Parlamentarii germani cer trimiterea rachetelor Taurus către Ucraina
Mai mulți membri ai Bundestagului susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Printre ei se află Omid Nouripour, vicepreședinte al Parlamentului german și reprezentant al Partidului Verzilor. Acesta a declarat că Germania trebuie să își asume un rol mai direct în vederea sprijinului pentru Kiev și să treacă de la declarații la acțiuni concrete, scrie Europan Pravda. În opinia sa, actualul cancelar trebuie să respecte pozițiile pe care le-a exprimat anterior. „Este bine că cancelarul Merz revendică un rol de lider pentru Germania. Merz trebuie acum să se țină de ceea ce a cerut pe bună dreptate în timp ce se afla în opoziție și să deschidă calea pentru livrările de rachete Taurus.”, a spus acesta. Omid Nouripour a avertizat că lipsa unor astfel de livrări poate avea consecințe grave și poate duce la pierderi de vieți omenești în Ucraina. El spune că sprijinul diplomatic nu este suficient în actualul context al războiului împotriva Ucrainei. „Nu este suficient să-l susții pur și simplu pe președintele ucrainean prin apeluri telefonice. UE trebuie să crească presiunea asupra lui Putin. Putin este singurul care poate pune capăt imediat acestui război oribil. Fără presiune, el nu va ceda.”, a spus Nouripour. În trecut, ministrul german de externe Johann Wadephul a susținut o poziție rezervată în privința trimiterii rachetelor Taurus către Ucraina. Cu toate acestea, Partidul Verzilor a cerut constant un sprijin militar mai puternic pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea acestor sisteme de armament.
NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina
Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru
DTEK restabilește electricitatea pentru peste un milion de locuințe din zona Kievului
DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, a anunțat duminică faptul că alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru peste un milion de locuințe din Kiev. Intervenția a avut loc la o zi după un atac aerian rusesc care a provocat pene masive de curent, scrie Kyiv Post. Sâmbătă dimineață, un atac coordonat cu rachete și drone lansate de Rusia a lăsat fără energie electrică un număr mare de consumatori, în condițiile în care temperaturile au coborât sub zero grade. Atacurile au dus la moartea a două persoane și la rănirea a peste 20, inclusiv doi copii. Aproximativ 500 de drone și 40 de rachete au lovit șapte districte, situație care a determinat armata Poloniei să ridice avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian. Potrivit canalelor de monitorizare, ofensiva a inclus rachete hipersonice Kinzhal, rachete balistice Iskander, rachete de croazieră Kalibr și drone. DTEK a transmis într-un comunicat că electricitatea a revenit în 748.000 de gospodării din Kiev și în alte 347.000 din afara orașului, până la data de 28 decembrie. Compania a precizat că locuitorii de pe malul drept al Kievului se confruntă din nou cu întreruperi programate, în timp ce situația rămâne „mai dificile” pe malul stâng, unde se aplică în continuare opriri de urgență. De asemenea, întreruperile de urgență continuă în două districte din regiunea extinsă Kiev. Ministerul Energiei din Ucraina a informat, într-un comunicat de duminică dimineață, că peste 19.000 de persoane din Kiev nu au încă electricitate, ca urmare a atacurilor rusești. Instituția a precizat că echipele de intervenție lucrează fără pauză pentru repararea echipamentelor afectate. „Mulțumim inginerilor noștri energetici și salvatorilor, care își riscă adesea viața pentru a restabili alimentarea cu energie!”, a transmis ministerul. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că bombardamentul din timpul nopții demonstrează că „Putin și anturajul său nu vor să pună capăt războiului și încearcă să profite de fiecare ocazie pentru a provoca mai multă durere Ucrainei și a crește presiunea asupra altora din întreaga lume”. „Dacă Rusia transformă Crăciunul și Anul Nou într-o perioadă cu case distruse și apartamente arse, centrale electrice distruse, atunci această activitate bolnavă poate primi răspuns doar cu măsuri cu adevărat ferme”, a scris Zelenski pe Telegram.
