Reuters: Un comandant ucrainean anunță că un moment de cotitură e iminent în războiul cu Rusia
Generalul de brigadă Andriy Biletsky, care comandă Corpul III al Armatei Ucrainene, a acordat un interviu agenției Reuters, în care a declarat că el este de părere că armata Rusiei este epuizată și incapabilă să realizeze progrese majore. În aceste condiții, el a subliniat că dacă forțele ucrainene vor reuși să-și mențină avântul pe parcursul a câteva luni, va putea prelua și inițiativa pe câmpul de luptă, determinând Rusia să renunțe la o parte din planurile sale privind regiunea Donețk. „Cred că următoarele șase până la nouă luni vor fi un moment de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice”, a spus Biletsky pentru Reuters. Regiunea Donețk, punct de blocaj în negocierile de pace Controlul asupra regiunii Donețk a fost un punct de blocaj în negocierile susținute de SUA. În timp ce Rusia vrea să controleze întreaga regiune, deși nu a ocupat-o complet, Ucraina refuză să se retragă din zonele în care încă să află trupele sale. „Trebuie să stabilim direcțiile în care ne putem îmbunătăți pozițiile, să cucerim câteva puncte strategice și apoi să discutăm cu rușii dintr-o poziție de forță – nu de slăbiciune – despre un armistițiu cu adevărat stabil. Din punct de vedere militar, acest lucru este realist”, a declarat Biletsky pentru sursa citată. Oboseala, o problemă pentru forțele ruse Remarcile lui Biletsky privind epuizarea trupelor rusești sunt reiterate și de către John Helin, de la grupul de analiză a conflictelor Black Bird. Acesta a subliniat că oboseala este o problemă pentru forțele ruse, în timp ce Ucraina se confruntă cu o lipsă de efective militare. „Se pare că, la patru sau cinci luni de la începutul acestui an, este mult mai probabil ca soldații ruși să devină epuizați înainte ca problemele Ucrainei să ajungă la un punct critic”, a declarat el pentru Reuters. Pe de altă parte, Biletsky subliniază că asalturile de pe câmpul de luptă au contribuit la epuizarea forțelor ruse și au dus la pierderi grele de comandanți de pe teren, descriind acest lucru drept o degradare profesională a armatei de la Moscova. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau, de exemplu, acum un an”, a spus Biletsky. Declarațiile comandantului ucrainean de rang înalt vin în contextul în care Rusia a înregistrat mici progrese pe câmpul de luptă în ultimul an, în timp ce trupele ucrainene depune eforturi pentru a respinge inamicul. În prezent, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev
„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.
Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.
Jucătoarea din Ucraina, devastată de atacul ruşilor de la Kiev
Rușii au atacat Kievul, iar jucătoarea din Ucraina este devastată de faptul că bomba a căzut la 100 de metri de casa părinților ei. A început turneul de la Roland Garros, iar Marta Kostyuk, a 15-a favorită a terminat în lacrimi meciul cu Oksana Selekhmeteva, câștigat cu 6-2, 6-3 Continuă drama sportivilor ucraineni, din cauza invaziei Rusiei care a început în februarie 2022. Jucătoarea de tenis Marta Kostyuk, a 15-a din lume, are de suferit. Rusia a bombardat Kiev în noaptea de sâmbătă spre duminică. A fost folosită racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreşnik cu rază medie de acţiune. Racheta a căzut la 100 de metri de casa