Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
Volodimir Zelenski a sosit în Elveția pentru a se întâlni cu Donald Trump
Volodimir Zelenski a ajuns joi în Elveția, după ce, la începutul săptămânii, a spus că este puțin probabil să participe la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Zelenski a decis să rămână la Kiev pentru a gestiona situația după atacurile aeriene rusești, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă. Planurile s-au schimbat după ce Trump a anunțat miercuri că se va întâlni cu Zelenski în stațiunea elvețiană. Întâlnirea este programată la ora 13:00, ora locală (14:00 ora României). Întâlnirea are loc după o nouă serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În ultimele zile, aceste demersuri au fost umbrite de declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Zelenski a spus la începutul săptămânii că ar putea reveni asupra deciziei de a lipsi de la reuniune dacă vor exista acorduri de semnat privind garanțiile de securitate și un plan de relansare economică a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff a declarat joi că negocierile privind încheierea războiului din Ucraina au înregistrat progrese semnificative, anunțând că un singur aspect mai rămâne de rezolvat. „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”, a declarat emisarul american în marja Forumului Economic de la Davos. El și Jared Kushner, ginerele lui Trump, urmează să plece joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Arma secretă a ucrainenilor pentru a rezista pe gerul năprasnic din case provocat de atacurile Rusiei. Nu alcoolul este soluția
Există convingerea falsă, în opinia medicilor specialiști, că alcoolul este aur pe vreme de ger. Nimic mai neadevărat, zic ei, argumentând că tăria este o soluție de moment, care poate face mai mult rău, în anumite situații. O altă băutură este indicată pentru momente critice create de gerul năprasnic. În urma atacurilor asupra infrastructurii energetice, mii de locuințe din Ucraina, inclusiv în Kiev, au rămas fără electricitate și încălzire. În multe apartamente, temperatura a scăzut la doar 10–12 grade Celsius, iar locuitorii caută soluții pentru a se încălzi, preia Adevărul. Ceaiul cu miere, lămâie sau ghimbir face miracole pe ger Medicii avertizează că alcoolul nu ajută prea multpe ger. Dimpotrivă, băuturile alcoolice dilată vasele de sânge și creează o senzație temporară de căldură, dar pierderea reală de căldură a corpului crește semnificativ. Potrivit nutriționiștilor, cea mai eficientă băutură în aceste condiții este ceaiul fierbinte cu ghimbir, care stimulează procesul natural prin care organismul produce căldură, scrie dialog. Adăugarea de miere sau lămâie poate spori efectul și ajută la reducerea oboselii. Experții recomandă și alte băuturi calde, precum apa cu miere, ceaiul cu scorțișoară, supa fierbinte de pui sau apa fierbinte băută în înghițituri mici. În schimb, trebuie evitat consumul excesiv de cafea, care poate favoriza deshidratarea. Autoritățile din Ucraina continuă lucrările de restaurare a electricității și încălzirii, însă aceste soluții simple pot ajuta locuitorii să facă față temperaturilor scăzute și să își mențină sănătatea. Recomandarea autorului: Ce se întâmplă cu organismul tău dacă consumi zilnic CEAI de plante. Cele patru ceaiuri cu efect revitalizant
Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Ucraina își transformă apărarea antiaeriană cu drone interceptoare, avertizează Zelenski
Anunțul a fost făcut luni de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters, în contextul pregătirilor pentru posibile noi lovituri de amploare ale Federației Ruse. Apărarea antiaeriană a Ucrainei, adaptată pentru atacuri masive Decizia vine după ce atacurile rusești de la începutul lunii au provocat pagube majore infrastructurii energetice, lăsând mii de blocuri de locuințe fără electricitate și încălzire, în special în Kiev. În acest context, apărarea antiaeriană a Ucrainei este considerată o prioritate strategică absolută pentru autoritățile de la Kiev. În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a subliniat că Forțele Aeriene vor adopta „o nouă abordare” în utilizarea sistemelor de apărare, care va include grupuri mobile de foc, drone interceptoare și alte mijloace de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune. „Sistemul va fi transformat”, a declarat președintele ucrainean. Dronele interceptoare, pilon central al apărării antiaeriene a Ucrainei Un element-cheie al noii strategii îl reprezintă dronele interceptoare, considerate o soluție eficientă și mai puțin costisitoare pentru a contracara valurile de drone și rachete lansate de Rusia. Ucraina și-a dezvoltat rapid producția internă de drone după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, iar integrarea acestora în apărarea antiaeriană a Ucrainei marchează un pas important în adaptarea la războiul modern. Pentru coordonarea acestei inițiative, Zelenski a anunțat numirea lui Pavlo Yelizarov în funcția de comandant adjunct al Forțelor Aeriene, responsabil de dezvoltarea și implementarea noilor capacități. Avertismente privind noi atacuri rusești asupra infrastructurii critice Totodată, apărarea antiaeriană a Ucrainei este pusă sub presiune de avertismentele lansate de autorități. Zelenski și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că serviciile de informații au observat misiuni de recunoaștere rusești asupra unor obiective sensibile, inclusiv stații de transformare care alimentează centrale nucleare. Președintele i-a îndemnat pe cetățeni să fie „extrem de vigilenți” și a cerut fiecărei regiuni să fie pregătită să reacționeze rapid. În paralel, el a solicitat premierului Iulia Svyrydenko să adopte măsuri urgente pentru sprijinirea populației și acordarea de bonusuri angajaților implicați în refacerea rețelelor de electricitate și încălzire.
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
România invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul de Pace
UPDATE Prin intermediul unei informări de presă care a fost oferită duminică, Administrația Prezidențială a confirmat invitația. „Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace”, au scris reprezentanții Palatului Cotroceni. Știrea inițială: România a fost invitată în mod oficial de Donald Trump ca să fie membră în „Consiliul de Pace”, potrivit surselor. În document scrie că acest Consiliul este „unic” și că România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator la carta Consiliului Păcii. Consiliul pentru Pace este un organism format pentru a rezolva criza din Gaza. Însă oficialii americani au lansat ideea extinderii „Consiliului de pace” din Gaza, condus de Donald Trump, pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, transmite Financial Times. Scrisoarea Administrației Trump a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, mai transmite Antena 3. Președintele american Donald Trump i-a invitat sâmbătă pe omologii săi din Turcia, Argentina și Egipt să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza. Organismul a fost înființat de americani. Recep Tayyip Erdogan, Javier Milei și Abdel Fattah el-Sisi au confirmat primirea invitației.
Porturile ucrainene de la Dunăre a fost atacate din nou de ruşi. Dronele au explodat la 10 km de graniţa cu România
Pe 18 ianuarie, în jurul orei 01.15, ruşii au atacat din nou poreturile de la Dunăre ale Ucrianei. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat un grup de drone aeriene ale Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au primit ordin de pregătire a misiunii de monitorizare aeriană. Ca urmare a dispariției țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, aeronavele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, la ora 01.21.Starea de alertă a încetat la ora 01.40. Nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, informează MApN, duminică, printr-un comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac Războiul dronelor continuă tot mai aproape de România. Ruşii au atacat iar porturile de la Dunăre ale Ucrainei, în prima zi a Anului Nou
Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE