rusiei de a impune un armistițiu în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei . Potrivit acestuia, această propunere a fost înaintată de președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conversații cu omologul său american, Donald Trump, pe 29 aprilie. Statele Unite au susținut această inițiativă. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a menționat că nu există încă un calendar specific pentru armistițiu.
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Fiul lui Ion Țiriac a răbufnit împotriva sportivei din Ucraina
Fiul lui Ion Țiriac nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, fiind deranjat de afirmația pe care sportiva din Ucraina a făcut-o recent. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Fiul lui Ion Țiriac, reacție dură împotriva Martei Kostyuk Fiul lui Ion Țiriac este atent la ceea ce se întâmplă în lumea tenisului și la declarațiile pe care sportivii le fac în spațiul public. Acesta nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, în momentul în care a văzut afirmația făcută de sportiva din Ucraina. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Marta Kostyuk a dat de înțeles, în timpul unei declarații pe care a dat-o recent, că nu crede că sportivii din Rusia sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de războiul dintre Rusia și Ucraina, care durează de mai mulți ani de zile. Reamintim că WTA și ATP permis ca sportivii din Rusia și Belarus să participe în competiții, dar fără să poarte simboluri naționale. „Ce afirmație idioată din partea unui sportiv mediocru, care amestecă sportul cu politica. Draga mea, dacă vrei să faci o schimbare, aruncă-ți racheta, vinde-ți din Monaco, donează toți banii pentru cauză și du-te să lupți. Până atunci, arată respect față de toți jucătorii alături de care ai crescut!”, a transmis fiul lui Ion Țiriac, printr-o postare făcută pe contul personal de Instagram. Declarația care l-a enervat pe Alexandru Țiriac Marta Kostyuk a vorbit recent despre sportivii din Rusia și a dat de înțeles că aceștia nu sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de conflictul de durată dintre Rusia și Ucraina. Totodată, sportiva din Ucraina este de părere că sportivii din Rusia trebuie să aleagă o tabără. „Jucătorii ruși pretind că sunt neutri; dacă reprezinți țara agresoare, trebuie să alegi o tabără”, a declarat Marya Kostyuk.
Dispute în Congresul SUA privind ajutorul pentru Kiev. Fără fonduri noi pentru Ucraina în bugetul pe 2027
Mai mulți membri ai Congresului SUA au întrebat, în cadrul audierilor privind bugetul Pentagonului pentru 2027, desfășurate joi, de ce fondurile aprobate pentru Ucraina nu au ajuns încă pe teren. „Departamentul Apărării reține aproximativ 400 de milioane de dolari din asistența de securitate pentru Ucraina”, a acuzat democrata Sarah Elfreth, cerând clarificări privind momentul în care banii vor fi transformați în contracte și livrări efective. Alți parlamentari au subliniat că suma „are un sprijin covârșitor” și au cerut Pentagonului să o pună rapid în aplicare. Pentagonul: sprijinul continuă, dar Europa plătește Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina, însă a indicat o schimbare de abordare. „Ucrainenii au demonstrat mult curaj și apreciez faptul că Europa plătește acum pentru armele pe care le furnizăm”, a spus acesta. Șeful Statului Major, Dan Caine, a adăugat că sprijinul american rămâne „continuu”, inclusiv prin schimb de informații și cooperare militară în cadrul comandamentului european. Controlorul interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a confirmat că proiectul de buget pentru anul fiscal 2027 nu include finanțare pentru programul de sprijin militar pentru Ucraina. El a precizat că Pentagonul va utiliza pachetul de 400 de milioane de dolari aprobat anterior de Congres, fonduri care au fost eliberate recent și urmează să fie puse în aplicare „foarte curând”. Ajutorul pentru Ucraina, afectat de conflictul cu Iranul În cadrul aceleiași audieri, congresmenul democrat John Garamendi a atras atenția că sprijinul pentru Ucraina este afectat de redirecționarea resurselor către alte teatre de operațiuni. Potrivit acestuia, „echipamentele și sistemele de apărare sunt redirecționate către războiul cu Iranul”, ceea ce reduce capacitatea SUA de a susține Kievul. Divergențe privind amploarea ajutorului Dezbaterea a scos la iveală și diferențe de opinie între oficialii americani. Unii au criticat nivelul ridicat al ajutorului acordat până acum, estimat la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în timp ce alții au insistat asupra necesității de a continua sprijinul. În paralel, există semnale că responsabilitatea pentru susținerea Ucrainei este transferată tot mai mult către aliații europeni, pe fondul presiunilor asupra bugetului american. Congresmena democrată Sarah Elfreth a dat ca exemplu implicarea Ucrainei în Orientul Mijlociu. „Ucraina a făcut poate mai mult decât orice alt aliat pentru noi în Orientul Mijlociu”, a spus aceasta, adăugând că „interceptează drone iraniene care amenință trupele SUA și ale partenerilor”.