Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina
Întâlnirile au fost descrise drept „productive și constructive”, concentrându-se pe alinierea pozițiilor dintre Ucraina, Statele Unite și Europa, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a ajunge la un acord rapid, însă Rusia insistă să păstreze teritoriile ucrainene ocupate, iar Kievul refuză să cedeze teren. După întâlnirea cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit duminică separat cu oficiali ucraineni conduși de Rustem Umerov și cu reprezentanți europeni. Negocierile din Miami fac parte dintr-o serie de discuții pe baza unui plan de 20 de puncte propus de SUA pentru încetarea conflictului. Witkoff a precizat că discuțiile cu Ucraina s-au concentrat pe patru direcții principale: dezvoltarea continuă a planului de 20 de puncte, crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, stabilirea unui cadru de garanții de securitate oferite de SUA și dezvoltarea economică pentru reconstrucția Ucrainei. Negociatorii au pus accent pe „termene și secvențierea pașilor următori”. Oficialii americani, ucraineni și europeni au raportat progrese privind garanțiile de securitate pentru Kiev, însă rămâne neclar dacă acestea vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a subliniat că pacea trebuie să reprezinte „nu doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”. În contextul întâlnirilor, informațiile de americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu și-a abandonat ambițiile teritoriale. Senatorul Lindsey Graham a declarat că, dacă Rusia respinge propunerea actuală, SUA ar trebui să adopte măsuri similare cu cele recente privind tancurile de petrol din Venezuela și să eticheteze Rusia drept „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”. Negocierile SUA-Ucraina-Rusia pentru pace rămân astfel cruciale pentru stabilitatea regională și pentru viitorul Ucrainei.
Premierul britanic Starmer a discutat cu Trump despre eforturile de pace pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina. De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza. Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein. Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.
Care este principalul obstacol în calea păcii din Ucraina? Răspunsul șefului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la publicația germană Bild care este principalul obstacol în calea obținerii păcii din Ucraina. Răspunsul său a fost unul tranșant. „Motivul este Putin. El este dispus să sacrifice 1,1 milioane de oameni din propriul popor. Și anul acesta a înregistrat progrese foarte mici – câștiguri teritoriale minime, mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean comparativ cu începutul anului. Și pentru asta, conform estimărilor noastre, până la 1,1 milioane de oameni au fost uciși sau răniți de partea rușilor. Este teribil. Dar aceasta este situația cu care ne confruntăm”, a fost răspunsul lui Rutte, întrebat de ce este dificil să se pună capăt războiului. El a adăugat că președintele american Donald Trump, care a preluat funcția în ianuarie și a cărui venire a fost asociată cu mari speranțe pentru încheierea războiului, „este absolut dedicat acestei probleme”. „El se concentrează pe încheierea acestui război. El este singurul care a reușit să-l aducă pe Putin la masa negocierilor – și singurul care îl poate forța în cele din urmă să facă pace”, a mai spus șeful NATO, într-un interviu pentru Bild. În plus, Rutte consideră că nu se va întâmpla ca Washingtonul să oprească sprijinul pentru Kiev. „Nu cred deloc că se va întâmpla asta. În momentul de față, schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina continuă. La Haga, am avut această importantă realizare în politica externă din partea președintelui Trump: obiectivul de 5% pentru cheltuielile de apărare și angajamentul de a menține Ucraina puternică. Numai pentru acest an, am planificat livrări în valoare de 5 miliarde de dolari către Ucraina. (…) Așadar, situația este bună”, a conchis Rutte.
