Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
Din Bucha la ruinele Kievului: Cum este să faci turism de război în Ucraina
Cu aparatul foto în mână, printre craterele lăsate de bombe la Kiev sau pe străzile din Bucha, locul unui masacru care a zguduit lumea, tot mai mulți vizitatori aleg să ajungă într-o țară aflată încă în conflict. Fenomenul, numit hot war tourism (turism de război), se situează, potrivit experților, între solidaritate, curiozitate și utilizarea politică a memoriei recente, scrie La Stampa. Ce înseamnă, de fapt, „hot war tourism” Spre deosebire de dark tourism, practicat de mult timp în zone marcate de tragedii istorice, turismul de război presupune vizitarea unor regiuni unde luptele nu s-au încheiat. Deși nu se ajunge direct pe linia frontului, turiștii explorează orașe și cartiere puternic afectate de violență. Astfel se pot vizita zone fierbinți precum Kiev, Irpin sau Bucha. Kiev, bloc afectat de război. Sursa foto: Aleksandr Gusev/SOPA Images via ZUMA Press Wire/dpa Este un fenomen relativ nou, care ridică întrebări etice importante. Tocmai pentru că realitatea vizitată nu ține de trecut, ci de prezentul unui conflict încă activ. Potrivit profesorului Damiano De Marchi, de la Università Ca’ Foscari din Veneția, turismul de război din Ucraina nu este un proces apărut întâmplător. El face parte, cel puțin parțial, din strategia oficială de comunicare a statului ucrainean. Platforme precum „Visit Ukraine” promovează explicit astfel de experiențe. Scopul declarat este de a menține atenția publicului internațional și de a spori conștientizarea privind realitățile războiului. Cine sunt „turiștii războiului” Majoritatea vizitatorilor provin din Europa Centrală și de Nord precum Belgia, Germania și Marea Britanie. În ultima vreme, au început să apară și grupuri din Italia, deși mai puțin numeroase. Motivațiile diferă: dorința de a înțelege consecințele războiului văzându-le cu propriii ochi, nevoia de empatie sau interesul de a depăși imaginea transmisă de mass-media. Aceste experiențe turistice au și o componentă economică. Pachetele costă de la câteva sute până la peste o mie de euro, în funcție de itinerariu și durată. O parte din fonduri ajunge, direct sau indirect, la comunitățile locale, familiile militarilor sau la susținerea efortului de război. Iar asta se întâmplă uneori în mod explicit, alteori mascat. Astfel, hot war tourism este perceput de unii ca o formă activă de sprijin, iar de alții ca o exploatare a suferinței umane. Turism de război: legal, dar moralitatea e discutabilă Din punct de vedere legal, călătoriile în Ucraina sunt permise. Granițele rămân deschise, nu este nevoie de viză, iar legăturile feroviare, inclusiv din Polonia, funcționează zilnic. Din perspectivă morală însă, fenomenul continuă să stârnească dezbateri. Cei care aleg astfel de tururi nu caută spectacolul războiului, ci contactul direct cu realitatea sa. Dorința de a înțelege, de a empatiza și de a găsi sens într-o tragedie care se petrece încă explică de ce acest tip de turism este în creștere. În Ucraina, conflictul nu mai este doar o dramă militară și umanitară, ci și o experiență ghidată, integrată într-o narațiune oficială despre rezistență, memorie și supraviețuire.
Ucraina le cere cetățenilor să părăsească Iranul din motive de securitate
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis joi un avertisment prin care le recomandă cetățenilor ucraineni să plece din Iran, pe fondul unei situații de securitate foarte instabile. Anunțul a venit după izbucnirea unor proteste ample în Iran, declanșate la finalul lunii decembrie, după o grevă a comercianților din Teheran. Nemulțumirile legate de scumpiri și lipsa progresului economic au dus ulterior la manifestații extinse, cu mesaje politice, în mai multe regiuni ale țării. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe de la Kiev a invocat „înrăutățiri ale situației de securitate” și a indicat rutele disponibile pentru ieșirea din Iran. „Din cauza înrăutățirii situației de securitate din Republica Islamică Iran, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei recomandă cetățenilor ucraineni să părăsească teritoriul Iranului”, se arată în declarație. Autoritățile ucrainene precizează că părăsirea țării se poate face prin mai multe puncte de control. „În prezent, ieșirea din țară este posibilă prin următoarele puncte de control: Aeroportul Internațional Imam Khomeini (Teheran); Punctul de trecere a frontierei la granița cu Armenia – Norduz/Agarak; Punctul de trecere a frontierei la granița cu Turcia este Bazorgan/Serow”, mai este menționat în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe cetățeni să evite orice confruntare cu autoritățile iraniene și să respecte indicațiile oficiale. „În acest caz, vă rugăm să urmați instrucțiunile autorităților locale, să nu intrați în conflicte cu reprezentanții poliției și să păstrați calmul”, se arată în declarație. Autoritățile de la Kiev au mai transmis că vor reveni cu informații actualizate, dacă situația se schimbă. „În cazul unor schimbări ale situației sau al deschiderii unor rute suplimentare de ieșire din țară, informațiile vor fi actualizate prompt”, adaugă acesta.