Oana Țoiu, mesaj de solidaritate pentru Ucraina: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide
Ministra de Externe Oana Țoiu a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”, pe fondul atacurilor recente lansate de Rusia asupra capitalei Kiev. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (n.r. Kiev) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ministra a afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. We express our solidarity with Ukraine as it faces ongoing Russian strikes on Kyiv’s energy infrastructure, educational facilities and residential areas. Dozens of civilian victims have been reported, and large parts of the capital were left without heating in the middle of… — Toiu Oana (@oana_toiu) December 27, 2025 „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Întâlnirea dintre cei doi președinți este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează aproape patru ani.
Anchetă de corupție în Ucraina. Activitatea NABU ar fi fost blocată de forțele de securitate
Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat sâmbătă că anchetatorii săi s-au confruntat cu piedici serioase în timpul unor acțiuni oficiale de investigare. Potrivit instituției, ofițeri ai securității statului au intervenit în cadrul unei anchete care vizează posibile fapte de corupție ce implică membri ai parlamentului, scrie POLITICO. Într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram, NABU a transmis că „angajații Direcției de Protecție a Statului se opun detectivilor NABU în timpul acțiunilor de investigație” și că „accesul detectivilor este restricționat”. Instituția a declarat că „obstrucționarea acțiunilor de investigație constituie o încălcare directă a legii”. Reprezentanții NABU au precizat că activitățile aveau loc în cadrul unui dosar penal aflat în desfășurare, sub supravegherea Parchetului Special Anticorupție. Nu au fost oferite detalii despre persoanele care au dispus restricțiile și nici despre durata acestora. În această perioadă, agențiile anticorupție din Ucraina au extins ancheta privind o presupusă schemă de mituire în care sunt implicați membri ai Radei Supreme, parlamentul țării. Sâmbătă dimineață, NABU și SAP au anunțat descoperirea unei rețele infracționale organizate, formată inclusiv din parlamentari în funcție, care ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor decizii legislative. Anchetatorii susțin că mecanismul funcționa în mod repetat și că ar fi implicat și alți intermediari. Autoritățile nu au făcut publice numele parlamentarilor vizați și au transmis că informații suplimentare vor apărea după încheierea anchetei. Procurorii analizează mai multe voturi și posibile beneficii ilegale, fiecare caz urmând să fie evaluat conform legii, scrie POLITICO. NABU a fost creată după protestele din Maidan din 2014 și este considerată de partenerii occidentali ai Kievului un element esențial în lupta împotriva corupției.
Valentin Stan: Noi le tot promitem ucrainenilor că îi vom primi în UE, dar nu o să se întâmple niciodată
Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a afirmat că, în opinia sa, nu există șanse ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, cu atât mai puțin în actualul context geopolitic. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan susține că nu există niciun fel de șanse reale în acest moment ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană și că aceasta ar fi doar o narativă folosită de către liderii europeni pentru a crea o imagine distorsionată a situației actuale. Dacă te uiți acum la ucraineni, pe care vrei tu să-i bagi în Uniunea Europeană, tu o să le zici ceva de genul: Intrați, sunteți nemaipomeniți, voi băteți-vă acolo cu rușii, că noi am spu că vin rușii și acum vă umflăm pe voi, băteți-vă cu rușii, nu putem să ieșim