Premierul Ungariei: Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru țara noastră
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că nu dorește prăbușirea Ucrainei, avertizând că un astfel de rezultat ar fi un dezastru pentru Ungaria. În cadrul unei declarații la Szeged, Orban a subliniat că Budapesta trebuie să facă tot posibilul pentru ca acest lucru să poată fi prevenit, scrie Euronews. „Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru Ungaria. Stabilitatea vecinilor este importantă. Ungaria furnizează 44% din energia electrică și 58% din gazul Ucrainei. Între timp, războiul slăbește Ucraina zi de zi. Pacea este singurul lucru care o poate întări. Oricine susține cu adevărat Ucraina trebuie să dorească pacea și trebuie să o dorească acum”, a fost mesajul lui Viktor Orban, publicat pe platforma X. Make no mistake: Ukraine’s collapse would be a disaster for Hungary. Stability next door matters. Hungary supplies 44% of Ukraine’s electricity and 58% of its gas. Meanwhile, the war weakens Ukraine day by day. Peace is the only thing that can strengthen it. Anyone who truly… pic.twitter.com/PxwEe0iXYL — Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 20, 2025 Afirmația acestuia vine în contextul în care, cu o zi înainte, el a făcut o declarație controversată privind invazia rusă în Ucraina, afirmând că „este greu de spus cine a atacat pe cine”. De asemenea, Orban a spus, de mai multe ori, că acordarea de asistență Ucrainei pentru a se apăra în fața Rusiei contribuie la prelungirea conflictului și, în opinia sa, nu servește intereselor Ucrainei.
Declarație controversată făcută de Viktor Orban privind războiul din Ucraina: Nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine
Vineri, premierul ungar Viktor Orbán a pus sub semnul întrebării cine a început războiul dintre Rusia și Ucraina, lansând totodată critici la adresa liderilor occidentali pentru sprijinul acordat Kievului. Premierul ungar susține că liderii UE își justifică sprijinul prezentând Ucraina ca o țară mică care a fost atacată. „Desigur, nu este chiar atât de mică”, a spus Orbán, referindu-se la Ucraina. „Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței”, a fost declarația făcută de Orban, vineri. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orbán, postând pe rețelele de socializare: „La fel de „neclar” cum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”, notează POLITICO. Afirmațiile lui Viktor Orban au avut loc în aceeași zi în care Vladimir Putin a ținut conferința anuală de presă în care a apărat scopul „operațiunii militare speciale” – sintagmă folosită de Kremlin care denumește războiul din Ucraina. „Nu ne considerăm responsabili pentru moartea oamenilor, deoarece nu noi am început războiul”, a spus Putin vineri. Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, consolidându-și alianța sceptică față de Ucraina și dând o nouă lovitură unității UE.
Zelenski avertizează că Ucraina ar putea reduce producția de drone fără finanțarea din primăvară
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că statul ucrainean va fi nevoit să taie puternic din producția de drone dacă fondurile esențiale nu ajung în această primăvară. El a declarat că lipsa finanțării ar putea afecta capacitatea de atac pe distanțe scurte, dar și pe distanțe lungi, scrie Kyiv Post. Președintele Zelenski a făcut câteva precizări legat de întârzierile ce vor lovi în special producția de drone de luptă cu cost redus. În acest caz, numărul unităților fabricate va scădea de mai multe ori, iar presiunea asupra forțelor ruse va fi mai slabă. „Dacă în primăvară Ucraina nu primește tranșa corespunzătoare, pe care, în caz de pace, Ucraina o va folosi pentru a-și restabili statul, iar în cazul continuării războiului, Ucraina o va folosi pentru următoarele priorități, în principal producția de drone, producția de drone în Ucraina va fi redusă de mai multe ori”, a declarat Zelenski, potrivit RBC-Ucraina. El a mai spus că Ucraina folosește eficient în prezent sistemele cu rază lungă de acțiune, însă aceste acțiuni depind de presiunea pusă asupra resurselor energetice ale Rusiei. „Facem tot ce este de partea noastră pentru a reduce resursele energetice ale Rusiei, împreună cu pachetele de sancțiuni ale partenerilor noștri europeni și americani”, a afirmat Zelenski. Președintele ucrainean a avertizat, de asemenea, că lipsa banilor ar pune în pericol aceste eforturi comune. În perioada 18-19 decembrie, la Bruxelles, are loc reuniunea Consiliului European. Liderii statelor membre urmează să decidă forma sprijinului financiar pentru Ucraina în anii 2026-2027. Uniunea Europeană caută soluții pentru întărirea poziției Kievului, în contextul în care războiul declanșat de Rusia se apropie de patru ani, iar președintele Statelor Unite, Donald Trump, cere un acord pentru oprirea conflictului. Oficialii europeni au spus că negocierile vor continua atâta timp cât va fi nevoie pentru un rezultat, fiindcă ambele, supraviețuirea Ucrainei și credibilitatea Europei, se află în joc.
Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție
Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Nicușor Dan, discuții despre Ucraina și extinderea UE, la Consiliul European
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va participa joi, de la ora 11.00, la reuniunea Consiliului European. Vor fi dezbătute teme precum Ucraina, următorul cadru financiar multianual, extinderea și situația geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană și migrația vor fi, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European. La ultima reuniune a Consiliului European, desfășurată la 23 octombrie 2025, liderii s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv în ceea ce privește eforturile militare și de apărare. Aceștia vor decide în reuniunea de joi cu privire la modul de punere în aplicare a angajamentului respectiv și vor discuta, de asemenea, despre garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina În acest context, liderii vor evalua cele mai bune modalități de consolidare a poziției de negociere a Ucrainei, de creștere a presiunii asupra Rusiei și de continuare a apărării intereselor Europei. Până în prezent, UE și statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar. Liderii vor trece în revistă progresele cu privire la următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia și-a prezentat propunerile, 16 iulie 2025, și până în prezent. Dezbaterea va urmări, de asemenea, să ofere orientări pentru următoarea etapă a negocierilor. Consiliul European va dezbate și calea de urmat în ceea ce privește progresele înregistrate de unele țări candidate în direcția aderării la UE. Liderii UE vor desfășura un schimb de opinii cu privire la situația geoeconomică și la modul în care aceasta afectează competitivitatea UE, inclusiv presiunile și oportunitățile.
UE organizează un summit critic privind utilizarea activelor rusești pentru Ucraina
Blocul format din 27 de națiuni se luptă să consolideze poziția Kievului, în timp ce războiul Rusiei se apropie de pragul de patru ani, iar președintele american Donald Trump insistă pentru un acord rapid pentru a pune capăt luptelor, potrivit France24. Oficialii au insistat că discuțiile vor dura atât cât este necesar pentru a se ajunge la un acord, spunând că sunt în joc atât supraviețuirea Ucrainei, cât și credibilitatea Europei. „Dacă nu reușim acest lucru, atunci capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile”, a avertizat cancelarul german Friedrich Merz săptămâna aceasta. „Vom arăta lumii că suntem incapabili să fim uniți și să acționăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre.” Ucraina, aproape de criza de lichidități UE estimează că Ucraina, al cărei președinte Volodimir Zelenski va participa la reuniune, are nevoie de 135 de miliarde de euro suplimentare (159 de miliarde de dolari) pentru a se menține pe linia de plutire în următorii doi ani – criza de lichidități urmând să înceapă în aprilie. În încercarea de a acoperi deficitul imens, Comisia Europeană, executivul UE, a prezentat un plan de a accesa aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse blocate în blocul comunitar. Schema, care inițial ar oferi Kievului 90 de miliarde de euro pe o perioadă de doi ani, implică o comutare financiară netestată, în cadrul căreia fondurile sunt împrumutate UE, care apoi le împrumută Ucrainei. Kievul ar rambursa apoi „împrumutul pentru reparații” doar după ce Kremlinul va plăti pentru toate pagubele pe care le-a provocat. Belgia, unde organizația internațională de depozite Euroclear deține cea mai mare parte a fondurilor, s-a opus ferm din cauza temerilor că s-ar putea confrunta cu represalii financiare și juridice paralizante din partea Moscovei.