Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.
Vladimir Lipaev acuză că România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite
„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS. Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev. Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul. „Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el. România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei. Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.
Zelenski, la Cotroceni: În Orientul Mijlociu s-au folosit peste 700 de rachete în 24-36 de ore. În patru ani de război noi nu am avut atâtea
Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean. Volodimir Zelenski a vorbit și despre producția de rachete pentru sistemele de apărare Patriot, explicând că rezervele sunt limitate chiar și pentru aliații Ucrainei. „60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot din SUA pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că rușii îi ajută și este foarte clar acest lucru”, a spus Zelenski. Producție de drone în parteneriat cu România În timpul vizitei la București, Volodimir Zelenski a confirmat și că Ucraina discută cu România despre dezvoltarea unor capacități de producție pentru drone. Președintele ucrainean a spus că acest lucru ar putea avea loc pe teritoriul României și că experiența acumulată de armata ucraineană în război ar putea fi utilă și altor state europene. „România este un partener foarte important pentru noi. Am dovedit că suntem vecini buni și putem dezvolta parteneriate de fabricație, la fel cum am făcut în Germania și în Danemarca. Consider că această capacitate în România este foarte utilă”, a declarat Volodimir Zelenski.
Zelenski la București pentru discuții cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Pe agendă: securitatea la Marea Neagră, reconstrucția Ucrainei și dosarul minorității române
Partea română a precizat că discuția dintre cei doi lideri „va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor”. „Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul Cotroceniului. Administrația Prezidențială a spus că între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski va avea loc și „un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global”. „În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, mai notează Cotroceniul. Întâlnire și cu Bolojan Președintele Ucrainei se va întâlni la București și cu premierul Ilie Bolojan, a precizat Guvernul României. „Pe agenda discuțiilor se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”, conform comunicatului. Vizita președintelui ucrainean în România va avea loc la o zi după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive și i-a asigurat „pe români că nu au motive de îngrijorare”. Vizita lui Zelenski are loc într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, războiul din Ucraina se apropie de pragul de 1.500 de zile, care va fi atins la începutul lunii aprilie.
Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale
Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina, cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters. În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase 175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”
Kelemen Hunor condamnă declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban: Mesaj inacceptabil
Reacția liderului UDMR vine după ce Zelenski l-a criticat pe Orbán pentru blocarea unui pachet financiar important destinat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene. Într-o postare publicată pe Facebook în limba maghiară, Kelemen Hunor a afirmat că declarațiile liderului ucrainean sunt inacceptabile și trebuie condamnate clar. Potrivit acestuia, chiar și în cazul unor divergențe politice majore există limite care nu ar trebui depășite. „Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR. Hunor a susținut că mesajul transmis de Zelenski nu îl vizează doar pe Viktor Orbán, ci întreaga comunitate maghiară. „Amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orbán, ci transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, a adăugat acesta. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban apar în contextul blocării unui ajutor de 90 de miliarde Comentariile liderului ucrainean au fost făcute joi, la Kiev, în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro. Potrivit declarațiilor citate de Reuters, Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene. „Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski. El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale. „În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban riscă să amplifice tensiunile politice Kelemen Hunor a avertizat că astfel de declarații pot agrava tensiunile politice existente în regiune. Potrivit liderului UDMR, retorica amenințătoare nu contribuie la rezolvarea problemelor politice, ci dimpotrivă, amplifică conflictul și polarizarea. „Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a concluzionat acesta.
Vladimir Putin acuză Ucraina de atacarea petrolierului care a explodat și s-a scufundat în largul Libiei
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian. „Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”. Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident. Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene. Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii. Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani. Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial. Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor. Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe. „Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Trump îl compară pe Zelenski cu un organizator de circ
„Stocurile de muniții ale Statelor Unite, la nivel mediu și mediu-superior, nu au fost niciodată mai mari sau mai bune – După cum mi s-a spus astăzi, avem o rezervă practic nelimitată de astfel de arme. Războaiele pot fi purtate „la nesfârșit” și cu mare succes, folosind doar aceste provizii (care sunt mai bune decât cele mai bune arme ale altor țări!). La nivel superior, avem o rezervă bună, dar nu suntem unde ne-am dori să fim. Mult mai mult armament de înaltă calitate este depozitat pentru noi în țările îndepărtate. Somnorosul Joe Biden și-a petrecut tot timpul și banii țării noastre DĂRUIND totul lui PT Barnum (Zelenski!) din Ucraina – în valoare de sute de miliarde de dolari – Și, deși a donat atât de mult din armamentul super-de înaltă calitate (GRATUIT!), nu s-a obosit să-l înlocuiască. Din fericire, am reconstruit armata în primul meu mandat și continui să o fac. Statele Unite sunt dotate și gata să CÂȘTIGE, LA MAXIMUM!!! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme. Președintele DONALD J. TRUMP”, a scris Donald Trump, în postare, aseară. Circul lui PT Barnum, cunoscut sub numele de „Cel mai mare spectacol de pe Pământ ” a fost un spectacol din secolul al XIX-lea care a revoluționat divertismentul american prin expoziții itinerante masive de „curiozități”, animale și acrobații. P.T. Barnum (Phineas Taylor Barnum) a fost un antreprenor și om de spectacol american. Deși este adesea asociat cu circul, Barnum a intrat în această industrie abia la vârsta de 60 de ani, în 1870, după o carieră de succes în care a condus Muzeul American din New York. Barnum a transformat circul într-un spectacol gigantic, fiind creditat cu popularizarea formatului cu trei ringuri și utilizarea trenurilor pentru transportul masiv de echipamente și animale. Printre cele mai cunoscute exponate s-au numărat elefantul Jumbo, Generalul Tom Thumb (un bărbat de doar 63 cm înălțime) și diverse curiozități precum „Sirena din Fiji”.