din chestia asta, că trebuie să plecăm toți acasă după aia, cum ar zice domnul Nicușor despre CSM. Și atunci îi umflăm pe ucraineni și le tot promitem că îi băgăm în Uniunea Europeană, unde nu o să ajungă niciodată. Ghici de ce? Dintr-un milion de motive. Unele le poți expune, altele nu le poți expune, dar în general nu vorbești despre cum nu intră Ucraina în UE. Înțelegi? Că nu se face asta. Dacă te cheamă cineva din Uniunea Europeană și totuși, tot spunând că bagi Ucraina, și Ucraina nu intră în UE, trebuie să vii să gargarisezi ceva, corect? Normal. Și ai să-l vezi, ți-l dau pe Merz și o să zică: E greu, că totuși se negociază, acum sunt în război. Și oricum îi băgăm după ce se reconstruiește Ucraina. Dar n-ai să spui niciodată public următorul lucru, pe care ți-l spun eu acum. Valentin Stan aduce în discuție problema Turciei, care de zeci de ani nu a reușit aderarea la Uniune, susținând că, din cauza faptului că Turcia este extrem de dezvoltată în ceea ce privește agricultura, Uniunea Europeană nu ar putea aloca suficiente fonduri pe acest palier pentru a susține un astfel de membru. Chestia asta e valabilă și pentru Turcia. Turcia are un acord de asociere încă din anii 60′ ai secolului trecut. Dintr-un milion de motive, printre care ăsta pe care ți-l dau eu acum, au o agricultură gigantică. În baza tratatelor Uniunii Europene, cine intră în sistem este îndreptățit, în baza legislației primare, să acceseze subsidii pentru agricultură de la politica agricolă comună. Dacă bagi mâine Turcia în Uniunea Europeană, ai desființat Uniunea. Pentru că ori trebuie să bagi mâna în buzunarul contribuabilului net, ăla din Uniunea Europeană, și să-i scoți pentru bugetul agricol, nu știu, o căruță, o tonă de bani în plus, ori scot francezii, frații tăi de la Macron, din pușculița lor, banii pentru subsidiile lor ca să-i dea Turciei.
Ucraina: Rusia continuă recrutarea de luptători străini pentru război
Rusia își continuă eforturile de recrutare a cetățenilor străini pentru conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali ai serviciului de informații ucrainean, vineri. Doar în luna decembrie, peste 150 de persoane din 25 de țări au fost identificate ca fiind recrutate de armata rusă, iar aproximativ 200 se pregătesc să se alăture, a declarat Oleh Ivashchenko, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. El a explicat că recrutarea se concentrează în special în statele post-sovietice și în țările din Sudul Global, inclusiv Belarus, Tadjikistan, Uzbekistan, Cuba, Kenya și China. Ivashchenk a menționat că principalele motivații pentru străinii care se înrolează includ stimulente financiare, acces mai ușor la cetățenia rusă și amnistie pentru infracțiuni anterioare. „Moscova se joacă în mod intenționat cu instabilitatea economică a țărilor sărace și cu rutele legale limitate de migrație, transformând acești factori într-un mijloc de control și presiune”, a subliniat Ivashchenko. Potrivit oficialului ucrainean, recrutarea de luptători străini are și un scop politic mai larg. Acesta permite Kremlinului să prezinte conflictul ca o dispută care depășește dimensiunea bilaterală dintre Rusia și Ucraina. „Prezența cetățenilor din China, Cuba sau țări africane este folosită activ în narațiunile de propagandă ca dovadă a sprijinului din partea «lumii non-occidentale»”, a adăugat Ivashchenko. La începutul anului, Ministerul de Externe al Indiei a raportat că 202 de cetățeni indieni au fost recrutați în armata rusă din 2022, dintre care cel puțin 26 au fost uciși și șapte dați dispăruți. Până în octombrie, Rusia mobilizase peste 18.000 de cetățeni străini din 128 de țări, potrivit centrului de coordonare ucrainean pentru prizonieri de război. Nord-coreenii reprezintă cel mai mare grup de luptători străini care luptă pentru Rusia, a mai precizat agenția.