părinților Martei Kostyuk, iar jucătoarea a spus, după meciul din primul tur de la Roland Garros, ce a simțit toată ziua. „Mi s-a făcut rău doar la gândul că, dacă ar fi fost cu 100 de metri mai aproape, probabil că nu aș mai avea o mamă și o soră. Tenisul este un joc mental, dar astăzi a fost ceva complet diferit. Nu știam cum va fi concentrarea mea sau dacă voi putea măcar să-mi controlez gândurile. A fost foarte dificil să procesez situația atât de repede și apoi să joc. De aceea sunt fericită că a fost primul meci al zilei. Nu știu care ar fi fost rezultatul dacă aș fi jucat mai târziu. Toată lumea este în viață. Totul este bine. Dacă s-ar fi întâmplat ceva mai rău, desigur că ar fi fost mult mai dificil, dar astăzi știam că trebuie să ies și să joc”, a spus sportiva, potrivit Reuters. Jucătoarea din Ucraina este singura neînvinsă pe zgură în 2026 Marta Kostyuk a mai precizat că acest atac a fost printre cele mai grele momente pe care le-a îndurat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022. „Începutul războiului a fost probabil cel mai dificil din cauza necunoscutului. Dar acest atac a fost cel mai aproape de casa mea. Asta îl face atât de emoționant. Acesta a fost cu siguranță unul dintre cele trei cele mai grele. La început am avut strângeri de fonduri și mult sprijin. Cred că oamenii din circuit s-au adaptat și au mers mai departe. Dar îmi folosesc platforma ori de câte ori pot pentru a le aminti oamenilor de oroarea vieții de zi cu zi din Ucraina. Oamenii uită, se adaptează, dar pentru noi este încă realitatea în fiecare zi”, a mai spus Kostyuk, care a ajuns la a 12-a consecutivă pe zgură. După două titluri consecutive la Rouen și Madrid, primul ei trofeu WTA 1000, Marta rămâne singura jucătoare neînvinsă pe această suprafață în 2026. Următoarea adversară este jucătoarea americană Katie Volynets (24 de ani), clasată pe locul 108 WTA. Aceasta a învins-o pe Clara Burel (Franța, 25 de ani, 1.483 WTA), beneficiară a unui wildcard, cu 6-3, 6-1.
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Armata ucraineană revoluționează recrutarea: contracte pe termen scurt și sistem de rotație
Forțele Armate ale Ucrainei se pregătesc să introducă contracte pe termen scurt pentru persoanele care au fost lăsate să plece din armată din motive de sănătate, dar care doresc să se întoarcă la serviciu, a anunțat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi. Într-un interviu pentru Militarnyi, Syrskyi a spus că noile contractele vor avea termene minime de serviciu cuprinse între 6 și 9 luni. Pentru personalul aflat în prezent în serviciu, noul termen al contractului va fi de 10 luni, în timp ce recruții vor continua să semneze contracte standard pentru 2-3 ani sau mai mult. Comandantul suprem a mai spus că armata plănuiește să creeze un sistem de rotație în trei schimburi, permițând unităților să se rotească la fiecare două luni. Comandamentul militar va monitoriza procesul. În ceea ce privește războiul, Syrskyi a vorbit despre o potențială amenințare din partea Belarusului și a spus că prima linie a frontului se întinde pe aproximativ 1200 de kilometri. În același timp, unitățile ucrainene au început să facă din ce în ce mai multe contraatacuri și operațiuni ofensive. Potrivit lui Oleksandr Syrskyi, în prezent pierderile totale ale Rusiei sunt de aproximativ 3,5 ori mai mari decât cele ale Ucrainei.
