Țoiu, la reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, optimistă privind parcursul Moldovei și Ucrainei
„Este o zi foarte bună astăzi în Chișinău. Mă bucur să fiu astăzi aici. Am terminat un mic dejun cu ceilalți miniștrii de externe și ambasadori, mic dejun găzduit de președinta Maia Sandu, dedicat integrării europene în Uniunea Europeană a Moldovei, a Ucrainei, a Balcanilor de Vest. România este o țară profund dedicată acestui parcurs european, am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că în acest moment trebuie deschise toate clasterile. Trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. Astăzi, împreună, pe parcursul lucrărilor, avansăm în tribunalul care gestionează consecințele pentru crimele de agresiune și comisia, respectiv România este parte din grupul fondator în ambele cazuri”, a spus Oana Țoiu. Ministrul român de externe va găzdui o masă rotundă cu ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre reziliență, despre cum fac fața cele două țări amenințărilor hibride și dezinformării, mai ales interferențelor în procesele electorale și toate țările. Se va discuta și despre cum se asigură cele două țări că generațiile tinerilor au acces la resursele care le sunt necesare, cum este asigurat accesul presei, accesul jurnaliștilor independenți la resursele de care au nevoie ca să poată să își facă meseria, „o meserie vitală pentru funcționarea democrațiilor”. Calea europeană pentru cei care luptă să scape de „influența malignă” „Am și dat acest răspuns pozitiv, această susținere pentru punctul de contact pe care Consiliul Europei l-a lansat pentru relația cu cetățenii din Belarus. Este foarte important că cetățenii care vor o cale europeană pentru țara lor, fie că vorbim de cei din Belarus, fie că vorbim de cei din Rusia sau din alte țări care sunt sub această influență malignă, au o cale de dialog și acces la partenerii care sunt necesari”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată cât de de optimistă este România că Republica Moldova și Ucraina vor reuși în această vară sau la summit-ul din iulie să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, Oana Țoiu a spus că „poziția României este că este momentul să deschidem capitole de negociere. De altfel, această poziție este o poziție pe care țara mea o are de mult timp”. Sprijin pentru Ucraina și Moldova „Este momentul să facem asta, pentru că nu vorbim doar despre o responsabilitate pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate pentru a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest, vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană l-a dat. Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume. Asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a precizat Țoiu. Oana Țoiu a afirmat că a văzut și în această dimineață și pe parcursul ultimelor luni de zile, în discuții cu miniștri de externe a celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceeași atitudine de sprijin și de claritate privind nevoia de a deschide cluster-ele de negociere. Declarațiile mele înainte de reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care are loc azi la Chișinău.#CMCoEChisinau2026 #CM135Chisinau pic.twitter.com/xQ4rM5t8wT — Toiu Oana (@oana_toiu) May 15, 2026
Călin Georgescu: În urma Summitului Trump-Xi deja sunt stabiliți termenii păcii, iar aceștia vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a discutat despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Călin Georgescu: „Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.” Într-un interviu la Marius Tucă Show, Călin Georgescu a vorbit despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Acesta a început prin a spune că administrația Trump – Vance a schimbat lumea. Politicianul susține că lumea nu mai e unipolară, ci tripolară. Țările care au puterea, explică acesta, sunt SUA, China și Rusia. În contextul întâlnirilor din China dintre Trump și Xi, Georgescu susține că s-au stabilit deja termenii de pace din Ucraina. Acesta afirmă că pacea din Ucraina a fost discutată în strânsă legătură și cu președintele Putin. Politicianul afirmă și că acești termeni ai păcii se vor pune în curând în aplicare. „Eu spun de faptul că administrația Trump – Vance a schimbat covârșitor toată situația. Și mai mult de atât, aici voiam să ajung, vorbim de multipolaritate existentă. Astăzi lumea nu mai este unipolară, așa cum a fost până la administrația Trump – Vance. Este multipolară, de fapt, tripolară. Vorbim de America, de China și de Rusia. Prin urmare, cel puțin pentru faza asta, că tot a spus, apropo de pozițiile pe care le-a luat Trump, și toate s-au adeverit… Și ce am văzut și ieri… Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.”, a explicat politicianul.
Rubio, declarație surpriză: „Ucraina a construit cea mai puternică și mai formidabilă armată din Europa”. Câți soldați pierd rușii pe lună
Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei. „Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News. „Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio. „Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el. Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă. „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio. În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism. „Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio. Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri. „Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio. Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări. Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate. Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.