POLITICO. Donald Trump despre planul de pace: Zelenski nu are nimic până nu aprob eu
Președintele Donald Trump a afirmat vineri, într-un interviu exclusiv pentru POLITICO, că va avea ultimul cuvânt asupra oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu Trump duminică în Florida și a declarat reporterilor că va prezenta un nou plan de pace format din 20 de puncte. Cadrul propus include o zonă demilitarizată, iar discuțiile vor aborda, de asemenea, garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. În interviul pentru POLITICO, Trump a părut însă puțin receptiv la ultima propunere a lui Zelenski și nu s-a grăbit să susțină propunerea președintelui ucrainean. „Nu are nimic până nu o voi aproba”, a spus Trump. „Așa că vom vedea ce are.” Totuși, el a menționat că așteaptă o întâlnire productivă și discuții promițătoare. „Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu [Vladimir] Putin”, a declarat Trump, afirmând că se așteaptă să discute cu liderul rus „în curând, cât de mult îmi doresc”. Comentariile vin la o zi după discuția lui Zelenski cu trimisul special Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, pe care Zelenski a numit-o „o conversație bună”. De asemenea, Donald Trump a discutat despre atacurile aeriene recente ale SUA împotriva ISIS în Nigeria. Președintele a spus pe rețelele de socializare că intervenția a fost o represalie pentru uciderea creștinilor „la niveluri nemaivăzute de mulți ani și chiar secole!” și că a fost amânată cu o zi pentru „a oferi un cadou de Crăciun”. „Intenționau să o facă mai devreme. Și am spus: «nu, hai să oferim un cadou de Crăciun»… Nu credeau că va veni asta, dar i-am lovit puternic. Fiecare tabără a fost decimată”, a spus Trump. Președintele Donald Trump a confirmat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu îl va vizita în acest weekend. „Îi am pe Zelenski și pe Bibi. Toți vin. Toți vin. Ne respectă din nou țara”, a spus Trump. Potrivit NBC, Benjamin Netanyahu îl va informa pe Donald Trump despre amenințarea crescândă din partea Iranului. Întâlnirea lui Zelenski se va concentra și pe gestionarea centralei nucleare de la Zaporojia și pe controlul asupra regiunilor estice din Donbas revendicate de Moscova. Planul prezentat de Volodimir Zelenski, considerat o demonstrație de flexibilitate fără cedare de teritoriu, a primit puține reacții publice în Washington. Oferta de creare a unei zone demilitarizate vine cu condiția ca Rusia să retragă forțele dintr-o porțiune a regiunii Donețk. Rusia nu a indicat, însă, că ar accepta altceva decât controlul total asupra zonei, spunând foarte clar că sunt diferențe între părți. Totuși, Donald Trump a scos în evidență dificultățile economice actuale ale Rusiei. „Economia lor este într-o situație dificilă, foarte dificilă”, a spus Trump în interviu.
Atacuri rusești în Uman și Harkov: cel puțin 2 morți și 14 răniți
Atacurile Rusiei asupra orașelor Uman și Harkov au ucis cel puțin două persoane și au rănit 14 persoane, au anunțat autoritățile locale vineri, 26 decembrie. Regiunea Harkov a fost vizată de trei bombe ghidate KAB, una dintre ele lovind orașul Harkov, a transmis guvernatorul Oleh Syniehubov, conform Kyiv Independent. Cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar alte opt, inclusiv o fetiță de 9 luni, au fost rănite, a precizat Oleh Syniehubov. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a afirmat că un atac a lovit „cel mai aglomerat drum” al orașului. „Mai multe mașini sunt în flăcări, iar geamurile clădirilor din apropiere au fost sparte. În mașinile care ardeau se aflau oameni”, a spus Ihor Terehov. Guvernatorul Oleh Syniehubov a declarat că la locul atacului nu există instalații militare, „doar clădiri civile”. În regiunea Cerkasî, centrul Ucrainei, orașul Uman a fost lovit de o rachetă vineri, rănind șase persoane, inclusiv doi copii, a declarat guvernatorul Ihor Tabyrets. „Conform datelor preliminare, cel puțin cincizeci de case au fost avariate”, a spus Tabyrets.
Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.