Etichetă: ucraina

Macron anunță pregătiri pentru reluarea discuțiilor între liderii europeni și Putin

„Trebuie pregătit, de aceea au loc discuții tehnice pentru a pregăti acest lucru”, a spus Macron, întrebat de un reporter despre apelul său din decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. „Este important ca europenii să-și restabilească propriile canale de comunicare. Se lucrează la asta la nivel tehnic”, a adăugat el, în timpul unei vizite în departamentul Haute-Saône, unde a discutat cu fermierii locali. Macron a afirmat că eventualele discuții cu Putin ar trebui coordonate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu „principalii săi colegi europeni”, subliniind rolul „Coaliției de Voință”. Totodată, președintele francez a precizat că, prin continuarea bombardamentelor asupra Ucrainei, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze un acord de pace. „În primul rând, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombardamente, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o dorință reală de a negocia pentru pace”, a subliniat Macron.

Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina

În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.

Soldați ruși, uciși pe front purtând costume de camuflaj Pinguin, testate în luptă

Militarii ucraineni susțin că trupele ruse au început să testeze pe front un nou tip de costum de camuflaj pentru operațiuni de iarnă, cunoscut sub numele de „Pinguin”, însă echipamentul s-a dovedit ineficient, scrie Defence Blog. Potrivit Brigăzii 120 Apărare Teritorială a Forțelor Armate ale Ucrainei, cel puțin doi soldați ruși care purtau aceste costume au fost uciși în confruntări recente desfășurate în zone acoperite de zăpadă. Informațiile sunt susținute de imagini video publicate de partea ucraineană, care arată un militar rus deplasându-se pe un câmp deschis, îmbrăcat într-un costum voluminos, alb, cu o formă neobișnuită. Soldatul a fost identificat rapid și lovit cu ajutorul unui sistem ghidat de drone. Potrivit militarilor ucraineni, costumele au fost concepute pentru a reduce vizibilitatea în peisajul de iarnă, însă silueta atipică și mișcarea greoaie au atras atenția în teren deschis. Aceștia spun că, în loc să ofere protecție, echipamentul a scos în evidență soldații, mai ales în zonele de stepă unde astfel de forme nu apar în mod natural. Surse militare ucrainene afirmă că armata rusă testează frecvent echipamente și tactici noi direct pe câmpul de luptă, fără perioade extinse de evaluare. În acest caz, soldații ar fi fost folosiți drept subiecți de testare în condiții reale de război. Costumul „Pinguin” pare destinat operațiunilor pe timp de iarnă și include o carapace exterioară largă, menită să rupă conturul uman. În practică, spun ucrainenii, designul a limitat mobilitatea și a crescut riscul de a fi detectat, mai ales de sistemele moderne de supraveghere aeriană. Apariția imaginilor a generat reacții și pe rețelele sociale, unde utilizatorii au făcut comparații ironice între costumele rusești și un mesaj recent publicat de Casa Albă, în care apare președintele SUA alături de un pinguin.

Rubio afirmă că disputa privind Donețkul este principalul obstacol în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia

„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico. „Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio. Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia. Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters. Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.

Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri în regiunea Harkov

Un tren a fost lovit marți de drone rusești în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, atac soldat cu cel puțin patru morți, au anunțat autoritățile ucrainene. În tren se aflau peste 200 de persoane. Patru persoane sunt în continuare date dispărute, iar alte două au fost rănite, potrivit informațiilor oficiale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, calificându-l drept „terorism”. „În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi considerat în același mod, pur și simplu un act de terorism. Nu ar exista nicio îndoială cu privire la clasificarea acestuia, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici în altă parte. Nu există și nu poate exista nicio justificare militară pentru uciderea civililor într-un vagon de tren”, a scris Zelenski pe platforma X. Today, Russia struck a passenger train in the Kharkiv region with attack drones. In any country, a drone strike on a civilian train would be regarded in the same way – purely as an act of terrorism. There would be no doubt about the classification, neither in Europe, nor in… pic.twitter.com/J7UqQV70QG — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 27, 2026 În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei, în contextul în care țara se confruntă cu una dintre cele mai dure ierni din ultimii ani. Parchetul regional a anunțat că trenul a fost lovit în apropierea satului Yazykove: o dronă a lovit un vagon, iar alte două au explodat în apropierea trenului. Autoritățile au precizat că trenul circula pe ruta Chop–Barvinkove, din orașul Chop, la granița vestică a Ucrainei, către Barvinkove, în regiunea Harkov.

