Ucraina modifică restricțiile de circulație pe fondul agravării crizei energetice
Ucraina a schimbat regulile privind restricțiile de circulație și permite populației să iasă din locuințe în timpul orelor limitate pentru a ajunge la „Punctele de Invincibilitate”, scrie Kyiv Post. Acestea sunt centre de sprijin de urgență care oferă căldură, electricitate și servicii de bază. Decizia apare în contextul unei crize energetice tot mai grave la nivel național. Anunțul a venit din partea viceprim-ministrului și ministrului Energiei, Denîs Smîhal. El a declarat că Ucraina se confruntă cu o urgență energetică după atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Potrivit noilor reguli, civilii pot circula în intervalul de stare de asediu, între miezul nopții și ora 5 dimineața, exclusiv pentru a ajunge la Punctele de Invincibilitate. Starea de asediu rămâne activă și nu se aplică o ridicare generală a restricțiilor. Smîhal a spus că modificare e menită să permită populației acces la căldură și siguranță în timpul întreruperilor prelungite de electricitate și încălzire, accentuate de temperaturile scăzute. Măsuri ale guvernului pentru gestionarea crizei Denîs Smîhal a precizat că autoritățile au adoptat mai multe măsuri suplimentare pentru a limita efectele crizei energetice din perioada aceasta. Echipele de intervenție din sectorul energetic funcționează la capacitate maximă, cu centre de comandă separate pentru Kiev și zona din jurul capitalei. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, NKREKP, a primit instrucțiuni pentru a grăbi și simplifica procedurile de conectare a surselor de alimentare de rezervă. Procesele de aprobare și inspecție nu trebuie să depășească două zile fiecare. Echipamentele de alimentare de rezervă urmează să fie redistribuite între regiuni pentru a sprijini spitalele și alte obiective importante. Companiile de stat, inclusiv Ukrzaliznytsia și Naftogaz, au obligația de a importa urgent energie electrică în sezonul de încălzire 2025-2026, pentru a acoperi cel puțin jumătate din necesar.
Nicușor Dan: România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Solidaritatea noastră va continua și în 2026
„Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. „Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a adăugat el. De asemenea, președintele a evidențiat importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României. „Agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună și un instrument de dezvoltare economică și modernizare”, a explicat președintele. Mai mult, acesta a reiterat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne un obiectiv strategic. „Pași decisivi au fost deja parcurși, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Aceasta va reprezenta un instrument adițional de promovare a economiei românești, oferind credibilitate investitorilor și creditorilor externi”, a declarat el. Nu în ultimul rând, președintele a mai subliniat că România va adopta o abordare mai activă a diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici, dar și cu statele Uniunii Europene la nivel global. El a salutat negocierile UE privind extinderea comerțului liber cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, precizând că România își va folosi toate oportunitățile pentru a întări relațiile internaționale în beneficiul cetățenilor.
Estonia solicită Europei să introducă o interdicție Schengen pentru veteranii ruși
Estonia a anunțat că a interzis accesul în țară și în spațiul Schengen a 261 de veterani săptămâna aceasta, din cauza temerilor legate de securitate, scrie News.err.ee. Joi, miniștrii au discutat despre cum să implice și alte țări europene în luarea acelorași măsuri. Problema a fost deja ridicată cu țările nordice și baltice și cu Polonia vara trecută. Într-o declarație ulterioară întâlnirii se preciza că Estonia își solicită acum aliații să creeze o „soluție unificată la nivelul întregului spațiu Schengen”. Aceasta ar include introducerea luptătorilor identificați în Sistemul de Informații Schengen și încetarea eliberării vizelor și permiselor de ședere pentru aceștia, se arată în comunicat. Prim-ministrul Kristen Michal (Reform) a declarat că situația actuală amenință securitatea internă a blocului comunitar și că mai mulți oameni din Rusia au acum experiență în luptă decât înainte de începerea războiului. „Acești oameni nu vor lucra ca profesori de sport obișnuiți; mulți dintre ei caută organizații similare cu Wagner, al căror domeniu de activitate este internațional. Estonia susține o inițiativă principială conform căreia ușile către Europa trebuie închise pe viață acestor sute de mii de criminali de război, elemente criminale, luptători Wagner și căutători de aventuri”, a spus el într-un comunicat. „Recent, am lucrat împreună pentru a ține ISIS departe de Europa. Acum trebuie să construim un scut similar împotriva persoanelor implicate în agresiunea Rusiei în Ucraina”, a adăugat prim-ministrul. Risc crescând Ministrul de Interne, Igor Taro (Eesti 200), a declarat că indivizii trebuie să fie trași la răspundere, nu doar statele. „La ordinul lui Putin, sute de mii de bărbați au ucis, violat și jefuit în Ucraina, iar experiența lor în luptă, trecutul violent și legăturile cu crima organizată reprezintă o amenințare reală care nu trebuie permisă în Europa”, a spus el. Riscurile vor crește doar atunci când ostilitățile active se vor încheia, a adăugat Taro. „Acești indivizi traumatizați, spălați pe creier și radicalizați sunt, prin virtutea abilităților lor, valoroși pentru crima organizată, extremiști și serviciile de informații rusești. Istoria arată că, după războaie, un val de violență se răspândește în societatea civilă – lucru pe care îl vedem deja în Rusia. Acest contingent nu poate fi permis să intre în Europa pentru a căuta de lucru în lumea interlopă”, a declarat ministrul. Un comunicat al guvernului arată că numărul total de infracțiuni grave din Rusia a atins un maxim al ultimilor 15 ani – peste 333.000, conform statisticilor oficiale – în prima jumătate a anului 2025. Se crede că această tendință este legată de întoarcerea în masă a foștilor combatanți, dintre care unii erau foști prizonieri. Interdicție pe viață Taro a declarat că Estonia a găsit o soluție legală care permite impunerea individuală și cu certitudine juridică a interdicțiilor de intrare. „Tratăm, în esență, aceste interdicții ca pe niște interdicții pe viață”, a spus el. „Următorul pas necesită o decizie politică din partea partenerilor noștri de a împărți volumul de muncă al emiterii interdicțiilor Schengen pentru sute de mii de luptători ruși.” Ministrul a mai spus că agențiile de securitate ale Estoniei dețin informații de înaltă calitate care pot fi partajate cu aliații. Se estimează că până la 1,5 milioane de oameni au participat la agresiunea Rusiei în Ucraina, iar aproximativ 640.000 se află încă pe linia frontului.
