Ucraina a atacat cu drone o platformă petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului. Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului. Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni. Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.
Camera Reprezentanților SUA aprobă ajutor militar extins pentru Ucraina până în 2027
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat miercuri un proiect de lege pentru cheltuieli de apărare în valoare totală de 900 de miliarde de dolari, ce include fonduri destinate sprijinirii armatei ucrainene. Textul include o mare parte dintre direcțiile de securitate națională promovate de președintele american Donald Trump. Totuși, introduce restricții asupra posibilității sale de a diminua prezența militară a Statelor Unite în Europa sau de a limita sprijinul acordat Kievului. Prin noul proiect, este reînnoită Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Acest program este gestionat de Pentagon și oferă armament Ucrainei prin contracte cu firme de apărare din Statele Unite ale Americii. Documentul stabilește că Ucraina va primi câte 400 de milioane de dolari pe an, pentru anii fiscali 2026 și 2027, prin mecanismul USAI. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub pragul de 76.000, pentru o perioadă mai lungă de 45 de zile. Totodată, textul obligă Departamentul Apărării să informeze Congresul în cel mult 48 de ore în legătură cu orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Proiectul a atras sprijin din ambele partide, iar votul final a fost de 312 pentru și 112 împotrivă. Urmează analiza în Senat, unde se anticipează un rezultat similar. Donald Trump nu a introdus un nou pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, folosit frecvent de fostul președinte Joe Biden. Actuala administrație preferă vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO, cu ajutorul Listei de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. În privința războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump a repetat că Statele Unite nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de arme către aliați. „Știți, nu cheltuim bani în Ucraina”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, miercuri, când a fost întrebat despre discuțiile aflate în desfășurare. „Vindem echipamente, practic rachete și tot restul, către NATO, iar NATO ne plătește, iar apoi distribuie cui vor, cred că distribuie mai ales către Ucraina. Dar nu cheltuim bani.”
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.
Liderii Coaliției de voință, discuții în contextul Planului de pace revizuit
Momentan nu a fost oferită o listă cu liderii țărilor membre care vor asista la discuțiile de joi. Întâlnirea a fost anunțată în urma negocierilor de la Londra cu privire la Planul de Pace revizuit, la care a participat atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și lideri ai țărilor E3 (Germania, Franța și Marea Britanie). Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a precizat că negocierile de pace se află într-o etapă critică, precizând că decizia de a-și alege viitorul îi aparține Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Ucraina, dar și aliații, au „multe cărți în mână”, referindu-se la avantaje majore. Kier Starmer și Emmanuel Macron sunt principalii reprezentanți ai Coaliției. O altă videoconferință online la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință s-a desfășurat luni. Atunci au participat și premierul Poloniei, Donald Tusk. Marți, Zelenski a anunțat că a Ucraina a finalizat completarea unei variante inițiale a planului de pace revizuit și că varianta va fi prezentată oficialilor SUA.
Lavrov prezintă senatorilor direcțiile principale ale politicii externe a Rusiei
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să prezinte miercuri dimineață un raport în plenul Consiliului Federației. Raport include cele mai importante teme ale politicii externe a Rusiei. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că întâlnirile periodice cu senatorii „contribuie la aprofundarea coordonării între puterea executivă și cea legislativă în vederea promovării priorităților politicii externe a Rusiei”. Serghei Lavrov va expune prioritățile importante ale diplomației ruse și va prezenta cele mai presante subiecte de pe scena internațională. Conform surselor, este de așteptat să existe un segment mai mare dedicat războiului din Ucraina, în contextul noului plan de pace propus de președintele american Donald Trump. Lavrov va include și subiectul legat de relațiile țării cu Statele Unite. De asemenea, ar putea comenta declarațiile unor politicieni europeni referitoare la „pregătirile pentru un conflict cu Rusia”, dar și nivelul actual al relațiilor cu Uniunea Europeană. Tot el va discuta și despre cooperarea cu state considerate prietene, cu partenerii din BRICS și cu Organizația de Cooperare de la Shanghai. În plus, ar putea include în raport teme regionale, precum situația din Orientul Mijlociu, Transcaucazia și Asia Centrală.
Industria petrolului este dată peste cap de războaie. După Ucraina, și în Sudan sunt probleme: miliția preia un centru petrolier al țării
Nu mai este un secret că trăim în epoca războaielor petroliere . Aproape toate conflictele de pe planetă din ultimele trei decenii au avut lupta pentru petrol la bază. Miliția sudaneză a preluat un centru petrolier, perturbând exporturile de țiței din Sudanul de Sud. Aceasta nu își mai poate exporta petrolul prin Marea Roșie, în urma victoriei Forțelor de Sprijin Rapid peste graniță. Exporturile de petrol rusesc sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani Între timp, exporturile de petrol rusesc din noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, deoarece sancțiunile occidentale inițiate de Trump și un val de atacuri cu drone ucrainene au perturbat operațiunile petroliere și terminalele de export. Analiștii avertizează că, dacă presiunea persistă, Moscova s-ar putea confrunta cu constrângeri structurale mai profunde în ceea ce privește capacitatea sa de a vinde petrol ieftin pe piețele globale. Exporturile de produse petroliere rusești au totalizat aproximativ 2 milioane de barili pe zi în noiembrie, cu 21% sub media din perioada 2016-2024 pentru luna respectivă, potrivit Vortexa, furnizorul de date energetice. Scăderea de la o lună la alta a fost determinată inițial de sancțiunile SUA și Marea Britanie anunțate în octombrie asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, și apoi exacerbată de o serie de atacuri ucrainene reușite asupra infrastructurii de export. La sfârșitul lunii noiembrie, dronele marinei ucrainene au lovit un terminal de transport petrolier din Marea Neagră, care gestionează exporturile de petrol rusesc, provocând pagube semnificative, în timp ce două petroliere cu legături cu Rusia au fost lovite într-un atac separat în largul coastei Turciei. Evacuări din Sudan / Foto caracter ilustrativ. Sursa foto: AP / MEDIAFAX FOTO Sudanul de Sud este copleșit Forțele paramilitare de Sprijin Rapid din Sudan au capturat principalele zăcăminte petroliere și instalații de conducte ale țării. Acestea au dobândit o nouă victorie pe câmpul de luptă. Rămas fără acces la petrol, Sudanul de Sud nu va mai putea acorda venituri semnificative Forțelor Armate Sudaneze. Cucerirea zonei este o lovitură majoră pentru Forțele Aeriene Sudaneze în războiul civil care durează de doi ani și jumătate. De asemenea, complică delicatul act de echilibru al președintelui Sudanului de Sud, Salva Kiir, care a încercat să protejeze exporturile de petrol ale țării sale care traversează frontiera și tranzitează Portul Sudan, controlat de armată, facilitând în același timp rutele de aprovizionare pentru RSF în apropierea graniței sale, au declarat oficiali și experți din regiune. Violențe în Sudan / Sursa: Profimedia Războiul pentru 160.000 de barili de petrol pe zi Câmpul petrolier Heglig a produs aproximativ 60.000 de barili pe zi anul trecut, dar a pompat cantități din ce în ce mai mici de țiței în 2025, ca urmare a pagubelor și a lipsei de întreținere din timpul războiului civil dintre RSF și foștii săi aliați din SAF. Heglig este, de asemenea, un nod central pentru conductele care transportă cea mai mare parte a producției recente de petrol a Sudanului de Sud, estimată la 165.000 barili pe zi, către Port Sudan, la Marea Roșie. Sudanul de Sud depinde de petrol pentru aproape toate veniturile sale din exporturi. RSF a anunțat pe Telegram că a capturat Heglig luni. Agențiile de știri au relatat că un contingent din armata sudaneză s-a retras în Sudanul de Sud alături de muncitori din industria petrolieră, după ce baza militară a fost invadată, iar instalațiile petroliere au fost închise. „Eliberarea zonei petroliere Heglig marchează un punct crucial în calea eliberării întregii patrii, având în vedere importanța economică a zonei ca resursă majoră pe care clica din Port Sudan [SAF] s-a bazat mult timp pentru a finanța, extinde și prelungi războiul”, a declarat RSF. Sudanul este sprijinit de UAE Miliția sudaneză care a capturat câmpul petrolier, condusă de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut sub numele de Hemedti, și care se presupune că este înarmată și susținută de Emiratele Arabe Unite, a fost acuzată de comiterea unora dintre cele mai grave atrocități din războiul civil din ultimele luni. Forțele armate sud-africane au fost acuzate și de bombardarea unor rute vitale de ajutoare, inclusiv recent în orașul Adre, la granița cu Ciad, provocând victime în rândul civililor. Câmpul petrolier de la Heglig este operat de compania chineză CNPC, într-o societate mixtă cu Petronas din Malaezia, ONGC din India și Sudapet, companie de stat din Sudan. Fostul oficial a declarat însă că condițiile de muncă de pe câmpul petrolier și de-a lungul conductei deveneau deja imposibile chiar înainte de atacul final al RSF. Personalul unității a fost evacuat luni în statul vecin Unity din Sudanul de Sud, după ce a închis operațiunile, potrivit mai multor agenții de știri. Reînceperea luptelor în Sudan coincide cu o intensificare a eforturilor diplomatice de rezolvare a conflictului. RSF a aprobat luna trecută un armistițiu umanitar cerut de SUA și puterile regionale Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Însă organizația paramilitară a continuat să avanseze în Kordofan, în timp ce armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan a refuzat să semneze planuri de pace atâta timp cât Emiratele Arabe Unite, pe care le-au acuzat că susțin SAF-ul, sunt implicate. Emiratele Arabe Unite neagă categoric că ar fi furnizat RSF-ului drone și alte arme sofisticate, informează Financial Times. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock/Profimedia/Mediafax Foto Autorul recomandă: Trump vrea să mai bifeze un acord de pace. De data asta pe continentul african. Care sunt mizele războiului, dar și ale păcii, din Sudan. Pe ce resurse stă țara
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Liderii europeni se mobilizează pentru o pace justă și durabilă în Ucraina
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian. Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz. În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street. Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”. Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el