Zelenski: Proiectul de acord privind garanțiile de securitate între Ucraina și SUA este gata de finalizare cu Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump. Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent. În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean. În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. „Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească. „Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski. După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri. În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută. În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
Ucraina respinge rapoartele despre ocuparea Andriivka din regiunea Sumî
Satul Andriivka, din regiunea Sumî, aproape de granița cu Rusia, rămâne complet sub controlul Forțelor de Apărare Ucrainene, anunță oficialii ucraineni. Informațiile potrivit cărora satul ar fi fost capturat de trupele rusești sunt false, a transmis Centrul de Comunicații al Grupului de Forțe Kursk. Conform declarației oficiale, în ciuda repetatelor încercări ale Rusiei de a avansa în zonă, forțele ucrainene își păstrează pozițiile de apărare a regiunii. „Andriivka a fost și rămâne sub controlul total al Grupului de Forțe Kursk. Nu se poate vorbi despre nicio ocupație”, se arată în raport, notează Kyiv Post. De asemenea, grupul a recunoscut că armata rusească încearcă să își extindă controlul în regiune, dar a precizat că aceste acțiuni nu au avut succes. Anterior, analiștii proiectului DeepState au susținut că trupele ruse ar fi ocupat Andriivka. „Raportul unei resurse populare de monitorizare despre presupusa ocupare a Andriivka în regiunea Sumî este, ca să spunem așa, surprinzător”, a declarat Grupul Kursk. Armata a îndemnat cetățenii să trateze cu precauție informațiile de pe câmpul de luptă provenite din astfel de surse, spunând că Rusia folosește aceste rapoarte pentru a provoca multă panică. La sfârșitul lunii decembrie, forțele ucrainene au respins o tentativă de străpungere rusească în regiunea Sumî, după rapoarte conform cărora trupele Moscovei ar fi luat cu forța zeci de civili dintr-un sat de frontieră. Aceasta a marcat o nouă ofensivă a Rusiei într-o zonă care evitase luptele grele de la contraofensiva rapidă a Ucrainei din 2022. „Luptele sunt în curs de desfășurare în prezent în satul Hrabovske”, a declarat forța operativă comună a Ucrainei, adăugând că trupele ucrainene „depun eforturi pentru a-i împinge pe ocupanți înapoi pe teritoriul rusesc”. Anterior, avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmytro Lubinets, a precizat că trupele rusești au reținut cu forța aproximativ 50 de civili din Hrabovske. El a mai declarat că locuitorii au fost ținuți în condiții precare, fără posibilitatea de a comunica, și ulterior transportați în Rusia. Între timp, armata Rusiei susține că a capturat satul Vysoke, situat la câțiva kilometri de Hrabovske.
Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Zelenski acuză Rusia că blochează intenționat schimburile de prizonieri
Președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia întârzie în mod voit schimburile de prizonieri de război, cu scopul de a pune presiune asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută miercuri, 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă online, scrie Kyiv Post. Schimburile de prizonieri au fost suspendate de la începutul lunii octombrie. Întrebat despre motivele acestei pauze și despre rolul lui Kyrylo Budanov, numit șef al Cabinetului Prezidențial, Zelenski a spus că responsabilitatea rămâne împărțită între mai multe instituții ale statului. „Cartierul General de Coordonare s-a ocupat de schimburi. Kyrylo Budanov a fost implicat, Serviciul de Securitate al Ucrainei a fost implicat și fostul șef al Biroului, Andriy Yermak, a fost implicat”, a spus Volodimir Zelenski. „Oricine se află în această poziție trebuie să se ocupe de această problemă, deoarece este extrem de importantă.”, a mai declarat Zelenski. Kyrylo Budanov, fost șef al serviciilor de informații militare, conduce în prezent Cabinetul Prezidențial și rămâne la conducerea Cartierului General pentru Afacerile Prizonierilor de Război. Acesta continuă să coordoneze acest dosar alături de ministrul Apărării, Denys Sekhmyhal, în cadrul echipei de negocieri a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că Moscova folosește situația prizonierilor ca instrument de presiune politică. „Pauza este clară. Este legată de faptul că Rusia încearcă să pună presiune pe Ucraina. [Ucraina] își exercită propria presiune diplomatică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Rusia înțelege că schimburile de prizonieri sunt o problemă importantă și dureroasă pentru noi și de aceea încetinește în mod deliberat totul.”, a spus acesta.