Bust al lui Eminescu, inaugurat la Ujhorod, în Ucraina, de Ziua Culturii Naționale
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro. Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române. Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010. Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești. De ce e important evenimentul Inaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării. Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
Zelenski: Rusia a atacat Ucraina cu aproape 300 de drone și zeci de rachete
Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au lansat aproape 300 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed, alături de 18 rachete balistice și 7 rachete de croazieră. Principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, inclusiv centrale și stații de transformare, însă au fost lovite și cartiere rezidențiale și obiective civile. Regiunile Dnipro, Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Odesa, Sumî, Harkov și Donețk s-au aflat sub atac. În regiunea Harkov, rachetele au lovit o poștă din localitatea Korotici, unde patru persoane au murit și alte șase au fost rănite. Președintele ucrainean a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Situația rămâne dificilă în regiunea Kiev, unde câteva sute de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Autoritățile au mobilizat echipele de intervenție, iar în mai multe zone au fost activate așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, destinate sprijinirii populației afectate de penele de curent. Zelenski a subliniat că atacurile nu au avut niciun scop militar și a cerut din nou sprijin internațional. El a declarat că Ucraina are nevoie zilnic de sisteme de apărare antiaeriană, mai ales pe timp de iarnă, și a cerut accelerarea livrărilor de ajutor militar promise de Statele Unite și Europa. Președintele ucrainean a transmis că Rusia trebuie să înțeleagă că frigul nu îi va aduce victoria în război.
Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Miruță: Voi propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea sumelor acordate Ucrainei
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului. „Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță. Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT pe mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere. Ministrul a explicat că poate fi făcută publică valoarea ajutoarelor fără a specifica tipul de echipamente trimise. „Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a spus Miruță. Conform jurnaistei, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a subliniat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul la care echipamentele au fost cumpărate) și valoarea de piață actuală, care diferă semnificativ. Clasificarea datelor se justifică prin poziția strategică a României La finalul anului 2025, România a acordat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, demontând afirmațiile că această sumă ar fi secretă. Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României. Miruță a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a spus ministrul, adăugând că Franța are și umbrelă nucleară. „Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a subliniat Miruță, subliniind că deciziile strategice nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate. „Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a conchis Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.
Trump spune că există progrese spre pace în Ucraina, pe fondul tensiunilor transatlantice
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare. Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post. „Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja. El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești. „Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni. Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice. Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos. Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026. Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor. Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică. Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri. Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice. „Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare. Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”. Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO. „Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.” Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”. Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Doi morți și 15 răniți în urma ultimelor atacuri rusești în Ucraina
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat 94 din cele 121 de drone lansate de Rusia peste noapte, scrie The Kyiv Independent. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică din regiunea Kursk. În regiunea Dnipropetrovsk, guvernatorul Oleksandr Hanzha a raportat că un atac cu drone în timpul nopții a rănit trei persoane și a provocat întreruperi de curent. DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, a declarat că 100.000 de familii au rămas fără energie electrică după atac. Atacul de peste noapte urmează unui atac cu drone din timpul zilei de vineri, în care a murit un bărbat de 43 de ani, potrivit lui Hanzha. În regiunea Donetsk, atacurile rusești au ucis un civil și au rănit alți doi, potrivit guvernatorului Vadym Filashkin. Rusia a bombardat zone populate de cel puțin 743 de ori în regiunea Zaporizhzhia în ultima zi, potrivit guvernatorului regiunii, Ivan Fedorov. Trei persoane au fost rănite. În Harkov, bombardamentele rusești au rănit o femeie în vârstă de 56 de ani. Infrastructura civilă a fost avariată în întreaga regiune. Bombardamentele rusești au avariat clădiri rezidențiale, o parcare și o conductă de gaz în regiunea Herson, unde șase persoane au fost rănite. În regiunea Sumy, Rusia a bombardat 12 zone populate în ultima zi, avariind locuințe și firme, potrivit autorităților regionale. Nu au fost raportate victime.