Scandal de proporții între Budapesta și Kiev. Maghiarii au blocat împrumutul-mamut de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina. De la ce a pornit disputa
Ungaria a blocat acordarea împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, potrivit Financial Times, care citează patru surse. Budapesta acuză Kievul de explozia conductei petroliere Drujba. În aceeași vreme, Ucraina spune că un atac rusesc a avariat conducta. FT subliniază că, fără această finanțare, Ucraina s-ar confrunta cu un colaps financiar încă din al doilea trimestru al acestui an. „Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conducta Drujba, Ucraina încalcă Acordul de Asociere UE-Ucraina, încălcându-și angajamentele față de Uniunea Europeană. Nu vom ceda acestui șantaj”, a declarat Szijjarto, ministrul de externe ungar, pe X. Blocarea împrumutului a avut loc cu doar 4 zile înainte de cea de-a patra aniversare de la invazia rusă a Ucrainei. Ambasadorul ungar la UE a ridicat o obiecție față de împrumutul de către blocul european. Decizia de acordarea împrumutului vital Ucrainei necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre UE. Împrumutul a fost stabilit de către liderii UE în decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Cehia au agreat să ajute Ucraina numai cu condiția să nu fie responsabile pentru costurile dobânzilor sau pentru rambursarea împrumutului. Orban a intensificat retorica anti-ucraineană după ce a acuzat Kievul pentru că a blocat alimentarea cu petrol rusesc a Ungariei prin conducta Drujba. Kievul susține că a fost avariată în urma unui atac rusesc. Sursa Foto: Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație
Suedia alocă Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 1,2 miliarde de euro
Anunțul a fost dat, joi, de Ministrul Suedez al Apărării, Pål Jonson. Ministrul a declarat că sprijinul are rolul de a întări apărarea aeriană a Ucrainei, potrivit declarațiilor date pentru televiziunea suedeză SVT, citată de European Pravda. Din această sumă, Suedia intenționează să aloce aproximativ 400 de milioane de euro pentru furnizarea unui sistem Tridon Mk2, un sistem de rachete antiaeriene fabricate în Suedia, eficient împotriva dronelor. Pachetul va include și senzori, roboți, dar și tunuri antiaeriene. Alți 524 de milioane de euro vor fi alocați pentru sprijinul producției ucrainene de rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Restul de 280 de milioane de euro vor fi alocați pentru lansatoare de grenade din stocurile militare suedeze, precum și pentru achiziționarea de obuze de artilerie, piese de schimb și instruirea personalului ucrainean. La începutul lunii februarie, oficialii suedezi au precizat că Suedia pregătește „unul dintre cele mai mari” pachete de ajutor militar destinat Ucrainei. Ulterior, oficialii au anunțat că Suedia și Danemarca vor furniza în comun Ucrainei un pachet de ajutor constând în echipamente de apărare aeriană în valoare de 2,6 miliarde de coroane suedeze (246 de milioane de euro).
Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.
Ungaria și Slovacia au încetat să livreze combustibil diesel Ucrainei din cauza întreruperii furnizării de petrol prin conducta Drujba
Guvernul Ungariei a anunțat miercuri suspendarea livrărilor de combustibil diesel către Ucraina. Premierul maghiar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico îl consideră răspunzător pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de blocarea conductei Drujba prin care Rusia livrează petrol Ungariei și Slovaciei. Conducerea ucraineană se apără: conducta Drujba ar fi fost avariată luna trecută din cauza unui atac din partea Federației Ruse. Acum, cele două țări est-europene sunt nevoite acum să recurgă la rezervele strategice de petrol. Lideri ambelor țări susțin că reparațiile au fost încheiate, dar acuză Ucraina pentru „șantaj politic” prin blocarea conductei pe motiv că Viktor Orban refuză să susțină Kievul în războiul dus împotriva Rusiei și se opune aderării la Uniunea Europeană. Slovacia și Ungaria au rămas fără petrolul rusesc Slovacia și Ungaria au amenințat Ucraina cu represalii dacă nu sunt reluate livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. „Ucraina șantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiți să eliberăm din rezervele strategice”, a comunicat Viktor Orban pe pagina sa de Facebook. Și Robert Fico a aprobat eliberarea a 50% din rezervele strategice pentru a le pune la dispoziție companiei petrochimice Slovnaft, deținută de compania maghiară MOL. Ungaria și Slovacia ripostează Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, care a acuzat la rândul său Kievul pentru blocarea conductei, a anunțat miercuri că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, iar livrările vor fi reluate numai dacă conducta Drujba va fi deblocată. 6% din motorina consumată de Ucraina provine din Ungaria. Cele două țări dispun de rezerve de petrol suficiente pentru doar trei luni. La un discurs din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din primăvară, Viktor Orban a declarat că fără petrolul rusesc ieftin, maghiarii ar fi plătit la energie la fel de mult cât plătesc polonezii. Între timp, Ucraina traversează cea mai dificilă iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace: multe regiuni și orașe ale țării nu dispun de energie electrică după ce Rusia a distrus mare parte din infrastructura electrică, iar valul recent de frig a produs temperaturi extreme între -20 și -30 de grade Celsius. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă:Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei. „Ne atrag într-un război”
În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
Ucraina solicită CIO o anchetă internă după incidentul cu voluntara rusă de la deschiderea Jocurilor Olimpice