Nicușor Dan, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: O dovadă că există un parteneriat transatlantic. România, parte a pilonului naval
Președintele Nicușor Dan a participat, marți, la reuniunea liderilor Coaliției de Voință. În cadrul reuniunii a fost adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate ale Ucrainei, documentul care este parte a Planului de Pace propus de SUA, alături de liderii europeni. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptat și un document militar, care nu este încă public și care prevede cum vor fi exercitate Garanții de Securitate, după cum a anunțat președintele Nicușor Dan, în cadrul conferinței de presă. „A avut loc o ședință fizică a Coaliției pentru Voință – spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice. Cu participarea președintelui Zelenski și, foarte important, cu participarea celor doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina, domnii Witcoff și Kushner”, a declarat Dan. Acesta a amintit că scopul Coaliției de Voință este acela de a ajuta Ucraina. Este format majoritar din țări europene, dar și țări care nu sunt membre UE sau NATO. „Obiectivul acestei Coaliții a fost, să contureze garanții de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obținută, astfel încât să existe garanția că Ucraina nu va mai fi în situația în care a fost odată cu începerea războiului acum patru ani”, a declarat președintele Nicușor Dan. Acordul privind Garanțiile de Securitate a fost adoptat Potrivit anunțului dat de președinte, liderii Coaliției de Voință au adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate. De asemenea, acesta a anunțat că SUA oferă sprijin în cadrul garanțiilor de securitate. Aici s-a făcut un pas important, în sensul că, pe de o parte, s-a adoptat un document public (…) al tuturor statelor care participă la această Coaliție de Voință. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, Șef de Stat Major, Consilier de Securitate și așa mai departe, s-a definit un document militar, care nu este public, care prevede, în concret, cum vor fi exercitate aceste garanții de securitate, care sunt responsabilitățile pe care fiecare din participanții la această Coaliție și le asumă și cine coordonează pe fiecare din elementele de garanție. Foarte important, așa cum am spus, că Statele Unite sunt parte din aceste garanții de securitate. O dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei”, a declarat Nicușor Dan. Cum este împărțită securitatea Ucrainei potrivit noului acord? Nicușor Dan a explicat că noul Acord privind Garanțiile de Securitate al Ucrainei este împărțit pe mai multe paliere. Președintele a precizat că acordul este împărțit în „patru piloni” care includ, pe de-o parte, „echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene”. Pe de altă parte, pentru fiecare tip de intervenție: „apă, aer, terestru, există un mecanism de răspuns. Aceasta este o primă împărțire”, a declarat Nicușor Dan. „Pentru fiecare dintre acești patru piloni, există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta”, a declarat președintele. „De exemplu, pe partea de maritim, știți că România, împreună cu Turcia și Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta (…) și, bineînțeles, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval, pe de o parte. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns și aici, cum spuneam, e foarte important că Statele Unite sunt parte”, a declarat Nicușor Dan. Președintele Nicușor Dan a explicat că noul Acord de al Garanțiilor de Securitate ale Ucrainei prevede un mecanism de răspuns în care atât Ucraina, cât și Coaliția de Voință, dar și SUA au un rol rotativ. „Un mecanism de răspuns în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina; 48 de ore, forțele europene sau ale Coaliției de Voință și 72 de ore, un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul ăsta este structurat, iar monitorizarea păstrării păcii este coordonată de Statele Unite”, a declarat președintele Nicușor Dan. Întrebat dacă în cadrul reuniunii Coaliției de Voință au fost discuții cu privire la Securitatea din Marea Neagră, președintele a afirmat: „(…) Marea Neagră a fost evocată de mai mulți vorbitori ca parte importantă din Securitatea europeană”, a declarat președintele. Președintele Nicușor Dan a anunțat, în cadrul aceleiași conferințe, că România nu va trimite forțe terestre în Ucraina.
Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Rusia a lovit o fabrică americană din Ucraina și a provocat o scurgere de 300 de tone de ulei
Conform United 24 Media, atacul a avut loc luni și a vizat o unitate industrială aparținând grupului Bunge, companie agribusiness cu sediul în Statele Unite. Primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, a confirmat că lovitura a afectat infrastructura fabricii și a dus la scurgerea unei cantități mari de ulei pe principalele artere rutiere ale orașului. Potrivit edilului, circulația în zona falezei va rămâne restricționată timp de două-trei zile, în ciuda intervențiilor de curățare. Serviciile de urgență au intervenit pentru limitarea poluării, folosind nisip și materiale absorbante. Atacul a provocat și un incendiu la fața locului, a avariat mai multe autoturisme și a deteriorat o linie electrică din apropiere, potrivit administrației militare regionale. Șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, a declarat că nu au fost înregistrate victime. Incidentul se adaugă unei serii de lovituri rusești asupra unor active aparținând companiilor americane din Ucraina. În toate cazurile, autoritățile ucrainene au subliniat că facilitățile vizate aveau exclusiv activități civile.