Traian Băsescu, despre SAFE: În fața unei drone, un tanc Abrams sau un tanc românesc face tot atâtea parale
„Mă uitam la discuțiile legate de programul SAFE. Vrem tancuri Abrams sau tancuri germane. Foarte bine, dar și România a făcut tancuri. Iar acum poate să continue să facă; împrumută sau cumpără tehnologia pe care nu o are, dar face tancurile la Mizil sau la București, unde le făceam înainte, la uzina mecanică, pentru că, în fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale”, a declarat Băsescu. Fostul președinte a subliniat, însă, că este necesar ca Guvernul să aibă o gândire „elastică, capabilă să vadă evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor”. Băsescu a precizat că el nu vede la actualul guvern această gândire „elastică”, însă a precizat că, „la un moment dat, probabil se va întâmpla”. „Văd că ministrul Apărării ne vorbește de program de a se construi drone în România foarte bine. Deci vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puțin timp”, a declarat Băsescu. Reamintim că, la începutul lunii aprilie, Agenția Media a Armatei a anunțat că România se pregătește să demareze un program comun de co-producție de drone alături de Ucraina, demers susținut cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE.
Zelenski, după Summitul B9: Suntem gata să-i ajutăm pe cei care au sprijinit poporul nostru
„Astăzi, experiența Ucrainei și expertiza noastră militară contează cu adevărat pentru partenerii noștri. Și suntem gata să îi ajutăm pe cei care, încă de la începutul războiului pe scară largă, au sprijinit poporul nostru și continuă să ne ajute în apărarea noastră”, se arată în mesajul publicat, miercuri noapte, pe X de președintele Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a precizat că Summitul B9 de la București reprezintă un format „necesar și important”. „Astăzi, am colaborat cu țările din cadrul B9 – România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Ungaria –, precum și cu statele nordice – Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia. Ceea ce contează cel mai mult este faptul că am obținut rezultate concrete: noi acorduri privind formatul «Drone Deals» și cooperarea în domeniul apărării, menite să asigure o mai mare securitate în Ucraina și în întreaga Europă”. Reamintim că, în cadrul summitului de la București, președintele Ucrainei a discutat cu președintele Nicușor Dan despre cooperarea în domenii precum comerțul, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, dar și apărare și educație. În urma discuțiilor, președintele român a precizat că atât el, cât și liderul ucrainean sunt „hotărâți” să facă „pași concreți pentru implementarea noului Parteneriat Strategic”.
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat la Palatul Cotroceni despre cooperarea în apărare și securitate energetică
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. Șeful statului a precizat că România și Ucraina vor colabora în mai multe domenii, inclusiv comerț, securitate energetică și industria de apărare. „Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a transmis președintele României. Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii militare, iar România dorește să valorifice această expertiză. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat Nicușor Dan. Nicușor Dan a subliniat că România va continua să fie un susținător ferm al parcursului european al Ucrainei.
Presa germană avansează un nou nume celebru pentru poziția de negociator al UE cu Rusia pe Ucraina
Conform Spiegel, în cercurile politice germane se discută ideea că fostul cancelar german Angela Merkel ar putea fi un mediator potrivit. Ea vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și pe Vladimir Putin, iar în plus, a fost retrasă destul de mult și ar putea fi obiectivă cu privire la conflict. De când Putin a propus ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, în Uniunea Europeană au avut loc discuții intense despre posibile negocieri – având în vedere experiența nefericită a medierii SUA, UE dorește de această dată să participe la discuții. Diplomatul principal al Europei, Kaja Kallas, a declarat că „nu ar fi foarte inteligent” să lăsăm Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Mediatorul trebuie să obțină aprobarea Europei de Est și balticilor Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a fost mai reținut: oricine ar fi în cele din urmă mediatorul, acesta trebuie să primească „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. În calitate de șef al guvernului, Merkel, în ciuda criticilor dure din partea Poloniei și a țărilor baltice, a promovat proiectul conductei de gaze „Nord Stream – 2”. În plus, ea cunoaște bine conflictul ucrainean, a jucat un rol cheie în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care, în cele din urmă, nu au reușit să prevină invazia rusă din 2022. Ce spune Merkel? Biroul lui Merkel a declarat pentru Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind rolul de mediator. Cu toate acestea, la întrebarea dacă ea își poate asuma un astfel de rol, nu a fost oferit niciun răspuns negativ.
