Etichetă: ucraina

Ucraina neagă că Rusia ar fi cucerit orașul Rodînske, în apropiere de Pokrovsk

Forțele de Asalt Aerian ale Ucrainei au transmis, sâmbătă, că armata rusă nu a preluat controlul asupra orașului Rodînske, situat la nord de Pokrovsk, una dintre cele mai disputate zone ale frontului din estul țării. Potrivit armatei ucrainene, militarii continuă apărarea atât în interiorul orașului, cât și în zonele adiacente. Un mesaj similar a fost publicat și de Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, care precizează că unități ale brigăzilor 20 și 14 ale Gărzii Naționale, alături de Batalionul 132 Cercetare Separat, mențin poziții în Rodînske. Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 2 ianuarie capturarea orașului Rodînske, alături de Myrnohrad și alte două localități din regiune. Kievul califică aceste informații drept propagandă și susține că Rusia răspândește imagini și relatări false pentru a crea impresia unor câștiguri teritoriale. Rodînske se află pe un fost traseu logistic important pentru Ucraina către Pokrovsk și a devenit scenă a unor lupte intense încă din vara anului 2025, după apropierea trupelor ruse de mina situată la est de oraș. Situația din Pokrovsk rămâne una disputată, deși Ucraina recunoaște că o mare parte a orașului se află sub control rusesc. „Propaganda rusă continuă să difuzeze informații false despre situația de pe front în zona Rodînske. Controlul asupra pozițiilor-cheie se menține, iar inamicul suferă pierderi semnificative”, au transmis Forțele de Asalt Aerian.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie

În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.

Ucraina avertizează că Rusia ar pregăti o provocare majoră, cu victime

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite. Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie. Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent. Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace. Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului. „Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.

Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin

Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace

După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.

Ucraina ar fi lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei, potrivit unei surse

Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl. Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk. Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern. Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.

Japonia finanțează proiecte-cheie de securitate și infrastructură în Ucraina

Japonia a transferat aproximativ 48 milioane de euro pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, intrând într-o nouă fază de asistență din Programul de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev, Masahiro Takehana. Priorități – deminarea, energia și apa Fondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, sunt acordate sub formă de grant în cadrul fazei a 4-a a programului. Acestea vor fi utilizate pentru deminare umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, proiecte de sănătate publică și servicii educaționale. „Apreciem profund sprijinul constant al Japoniei. Aceste fonduri vor contribui direct la siguranța oamenilor și la asigurarea condițiilor de bază de trai. Investițiile în deminare, energie și apă sunt vitale pentru reziliența comunităților noastre”, a declarat viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba, citat de Interfax-Ukraine. Ajutor pentru comunitățile afectate Autoritățile ucrainene spun că fondurile au fost alocate rapid datorită unei bune colaborări cu partenerii internaționali. Sprijinul este direcționat către nevoile cele mai urgente din teren, în special în regiunile lovite direct de conflict. Parlamentul japonez a aprobat și un buget suplimentar. Acesta permite lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență și acordarea de asistență tehnică pentru proiectele aflate în derulare în Ucraina. Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina drept propria problemă și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei. Japonia, sprijin constant pentru Ucraina „Japonia rămâne un partener strategic esențial pentru Ucraina. Granturile primite ne permit să intervenim acolo unde nevoile sunt cele mai acute, în special în comunitățile din prima linie”, a precizat Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților. Sprijinul Japoniei face parte din ajutorul internațional pentru refacerea Ucrainei și menținerea serviciilor de bază pentru populație. Prin Programul de Redresare de Urgență, Tokyo finanțează proiecte concrete precum deminarea, reparațiile la infrastructura energetică și refacerea rețelelor de apă.

Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev

În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor.  Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică.   Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare.  În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”

Rusia acuză Ucraina că a atacat reședința președintelui Vladimir Putin și anunță că poziția de negociere a Moscovei va fi revizuită / Kievul acuză Moscova de minciună

Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov. Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace. Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”. Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită. Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin. Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.