Am plâns în baie, eram furioasă!. Jucătoarea din Ucraina a dezvăluit ce a simțit când compatriotul ei a fost descalificat de la Jocurile Olimpice
Celebra jucătoare din Ucraina a simțit furie și a plâns în baie, după ce al ei compatriot a fost descalificat de la Jocurile Olimpice. Vladyslav Heraskevych a fost exclus de la JO din 2026, deoarece dorea să concureze cu o cască pe care erau imprimate fețele a 24 de sportivi ucraineni uciși în războiul cu Rusia. Descalificarea de la Jocurile Olimpice a compatriotului ei a făcut pe celebra jucătoare ucraineană să plângă de furie în baie Heraskevych a fost înștiințat că poate intra pe pista de skeleton, dar numai dacă poartă altă cască. El a refuzat să renunțe la respectivul accesoriu, motiv pentru care a fost descalificat. Amintindu-și de această controversă, jucătoarea ucraineană de tenis Marta Kostyuk, aflată pe locul 28 în clasamentul WTA, a dezvăluit într-un interviu dat presei australiene cum a fost rănită de acel incident. „Am aflat despre asta între două ședințe de antrenament și am plâns zdravăn în baie pentru că am fost foarte empatică, mai ales ca sportivă. Este cu siguranță o poveste diferită în tenis, comparativ cu toate aceste sporturi care își construiesc practic viața în jurul Jocurilor Olimpice”, a spus Kostyuk. Sportiva a explicat cum lacrimile ei s-au transformat în furie totală față de nedreptatea situației, având în vedere ororile prin care trăiește poporul ucrainean de la începutul invaziei rusești. „Am avut această furie și acest sentiment profund de nedreptate, la fel ca luptele zilnice și acest dezastru prin care trece poporul ucrainean în fiecare zi, inclusiv familia mea, prietenii. Pe lângă toate acestea, a fost pur și simplu uluitor pentru mine ce s-a întâmplat, iar felul în care se iau decizii în ultimii doi ani este dezamăgitor pentru lume”, a adăugat Kostyuk. Marta Kostyuk a jucat cel mai lung meci la Austrlian Open din ultimii 7 ani, fiind învinsă de Elsa Jacquemot în 3 ore și 30 de minute Într-un interviu acordat recent, la scurt timp după întâlnirea cu președintele Ucrainei, Vladyslav Heraskevych, așteaptă cu nerăbdare participarea la proba de skeleton de la Jocurile Olimpice de iarnă din 2030, care vor avea loc în Alpii Francezi, și își dorește să câștige medalia de aur. „În primul rând, trebuie să facem apel într-o altă instanță care nu se află sub controlul Comitetului Internațional Olimpic. Scopul nostru este să câștigăm acest caz. Apoi vreau să vin în competițiile olimpice cu aceeași cască. Și, bineînțeles, să câștig o medalie de aur”, a transmis el, potrivit Sports Keeda. În ceea ce privește domeniul de activitate al Martei Kostyuk, jucătoarea ucraineană de tenis a început bine sezonul, fiind învinsă în finala de la Brisbane de liderul mondial, belarusa Aryna Sabalenka, cu 4-6, 3-6. A urmat dezastrul din primul tur la Australian Open. Kostyk a întâlnit-o în primul tur pe jucătoarea franceză Elsa Jacquemot, în fața căreia a cedat cu un incredibil 7-6 (4), 6-7 (4), 6-7 (7). Cele două au stat pe teren 3 ore și 30 de minute, fiind cel mai lung meci de la Melbourne Park din 2019, când a fost introdus tie-break-ul până la 10 în setul decisiv.