Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei
Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Garanții de securitate pentru Ucraina: Europa și SUA ar putea interveni militar în caz de încălcare a armistițiului
Declarațiile vin în urma discuțiilor purtate la Berlin între lideri europeni, oficiali americani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Merz a subliniat că acest scenariu este încă îndepărtat și depinde strict de acceptarea unui armistițiu de către Federația Rusă. Potrivit acestuia, orice garanții de securitate pentru Ucraina ar deveni aplicabile doar după încetarea focului. Ce ar presupune garanțiile de securitate pentru Ucraina În cazul unui acord de încetare a ostilităților, Merz a explicat că statele garante ar putea crea o zonă demilitarizată între părțile aflate în conflict. Mai mult, forțele occidentale ar urma să acționeze activ împotriva oricăror incursiuni sau atacuri rusești care ar încălca termenii armistițiului. Cancelarul german a catalogat drept „remarcabilă” poziția recentă a Statelor Unite, care ar fi dispuse să protejeze Ucraina într-un scenariu post-armistițiu „ca și cum ar fi teritoriu NATO”. Totuși, Rusia nu și-a exprimat acordul nici pentru un armistițiu, nici pentru prezența trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Activele rusești, o posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina Un alt subiect major abordat de Merz a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Acesta a estimat că există o șansă de „50 la sută” ca Europa să ajungă la un acord în acest sens, în pofida rezervelor existente în mai multe state membre. Potrivit cancelarului, Ucraina va avea nevoie de sprijin financiar cel puțin până în 2028, întrucât actualul pachet de finanțare europeană expiră la începutul anului 2026. Fără o decizie rapidă, avertizează Merz, avansul armatei ruse ar putea deveni imposibil de oprit. Relațiile transatlantice și viitorul sprijinului pentru Ucraina Referindu-se la tonul critic al noii Strategii de Securitate Națională a SUA față de Europa, Merz a declarat că nu este surprins, dar consideră improbabilă o izolare pe termen lung a Washingtonului. În opinia sa, interesele economice vor determina SUA să continue cooperarea cu Europa, inclusiv în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Trump despre pacea din Ucraina: Suntem mai aproape acum decât am fost vreodată
Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni. „Am avut o conversație foarte bună acum o oră cu liderii europeni pe tema războiului cu Rusia și Ucraina. Am avut o discuție foarte bună, lucrurile par să meargă bine, dar spunem asta de mult timp”, a explicat Trump adăugând că lucrurile „merg destul de bine”. Donald Trump s-a referit la negocierile la care participă oficiali americani și europeni, inclusiv ucraineni. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, și ei vor să pună capăt. În acest moment, Rusia vrea să pună capăt. Problema este că toți vor să pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că funcționează… o discuție foarte bună”, a precizat Donald Trump. Discuțiile de pace au loc la Berlin.
Negrescu, despre discuțiile de pace de la Berlin: Moment decisiv pentru securitatea României
Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Ucraina, cu participarea liderilor europeni, gãzduite la Berlin, marcheazã „o etapã importantã într-un conflict care a pus la încercare securitatea și reziliența întregii Europe”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu. Faptul cã dialogul avanseazã este un semn „necesar și încurajator”. „Existã motive de speranțã. În același timp, este esențial ca orice acord sã fie solid, echitabil și orientat spre viitor, nu o soluție temporarã care riscã sã creeze noi instabilitãți, inclusiv pentru perspectiva investițiilor în țara noastrã”, afirmă Negrescu. Pentru România, sunt câteva obiective pe care vicepreședintele PE le consideră fundamentale: Marea Neagrã trebuie sã rãmânã un spațiu sigur, deschis și protejat, cu o prezențã aliatã consolidatã, Republica Moldova are nevoie de stabilitate, garanții de securitate și un parcurs european clar, fãrã riscul de a fi împinsã într-o zonã gri. Alegerile libere și democrația trebuie apãrate ferm de ingerințe externe. „România are un interes direct și legitim în aceste discuții, ca stat de frontierã al Uniunii Europene și al NATO și ca actor responsabil în regiune. Orice demers care aduce pace trebuie susținut atâta timp cât nu conduce la compromisuri privind securitatea și valorile democratice ale României. Pacea durabilã înseamnã mai mult decât încetarea focului. Înseamnã siguranțã, stabilitate și respect pentru voința cetãțenilor”, mai spune Victor Negrescu.
Ucraina vrea sancțiuni dure pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante
Amenzile pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante, pub-uri și alte unități de alimentație publică din Ucraina ar putea fi majorate semnificativ. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Oleksandr Sanchenko, șeful subcomisiei pentru industria muzicală din cadrul Parlamentului ucrainean. Sanchenko, care este totodată șeful Asociației Ucrainene a Evenimentelor Muzicale, a declarat că actualele sancțiuni sunt simbolice și nu îi împiedică pe proprietarii de localuri să ignore interdicția. „Chiar dacă vine poliția, amenda este de 170 de hrivne. Pentru localurile mari aceasta e ca și nimic. Pot plăti 170 de hrivne în fiecare oră și să continue”, a explicat el pentru Interfax-Ukraine. Potrivit oficialului, parlamentarii lucrează în prezent la soluționarea unor „nuanțe birocratice”. O decizie în acest sensurmează să fie adoptată anul viitor. „Vom veni cu o decizie anul viitor”, a precizat Sanchenko. Sancțiuni pentru descurajare Acesta a subliniat necesitatea stabilirii unei proceduri clare de control și aplicare a sancțiunilor. El spune că amenzile trebuie să fie suficient de mari pentru a avea un efect real de descurajare. „Amenda ar trebui să fie de peste 50.000 de hrivne, astfel încât localurile să se teamă cu adevărat să facă acest lucru”, a adăugat el. Suma reprezintă aproximativ 1200 de euro. Inițiativa este susținută și de instituția responsabilă de protecția limbii de stat. În august 2023, fostul comisar pentru protecția limbii ucrainene, Taras Kremin, și-a exprimat sprijinul pentru înăsprirea sancțiunilor. Acestea au în vedere strict utilizarea conținutului muzical rusesc care este interzis în Ucraina. Nu toată muzica rusească este interzisă în Ucraina Este interzisă difuzarea publică a muzicii interpretate de artiști ruși sau de cei care susțin deschis agresiunea Rusiei. De asemenea, sunt vizate producțiile din industria culturală rusă contemporană incluse pe listele oficiale de conținut interzis. Nu sunt impuse restricții asupra muzicii clasice ruse, precum cea a lui Ceaikovski, în educație sau în spațiul privat. De asemenea, este permisă audierea muzicii rusești în spațiul privat și a artiștilor ruși care au condamnat războiul și nu se află sub sancțiuni.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.
Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?
Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.