Oficialul acuză că incidentul – în care voluntara rusoaică, Anastasia Kucherova, a condus delegația Ucrainei la Milano Cortina, purtând pancarta Ucrainei – este contrar principiilor sportului internațional și solicită declanșarea unei anchete interne în cadrul Comitetului Olimpic Internațional (CIO), potrivit Ukrainska Pravda. „Faptul că CIO a ales un cetățean rus pentru a purta steagul principal este dezonorant. Este ceva care depășește orice principiu moral sau uman. Nici nu-mi pot imagina ce i-a trecut prin capul persoanei din cadrul CIO care a văzut că această rusoaică a depus cererea și i-a aprobat-o”, a declarat Heorhii Tykhyi. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina a subliniat că, în practica sportivă internațională, țările aflate în război sunt, de obicei, ținute separate pentru a evita contactul direct. Oficialul este de părere că permiterea rusoaicei de a însoți delegația Ucrainei încalcă spiritul Cartei Olimpice. Femeia care a purtat pancarta Ucrainei în deschiderea Jocurilor Olimpice de la Milano Cortina este o voluntară de origine rusă, stabilită în Milano. Femeia a luat această decizie pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina. Sportivi ruși și bieloruși vor concura cu propriul steag la Paralimpice Purtătorul de cuvânt a comentat, de asemenea, faptul că șase sportivi ruși și patru sportivi belaruși vor concura la Jocurile Paralimpice din 2026 sub steagurile naționale ale țărilor lor. „Din păcate, aceasta nu este singura rușine care vine din partea sportului național în aceste zile. Privim acest lucru cu mare îngrijorare și combatem foarte activ aceste încercări de a «acoperi» crimele de război ale Rusiei. Cea mai recentă a fost decizia olimpică de a permite participarea unor sportivi sub steagul Rusiei. O altă decizie rușinoasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că Andrii Sybiha, ministrul Externelor din Ucraina s-a adresat deja ambasadorilor ucraineni, instruindu-i să ia legătura cu oficialii tuturor țărilor care ar putea asista la ceremonia de inaugurare a Jocurilor Paralimpice, îndemnându-i să se abțină din a participa la deschidere. „Este rușinos ca acest steag, sub care au fost comise 185.000 de crime de război în ultimii patru ani, să fluture la Jocurile Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Război în Ucraina, ziua 1.454. Trump îl avertizează pe Zelenski, UE face cadou Kievului 90 de miliarde de euro
Războiul din Ucraina a intrat marți, 17 februarie 2026, în a 1.454-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina trebuie să negocieze și să ajungă la un acord „rapid”. Între timp, negociatorii ruși, ucraineni și americani urmează să înceapă marți o nouă rundă de discuții la Geneva, notează AFP. „Să vină la masa negocierilor rapid” „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor la bordul Air Force One, în cursul unui zbor spre Washington. Între timp, Consiliul UE a decis că va adopta următoarea tranșă de împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei. Împrumutul va fi aprobat, în mod simbolic, în data de 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale. „Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie. Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată. Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE. Decizia privind împrumutul comun a fost luată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării. Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Franța vrea rachete antiaeriene Piorun din Polonia. O parte ajung în Ucraina
Franța este interesată să achiziționeze sisteme antiaeriene portabile Piorun din Polonia, în cadrul programului european SAFE, potrivit informațiilor publicate de Defence24.pl. Parisul devine astfel a doua mare țară din Uniunea Europeană, după Germania, care își exprimă intenția de a cumpăra acest tip de armament. Conform sursei citate, Franța ar urma să folosească împrumuturi din programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Cea mai mare parte a rachetelor achiziționate, în jur de 70% ar urma să ajungă la forțele armate ale Ucrainei, restul fiind destinate propriilor forțe. Sistemele Piorun sunt folosite de Ucraina din 2022 și au fost utilizate pentru doborârea unor avioane de luptă rusești, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Pe lângă Polonia și Ucraina, aceste sisteme se află în dotarea unor state precum Belgia, Suedia, Estonia, Letonia, Norvegia și Republica Moldova și au fost exportate inclusiv în Statele Unite. Piorun este un sistem polonez de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, dezvoltat de compania Mesko, alături de CRW Telesystem-Mesko și Universitatea Tehnică Militară. Sistemul este proiectat pentru a lovi aeronave, elicoptere și drone la distanțe de până la 6,5 kilometri și la altitudini de până la 4 kilometri, fiind apreciat pentru rezistența la bruiaj și capacitatea de a ataca ținte cu semnătură termică redusă.
Ungaria și Slovacia au rămas fără petrolul rusesc. De ce s-au oprit livrările prin conducta Drujba
Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, notează The Moscow Times. În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a relatat Bloomberg. În ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat săptămâna trecută că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări. „Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze «prietenilor» lor de la Moscova cu aceste fotografii”, a scris el pe platforma X. Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris Szijjártó pe X. „Securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină niciodată o problemă ideologică. De aceea ne așteptăm ca Croația, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei și Slovaciei din motive politice.” Szijjártó a precizat că derogarea de la sancțiunile UE acordată Ungariei și Slovaciei le permite să importe petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte. Conducta Adria pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, permițând ca petrolul adus cu petrolierele să fie transportat spre interiorul continentului. Până în prezent, Budapesta a respins apelurile repetate ale Bruxellesului de a diversifica sursele de aprovizionare prin creșterea livrărilor via Adria din partea exportatorilor non-ruși. Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial. În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că „încearcă să profite de războiul din Ucraina”. Ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat atunci că acuzațiile repetate ale Ungariei privind taxele excesive și capacitatea insuficientă a conductei sunt „100% neadevărate”. „Este doar o scuză pentru a cumpăra petrol rusesc. Nu avem nicio problemă în a asigura livrările. Putem fi pregătiți în câteva minute”, a declarat el pentru Politico. Analiștii spun că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. În timp ce importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor. Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.