Ucraina numește un nou ambasador în Georgia după doi ani de tensiuni

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mykhailo Brodovych ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Decizia a fost luată prin decretul semnat pe 26 ianuarie. Mykhailo Brodovych lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022, scrie Kyiv Post. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, când Ucraina a criticat poziția partidului de la putere, Georgian Dream. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ihor Dolhov și l-a demis oficial câteva luni mai târziu. În septembrie 2024, Ucraina și-a rechemat însărcinatul cu afaceri, Mykhailo Kharyshyn, potrivit Ministerului de Externe. Situația s-a complicat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakharashvili, a părăsit Kievul după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mikheil Saakashvili, care are cetățenie ucraineană. Mikheil Saakashvili a dobândit cetățenia ucraineană după anul 2013 și a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Kiev. Până la plecarea sa din Ucraina în 2021, acesta a condus Comitetul pentru reforme executive, numit de președintele Volodimir Zelenski. În noiembrie 2025, Mikheil Saakashvili i-a cerut public lui Zelenski să primească statutul de prizonier ucrainean. Autoritățile georgiene l-au readus în închisoare după mai bine de doi ani în spital. Politicianul, condamnat pentru mai multe infracțiuni, va rămâne în detenție până în 2030. Pe Facebook, Mikheil Saakashvili a declarat că partidul Georgian Dream „declară în mod direct Ucraina drept stat inamic străin”. El susține că ultima anchetă îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina. „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus [fondatorul Georgian Dream, Bidzina] Ivanishvili și acoliții săi s-au aliat în mod deschis cu Rusia. În acest context, este absolut evident că persecuția mea și soarta mea sunt legate de război”, a afirmat Saakashvili. Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au declarat că încarcerarea lui are motive politice, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”. În 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut autorităților georgiene să oprească abuzurile împotriva lui Saakashvili și să-l predea Kievului.

Cât costă supraviețuirea? Ucraina a plătit 80 de milioane de euro pentru a opri un atac aerian rusesc

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că doar un singur atac, cel din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, a costat statul ucrainean aproximativ 80 de milioane de euro, exclusiv pentru rachetele utilizate de sistemele de apărare aeriană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, citată de agenția Ukrinform. Atacul respectiv este considerat unul dintre cele mai intense din ultima perioadă, fiind lansat cu rachete balistice, rachete de croazieră și sute de drone. Ucraina cheltuie resurse masive pentru a intercepta rachete și drone rusești „Atacul rus de astăzi ne-a costat aproximativ 80 de milioane de euro doar în rachete de apărare aeriană. Imaginați-vă ce înseamnă acest lucru”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina cheltuie enorm pentru apărarea aeriană, în condițiile în care aceste sisteme sunt vitale pentru protejarea civililor. Zelenski a adăugat că obținerea rachetelor necesare este extrem de dificilă, atât din punct de vedere logistic, cât și financiar. „Războiul este un lux foarte costisitor. Pentru noi, înseamnă pierderi uriașe”, a precizat liderul de la Kiev. Ucraina cheltuie milioane de euro într-o singură noapte de atacuri aeriene Potrivit forțelor de apărare aeriană ale Ucrainei, în noaptea de 20 ianuarie au fost interceptate 342 de ținte inamice, un număr record pentru o singură noapte. Printre acestea s-au numărat 14 rachete balistice Iskander-M/S-300, 13 rachete de croazieră Kh-101 și 315 drone lansate de Rusia. Conform Ukrinform, succesul apărării aeriene a fost posibil și datorită faptului că Ucraina primise rachetele necesare cu o zi înainte de atac. Totuși, autoritățile avertizează că Ucraina cheltuie constant resurse critice, iar rezervele sunt greu de refăcut în lipsa unui sprijin internațional continuu. Președintele Zelenski a reiterat apelul către partenerii occidentali pentru livrări constante de sisteme de apărare aeriană și muniție. Potrivit acestuia, fiecare noapte de atacuri aeriene pune o presiune uriașă asupra bugetului și capacității de apărare a țării, însă alternativa ar însemna pierderi mult mai mari de vieți omenești.

Ministrul ucrainean de externe acuză că Putin a atacat cinic în timpul negocierilor de pace

Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters. Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică. Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi. Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții. Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului. Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord. Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant. Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare. Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.

Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate

Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.