Reacție dură a ministrului din Ucraina: Se spală crimele Rusiei
Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina, Matvii Bidnyi, a declarat că decizia Comitetului Paralimpic Internațional de a permite Rusiei și Belarusului să participe la viitoarele Jocuri Paralimpice folosind propriul imn și steag încalcă normele internaționale, constituția Comitetului Paralimpic Internațional (CPI) și Cartea Olimpică. Bidnyi a subliniat că Rusia a fost condamnată pe plan internațional pentru crimele sale, iar permiterea participării sportivilor ruși riscă să fie interpretată ca o formă de legitimare simbolică a acțiunilor țării pe scena mondială. Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina: „Se spală crimele Rusiei” Matvii Bidnyi a subliniat că, într-un moment în care comunitatea internațională exercită presiuni asupra țării conduse de Vladimir Putin pentru a restabili pacea, decizia de a permite Rusiei și Belarusului să participe la viitoarele Jocuri Paralimpice ar putea slăbi unitatea țărilor democratice și eforturile globale de sancționare. Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina a adăugat că menținerea presiunii asupra Federației Ruse rămâne esențială și că sportul nu ar trebui folosit pentru a masca sau a justifica crimele internaționale. Bidnyi a calificat decizia CPI drept „o crimă” prin subminarea responsabilității internaționale și a reiterat poziția Ucrainei, potrivit căreia implicarea Rusiei în competițiile sportive internaționale nu trebuie să diminueze consecințele acțiunilor sale. „(n.r. – Acum apare un alt conflict în discuție: permisiunea Comitetului Paralimpic Internațional pentru Rusia și Belarus de a participa cu imnul și steagul lor la următoarele Jocuri). Este o încălcare a tuturor normelor internaționale. Aceasta este o încălcare a constituției CPI, o încălcare a Cartei Olimpice și a dreptului internațional. Rusia a fost condamnată în întreaga lume pentru crimele sale. Iar acum, Comitetul Paralimpic Internațional încearcă să le ofere oportunitatea de a-și spăla crimele și de a le legitima prin sport. Nu cred că are dreptul să facă acest lucru. Mai ales acum, într-un moment în care întreaga lume este unită în presiunea exercitată asupra Federației Ruse pentru a instaura pacea. Toată lumea a îmbrățișat puterea noastră în realizarea acestui acord de pace. Și cred că acum este crucial să menținem această presiune la cel mai înalt nivel, deoarece Rusia simte că are nevoie de acest acord. Dacă începem să le oferim o platformă pentru a-și desfășura propaganda și să subliniem că sunt membri onorabili ai comunităților internaționale, cum ar fi comunitatea paralimpică în acest caz, slăbim poziția întregii lumi democratice. Și aceasta, cred eu, este o crimă”, a spus Matvii Bidnyi, notează Marca. • Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Război în Ucraina, ziua 1462. Planul lui Zelenski pentru al 5-lea an de război. Ministrul Apărării de la Kiev a spus totul
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 25 februarie 2026, în a 1.462-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministrul Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, care a preluat funcția în luna ianuarie, a prezentat planul armatei pentru al 5-lea an de război, care se concentrează pe îmbunătățirea apărării aeriene, stoparea avansului inamicului și privarea Rusiei de resurse. Ce sarcini a trasat Zelenski Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, Mihailo Fedorov a explicat că noul plan al forțelor armate răspunde sarcinii încredințate de