Planul Uniunii Europene de a reduce drastic importurile de oțel va afecta Ucraina
UE a anunțat că va reduce cu 47% cota de import pentru oțel, începând cu 1 iulie, și va aplica o taxă de 50% pentru importurile care depășesc această cotă. Măsura este un răspuns la creșterea importurilor de oțel pe fondul supraproducției globale, situație care a afectat fabricile europene și a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, informează Financial Times. Un important producător ucrainean de oțel avertizează însă că decizia ar putea lăsa Kievul fără venituri importante din exporturi. Ucraina avertizează că va pierde venituri vitale din exporturi „Vor distruge complet orice posibilitate ca firmele ucrainene să livreze pe piața europeană”, a declarat Oleksandr Vodoviz, șeful cabinetului directorului general al Metinvest. Compania siderurgică și minieră asigură peste jumătate din exporturile de oțel ale Ucrainei către UE. Pentru a respecta regulile Organizației Mondiale a Comerțului, cota redusă ar urma să se aplice tuturor partenerilor comerciali ai UE, inclusiv Ucrainei, deși țara are un acord de liber schimb cu blocul comunitar. Măsura a fost convenită la începutul acestui an, după presiuni din partea unor state membre, printre care Franța, Spania și Polonia. Acestea au cerut un răspuns la excesul de oțel de pe piață, provocat în mare parte de supraproducția Chinei. Comisia Europeană poate decide cum împarte noua cotă între partenerii comerciali. Bruxelles-ul negociază cu Ucraina și cu alte aproximativ 20 de țări o reducere mai favorabilă a cotelor pentru oțel. În primele negocieri de la Geneva, luna trecută, Comisia a propus pentru Ucraina o cotă bilaterală fără taxe vamale de 713.000 de tone, au declarat oficiali. Anul trecut, Ucraina a exportat 2,65 milioane de tone de oțel către UE, principala sa piață pentru acest metal. Oficialii ucraineni spun că o reducere atât de mare, de aproximativ 70% față de anul trecut, ar putea însemna pierderi de până la un miliard de euro din exporturi. Ucraina afirmă că nu are alternative rapide la piața europeană Comisia Europeană a transmis că „va ține cont de situația dificilă a Ucrainei” și că țara va primi o cotă proprie, care îi va garanta exporturile de oțel către UE, „deși la un nivel mai mic decât în anii trecuți”. Ucraina nu are, în acest moment, piețe alternative rapide pentru oțelul său, a spus Vodoviz. „Ne uităm la piețe diferite, dar pe acele piețe sunt rușii, Turcia, iar ei au electricitate de zece ori mai ieftină decât noi și nu sunt bombardați în fiecare zi. Nu vedem nicio posibilitate de a concura cu ei pe piețele lor principale. Piața noastră principală a fost întotdeauna Europa”, a spus el.
Comandant ucrainean din Donețk, către Europa: Pregătiți-vă! Rusia nu își va abandona ambițiile imperiale”
Din ruinele orașului Kostiantynivka, un comandant ucrainean cu peste un deceniu de război în spate transmite un mesaj direct către Europa: pregătiți-vă. Cheltuiți mai mult pe apărare. Nu vă bazați pe promisiunile Moscovei, potrivit tvpworld.com. Comandantul, cunoscut după indicativul său de apel Kurt, a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya în timp ce trupele ruse atacau pozițiile ucrainene din jurul orașului din regiunea Donețk – un nod strategic aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, aproape complet distrus după luni de lupte. „Nu a mai rămas nicio clădire intactă” Forțele rusești atacă Kostiantynivka din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit; cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante. Orașul rămâne totuși strategic: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut-Pokrovsk, perturbând logistica rusească și încetinind mișcarea trupelor și a muniției inamice. Declarațiile vin după ce cel mai recent armistițiu anunțat de Rusia nu a reușit nici el să oprească atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea sa. „Au existat aproximativ treizeci de armistițiuri – rușii nu au onorat niciunul” Kurt a spus că soldații au avut încredere în eforturile președintelui Zelenski de a obține un armistițiu, dar nu și în promisiunile Moscovei. Experiența din teren îi dă dreptate: în toți anii de serviciu, niciun armistițiu declarat de ruși nu a fost respectat. Războiul s-a schimbat profund în ultimii ani, spune comandantul. Dronele, roboții și inteligența artificială au devenit centrale în operațiuni. Sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut brusc numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. Filosofia rămâne însă aceeași: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Mesajul pentru Europa Întrebat ce nu înțeleg adesea europenii despre acest război, Kurt a dat un răspuns fără echivoc: Ucraina nu este națiunea „frate” a Rusiei – o narațiune pe care Kremlinul o folosește pentru a-și justifica agresiunea – și Moscova nu își va abandona ambițiile imperiale indiferent de ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Sfatul său pentru liderii europeni este la fel de direct: „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul unui om care luptă împotriva Rusiei din 2014, dintr-un oraș din care nu a mai rămas nicio clădire intactă, vine într-un moment în care Europa dezbate tocmai cât și cum să investească în propria apărare.