Presa maghiară scrie despre decizia Ucrainei care îi vizează direct pe românii din regiune
Până acum, Ucraina accepta dubla cetățenie doar cu cinci țări: Canada, SUA, Germania, Polonia și Cehia. Noua listă numără 29 de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene. Decizia extinde semnificativ cercul țărilor cu care Kievul acceptă această practică. România și Ungaria sunt incluse alături de Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia și alte state europene. Decretul a fost adoptat pe 8 mai 2026, notează transtelex.ro. Ce înseamnă concret pentru cetățenii ucraineni Cetățenii ucraineni care doresc o a doua cetățenie nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Cei de etnie ucraineană din țările enumerate pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Decizia este relevantă și pentru ucrainenii stabiliți în Europa după izbucnirea războiului. Aceștia nu mai trebuie să aleagă între cetățenia ucraineană și cea a țării de adopție. Impactul asupra minorităților română și maghiară din Ucraina Presa maghiară subliniază importanța decretului pentru minoritățile din Ucraina. Aproximativ 400.000 de români și 100.000 de maghiari trăiesc ca minorități pe teritoriul ucrainean. Dubla cetățenie era deja o practică obișnuită în rândul acestor comunități. Pașaportul unui stat UE oferă drepturi extinse și avantaje economice semnificative. Noua reglementare poate reduce tensiunile diplomatice existente între Ucraina și statele vecine pe acest subiect. Un mesaj politic către Uniunea Europeană Extinderea listei transmite și un semnal politic clar. Kievul renunță la politica de excludere practicată până acum față de cetățenii statelor UE. Presa maghiară vede în această decizie un pas concret al Ucrainei pe drumul integrării europene.
Război în Ucraina, ziua 1538. Atac cu drone asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului
Războiul din Ucraina a intrat, marți, 12 mai 2026, în a 1538-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Un atac aerian este în desfășurare, în zorii acestei zile, asupra Kievului, după expirarea unui armistițiu de trei zile. „Vă rugăm să rămâneți la adăpost” Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko: „Drone inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți la adăpost până la ridicarea alertei”. El a raportat căderea unor resturi asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la data de 8 mai. Un armistițiu de trei zile anunțat de președintele american Donald Trump a început sâmbătă. Cele două țări au denunțat mai multe încălcări ale armistițiului în timp ce acesta era în vigoare. În timpul weekendului, Ucraina a acuzat Rusia în special de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Noi dovezi de corupție în jurul lui Zelenski Agenția Ucraineană Anticorupție (NABU) a anunțat că a descoperit un sistem de spălare de bani. Potrivit presei locale, implicat în această schemă este fostul șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. NABU a transmis că a destructurat „un grup organizat implicat în spălarea a 460 de milioane de grivne (8,8 milioane de euro) prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea Kievului. Unul dintre membrii acestui grup, un fost șef de cabinet al președintelui Zelenski, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. Investigații urgente sunt în curs de desfășurare”. Ulterior, presa l-a identificat pe acuzat în persoana lui Andrii Iermak. El a fost consilierul principal al lui Volodimir Zelenski din 2020 până la sfârșitul anului trecut și unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina. A demisionat în noiembrie, după o percheziție a locuinței sale de către agenți ai serviciilor anticorupție. Zelenski l-a înlocuit pe Iermak cu fostul șef al Serviciului de informații militare, Kirilo Budanov. Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri mari de corupție de-a lungul războiului cu Rusia, acesta fiind ultimul dintr-o lungă serie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Vești bune pentru Zelenski: UE începe săptămâna viitoare să-i vireze Ucrainei cele 90 de miliarde de euro promise
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, anunță că Uniunea Europeană va începe săptămâna viitoare rambursarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Prima tranșă de bani va veni în câteva zile, notează Mediafax. Într-o conferință de presă susținută înainte de reuniunea miniștrilor de Externe din UE, Kos a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina. „Putem începe negocierile” Astfel, Comisia Europeană se așteaptă să trimită Ucrainei prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro săptămâna viitoare. Acest pachet a fost aprobat în luna aprilie, după ce și Ungaria și-a dat acordul, în urma schimbării conducerii la Budapesta. De asemenea, Marta Kos a mai anunțat că Uniunea Europeană ar putea începe negocierile de aderare cu Ucraina până la sfârșitul lunii iunie: „Îi voi îndemna pe miniștri astăzi. Putem începe negocierile privind primul grup înainte de sfârșitul președinției cipriote a Consiliului UE și putem deschide celelalte cinci grupuri în iulie”. În aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Banii sunt garantați de bugetul european. Din această sumă, 60 de miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziții militare, iar 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar. Prima tranșă este programată să sosească în mai. Fondurile sunt destinate perioadei 2026-2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump oprește conducta cu bani către Ucraina. Niciun dolar nu e prevăzut pentru 2027. Câte sute de miliarde de dolari s-au scurs din SUA în 4 ani de război Politică haotică în Ucraina? Carnegie: „Stat aliniat strategic cu Occidentul, slab instituțional, fragil politic și dificil de integrat”