președintele țării, Volodimir Zelenski, „de a consolida apărarea astfel încât să forțeze inamicul la pace”. Aceste eforturi, pe care Kievul trebuie să le combine cu „diplomația”, conform directivei prezidențiale, implică închiderea cerului pentru Rusia, deoarece „țara funcționează dacă spațiul aerian ucrainean este asigurat”. Potrivit planurilor ministrului Fedorov, obiectivul Executivului este de a identifica într-un procent de 100% amenințările aeriene și de a intercepta „cel puțin 95% dintre rachetele și dronele rusești”. Pentru aceasta, planul ucrainean prevede „crearea unui sistem multilnivel de apărare aeriană cu sisteme interceptoare care să ajute ca măsuri de contracarare” a dronelor utilizate zilnic de către forțele ruse. Ministerul Apărării a precizat că au avut loc, deja, „schimbări organizaționale importante” pentru a dezvolta un răspuns sistematic la aceste sisteme esențiale în bombardamentele rusești. Câți soldați mor în Donbas Potrivit ministrului, eforturile militarilor ucraineni permit menținerea frontului în fața Rusiei, ale cărei forțe armate avansează cu un cost estimat, în regiunea Donețk, de 156 de soldați uciși pe kilometru pătrat. „Referința noastră este de peste 200 de ocupanți morți pe kilometru pătrat. Acesta este nivelul de pierderi de la care avansarea devine imposibilă”, se arată în comunicatul ministerial care menționează faptul că Moscova își menține ofensiva pentru că dispune încă de petrol pentru a finanța efortul de război. „Ucraina pregătește o strategie pentru a face ca deficitul bugetar al Rusiei să fie cel mai mare din istorie”, potrivit Ministerului Apărării. În acest sens, planurile ucrainene includ înăsprirea sancțiunilor, coordonarea cu partenerii internaționali, o strategie pentru a contracara flota clandestină și acțiuni comune pe mare cu partenerii Kievului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Radu Miruță, mesaj la patru ani de război în Ucraina: Problemele României nu sunt vina victimelor unui război
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj, când se împlinesc patru ani de la debutul invaziei rusești în Ucraina. Ministrul a subliniat, în mesajul său, solidaritatea arătată de România în primele zile ale conflictului. „Acum 4 ani, lumea s-a schimbat într-o dimineață. Un război în Europa, ceva ce mulți dintre noi credeam imposibil, a început chiar lângă granița noastră. În primele zile, România a fost extraordinară. Ne-am deschis casele. Am ajutat. Am arătat solidaritate. Am fost oameni”, a scris Radu Miruță în postarea sa de pe Facebook. Ministrul susține că în prezent, o parte a discursului public s-a schimbat, fiind marcat de „suspiciune, ceartă și manipulare”. „Azi, acea solidaritate s-a transformat în suspiciune, ceartă și manipulare. Ni se spune că avem drumuri proaste, școli slabe și spitale insuficiente pentru că am ajutat Ucraina. Fals. Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a completat Miruță. Acesta a atras atenția asupra efectelor propagandei și ale dezinformării, pe care le consideră factori de divizare în societate. „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”, a mai transmis el. În mesajul său, Radu Miruță a reiterat gravitatea situației din Ucraina, subliniind că „la doi pași de noi se moare” și că „oameni nevinovați își pierd casele, familiile, viitorul, totul din ambiția unui regim agresiv”. În final, oficialul a susținut că istoria „va ține minte că România, chiar și dezbinată, a ales partea corectă”, subliniind că această alegere „face diferența între un popor mic și unul mare”.
Slovacia oprește livrările de urgență de energie electrică către Ucraina
Livrările de petrol rusesc către Slovacia și Ungaria au fost întrerupte din 27 ianuarie, după ce, potrivit oficialilor ucraineni, atacurile cu drone rusești au avariat conducta Drujba, care transportă țițeiul rusesc pe teritoriul Ucrainei și în Europa Centrală, potrivit AP. Cele două țări cele mai pro-ruse din Uniunea Europeană au acuzat Ucraina că a blocat în mod deliberat livrările de petrol. Acestea au beneficiat de o derogare temporară de la politica UE care interzice importurile de petrol rusesc. Prim-ministrul populist slovac Robert Fico a declarat că decizia de luni a fost luată după ce Zelenski a refuzat să discute problema cu el până după miercuri. „Având în vedere gravitatea situației și starea de urgență petrolieră declarată în Slovacia, suntem obligați să luăm imediat prima măsură reciprocă. Aceasta va fi ridicată imediat după reluarea tranzitului de petrol către Slovacia”, a declarat Fico într-un comunicat. „Începând de astăzi, dacă partea ucraineană se va adresa Slovaciei cu o cerere de asistență pentru stabilizarea rețelei energetice ucrainene, aceasta nu va primi o astfel de asistență”, a spus el. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a făcut apel la ambele țări „să se angajeze într-o cooperare constructivă și un comportament responsabil”. Opoziția slovacă a condamnat decizia Fico a amenințat că va lua măsuri suplimentare dacă transporturile nu vor fi reluate, inclusiv încetarea sprijinului pentru aspirația Ucrainei de a deveni membru al UE. Slovacia și Ungaria au contestat Ucraina, susținând că conducta Drujba era pregătită pentru transportul petrolului, fără a prezenta dovezi. „Serviciile noastre de informații raportează că conducta de petrol din Ucraina este funcțională”, a spus Fico. „Ambasadorului nostru la Kiev nu i s-a permis încă să viziteze partea din conducta de petrol pe care partea ucraineană susține că este avariată”. Liderul slovac a afirmat că oprirea livrărilor de petrol a fost „o decizie pur politică, cu scopul de a șantaja Slovacia”, deoarece opiniile sale cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei diferă de curentul principal din Europa.
Guvernul Danemarcei alocă încă 3,8 miliarde de coroane pentru Ucraina în 2026
Executivul de la Copenhaga a anunțat că va aloca suplimentar 3,8 miliarde de coroane daneze (aproximativ 510 milioane de euro) către Fondul pentru Ucraina în 2026, în cadrul noului plan economic. Măsura ridică sprijinul total estimat pentru Ucraina la 14 miliarde de coroane anul viitor. Danemarca a decis deja alocarea a 9,6 miliarde de coroane pentru 2026, iar alte aproximativ 600 de milioane de coroane sunt așteptate din veniturile obținute din vânzarea avioanelor F-16. Cu noua suplimentare, contribuția totală pentru 2026 va ajunge la 14 miliarde de coroane. „Sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei contribuie și la apărarea Europei și a Danemarcei. Lupta Ucrainei privește și securitatea noastră”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. El a subliniat că nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare este cel mai ridicat din ultimele decenii. În total, Danemarca a decis până acum sprijin militar pentru Ucraina de peste 70 de miliarde de coroane în perioada 2022 -2028. Asistența include avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, artilerie și drone. Fondul pentru Ucraina a fost înființat în martie 2023, cu sprijin larg în Parlamentul danez, pentru a asigura continuitatea ajutorului acordat Kievului. În paralel, Uniunea Europeană lucrează la un pachet comun de împrumuturi care să sprijine Ucraina în perioada următoare.
Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Un gest cât Ucraina de mare. Cele 3 cuvinte pe care jucătoarea le-a scris pe cameră
După ce a pierdut finala turneului de la Dubai, scor 2-6, 4-6 cu americanca Jessica Pegula (31 de ani – 5 WTA), Elina Svitolina (31 de ani – 9 WTA) a recurs la un gest cât Ucraina de mare. Jucătoarea de tenis din țara vecină României a mers direct la camera de filmat și a scris pe lentila obiectivului 3 cuvinte de impact. „Luptă precum Ucraina”, a transmis Elina Svitolina, după finala pierdută la Dubai cu americanca Jessica Pegula Elina Svitolina, semifinalistă la Australian Open 2026, continuă să traverseze o formă bună în debutul acestui sezon, iar în weekend a fost la un pas de a pune mâna pe un trofeu important. Jucătoarea de tenis din Ucraina a concurat la turneul WTA de la Dubai, de unde Sorana Cîrstea a fost eliminată în optimi, și a ajuns până în marea finală. Aici, sâmbătă seară, 21 februarie 2026, Elina Svitolina a trebuit să o înfrunte pe americanca Jessica Pegula, de asemenea semifinalistă la Australian Open și aflată pe val. Iar după aproape o oră și 15 minute de tenis intens, câștigătoare a ieșit sportiva din Statele Unite ale Americii, scor 6-2, 6-4. A fost a 6-a victorie pe care Pegula a înregistrat-o în fața Svitolinei, însă ucraineanca nu s-a lăsat afectată de lupta pierdută și la final a transmis un mesaj războinic. Pe scurt, jucătoarea de tenis din țara vecină României s-a dus direct la camera de filmat și pe lentila de pe obiectivul acesteia a scris: „Luptă precum Ucraina”, a transmis Elina Svitolina, ex-număr 3 WTA care s-a născut la Odesa, la nici 300 de kilometri distanță de granița cu România, punctul de trecere de la Giurgiulești-Reni mai precis. A revenit cu un mesaj motivațional și pe platformele de socializare Semnătura ucrainencei de pe lentila camerei de filmat a devenit virală pe platformele de socializare, iar fotografia a fost distribuită și de Elina Svitolina. În secțiunea descrierii postării pe care a realizat-o pe pagina oficială de Instagram, finalista de la turneul WTA Dubai 2026 a transmis un nou mesaj motivațional: „Nu pot controla fiecare lucru care îmi iese în cale… Dar ce pot să controlez este forța cu care sunt dispusă să lupt pentru a răzbi”, a scris Elina Svitolina, pe Instagram, postarea ei adunând zeci de comentarii de susținere în doar câteva ore. Elina Svitolina a cucerit 19 titluri WTA la simplu, iar în septembrie 2017 a ocupat cea mai bună poziție în clasamentul mondial, locul 3 mai precis. Prin semifinala de la Australian Open 2026, ea și-a egalat alte două performanțe în materie de Grand Slam-uri. Tot în penultimul act a ajuns și la US Open 2019, Wimbledon 2019 și Wimbledon 2023. Potrivit site-ului WTA, doar din turneele de tenis, Elina Svitolina a câștigat pe parcursul carierei nu mai puțin de 27.553.996 de dolari.
Viktor Orbán în prima zi de campanie electorală: Oricine ne mușcă își va rupe dinții
Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times. Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán. Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început. „Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán. Războiul din Ucraina și NATO El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el. Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani. „Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic. Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare. Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară. „Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el. Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Ce le promite Orbán maghiarilor De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar. „Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán. Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste. Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare. „Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile. El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global. Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând. „Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului. El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.
Explozii la un magazin din estul Ucrainei. Oficialii locali afirmă că a fost un atac terorist
„Acesta a fost un atac terorist. În prezent, 14 victime au fost spitalizate” a anunțat, pe Telegram, primarul orașului Liov, Andrii Sadovyi, citat de The Kyiv Independent. Exploziile, care au avut loc în apropierea centrului istoric al orașului Lviv, au spart geamurile din zonă. „S-a stabilit preliminar că o polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă. O mașină de patrulă și un vehicul civil au fost avariate”, informează Parchetul din regiunea Liov, într-un comunicat publicat pe Telegram. Exploziile au avut loc după ce polițiștii au sosit la fața locului în urma unui apel, a declarat, inițial, Poliția Națională a Ucrainei într-un comunicat. Polițiștii răspundeau la un apel privind o intrare prin efracție într-un magazin când a avut loc prima explozie, iar a doua explozie a avut loc când o altă echipă de polițiști a sosit la fața locului, a adăugat Parchetul din regiunea Liov. „În urma exploziilor din Liov, există ofițeri de poliție morți și răniți”, se arată în informare. Exploziile au fost auzite de un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului, la aproximativ ora 12:25 a.m., ora locală. Oficialii nu au comunicat încă cine ar putea fi în spatele atacului terorist mortal, autoritățile continuă să evalueze situația.
Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol
Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.