Trump despre pacea din Ucraina: Suntem mai aproape acum decât am fost vreodată
Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni. „Am avut o conversație foarte bună acum o oră cu liderii europeni pe tema războiului cu Rusia și Ucraina. Am avut o discuție foarte bună, lucrurile par să meargă bine, dar spunem asta de mult timp”, a explicat Trump adăugând că lucrurile „merg destul de bine”. Donald Trump s-a referit la negocierile la care participă oficiali americani și europeni, inclusiv ucraineni. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, și ei vor să pună capăt. În acest moment, Rusia vrea să pună capăt. Problema este că toți vor să pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că funcționează… o discuție foarte bună”, a precizat Donald Trump. Discuțiile de pace au loc la Berlin.
Negrescu, despre discuțiile de pace de la Berlin: Moment decisiv pentru securitatea României
Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Ucraina, cu participarea liderilor europeni, gãzduite la Berlin, marcheazã „o etapã importantã într-un conflict care a pus la încercare securitatea și reziliența întregii Europe”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu. Faptul cã dialogul avanseazã este un semn „necesar și încurajator”. „Existã motive de speranțã. În același timp, este esențial ca orice acord sã fie solid, echitabil și orientat spre viitor, nu o soluție temporarã care riscã sã creeze noi instabilitãți, inclusiv pentru perspectiva investițiilor în țara noastrã”, afirmă Negrescu. Pentru România, sunt câteva obiective pe care vicepreședintele PE le consideră fundamentale: Marea Neagrã trebuie sã rãmânã un spațiu sigur, deschis și protejat, cu o prezențã aliatã consolidatã, Republica Moldova are nevoie de stabilitate, garanții de securitate și un parcurs european clar, fãrã riscul de a fi împinsã într-o zonã gri. Alegerile libere și democrația trebuie apãrate ferm de ingerințe externe. „România are un interes direct și legitim în aceste discuții, ca stat de frontierã al Uniunii Europene și al NATO și ca actor responsabil în regiune. Orice demers care aduce pace trebuie susținut atâta timp cât nu conduce la compromisuri privind securitatea și valorile democratice ale României. Pacea durabilã înseamnã mai mult decât încetarea focului. Înseamnã siguranțã, stabilitate și respect pentru voința cetãțenilor”, mai spune Victor Negrescu.
Ucraina vrea sancțiuni dure pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante
Amenzile pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante, pub-uri și alte unități de alimentație publică din Ucraina ar putea fi majorate semnificativ. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Oleksandr Sanchenko, șeful subcomisiei pentru industria muzicală din cadrul Parlamentului ucrainean. Sanchenko, care este totodată șeful Asociației Ucrainene a Evenimentelor Muzicale, a declarat că actualele sancțiuni sunt simbolice și nu îi împiedică pe proprietarii de localuri să ignore interdicția. „Chiar dacă vine poliția, amenda este de 170 de hrivne. Pentru localurile mari aceasta e ca și nimic. Pot plăti 170 de hrivne în fiecare oră și să continue”, a explicat el pentru Interfax-Ukraine. Potrivit oficialului, parlamentarii lucrează în prezent la soluționarea unor „nuanțe birocratice”. O decizie în acest sensurmează să fie adoptată anul viitor. „Vom veni cu o decizie anul viitor”, a precizat Sanchenko. Sancțiuni pentru descurajare Acesta a subliniat necesitatea stabilirii unei proceduri clare de control și aplicare a sancțiunilor. El spune că amenzile trebuie să fie suficient de mari pentru a avea un efect real de descurajare. „Amenda ar trebui să fie de peste 50.000 de hrivne, astfel încât localurile să se teamă cu adevărat să facă acest lucru”, a adăugat el. Suma reprezintă aproximativ 1200 de euro. Inițiativa este susținută și de instituția responsabilă de protecția limbii de stat. În august 2023, fostul comisar pentru protecția limbii ucrainene, Taras Kremin, și-a exprimat sprijinul pentru înăsprirea sancțiunilor. Acestea au în vedere strict utilizarea conținutului muzical rusesc care este interzis în Ucraina. Nu toată muzica rusească este interzisă în Ucraina Este interzisă difuzarea publică a muzicii interpretate de artiști ruși sau de cei care susțin deschis agresiunea Rusiei. De asemenea, sunt vizate producțiile din industria culturală rusă contemporană incluse pe listele oficiale de conținut interzis. Nu sunt impuse restricții asupra muzicii clasice ruse, precum cea a lui Ceaikovski, în educație sau în spațiul privat. De asemenea, este permisă audierea muzicii rusești în spațiul privat și a artiștilor ruși care au condamnat războiul și nu se află sub sancțiuni.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.
Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?
Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.
Ucraina a atacat cu drone o platformă petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului. Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului. Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni. Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.
Camera Reprezentanților SUA aprobă ajutor militar extins pentru Ucraina până în 2027
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat miercuri un proiect de lege pentru cheltuieli de apărare în valoare totală de 900 de miliarde de dolari, ce include fonduri destinate sprijinirii armatei ucrainene. Textul include o mare parte dintre direcțiile de securitate națională promovate de președintele american Donald Trump. Totuși, introduce restricții asupra posibilității sale de a diminua prezența militară a Statelor Unite în Europa sau de a limita sprijinul acordat Kievului. Prin noul proiect, este reînnoită Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Acest program este gestionat de Pentagon și oferă armament Ucrainei prin contracte cu firme de apărare din Statele Unite ale Americii. Documentul stabilește că Ucraina va primi câte 400 de milioane de dolari pe an, pentru anii fiscali 2026 și 2027, prin mecanismul USAI. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub pragul de 76.000, pentru o perioadă mai lungă de 45 de zile. Totodată, textul obligă Departamentul Apărării să informeze Congresul în cel mult 48 de ore în legătură cu orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Proiectul a atras sprijin din ambele partide, iar votul final a fost de 312 pentru și 112 împotrivă. Urmează analiza în Senat, unde se anticipează un rezultat similar. Donald Trump nu a introdus un nou pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, folosit frecvent de fostul președinte Joe Biden. Actuala administrație preferă vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO, cu ajutorul Listei de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. În privința războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump a repetat că Statele Unite nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de arme către aliați. „Știți, nu cheltuim bani în Ucraina”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, miercuri, când a fost întrebat despre discuțiile aflate în desfășurare. „Vindem echipamente, practic rachete și tot restul, către NATO, iar NATO ne plătește, iar apoi distribuie cui vor, cred că distribuie mai ales către Ucraina. Dar nu cheltuim bani.”
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.
Liderii Coaliției de voință, discuții în contextul Planului de pace revizuit
Momentan nu a fost oferită o listă cu liderii țărilor membre care vor asista la discuțiile de joi. Întâlnirea a fost anunțată în urma negocierilor de la Londra cu privire la Planul de Pace revizuit, la care a participat atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și lideri ai țărilor E3 (Germania, Franța și Marea Britanie). Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a precizat că negocierile de pace se află într-o etapă critică, precizând că decizia de a-și alege viitorul îi aparține Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Ucraina, dar și aliații, au „multe cărți în mână”, referindu-se la avantaje majore. Kier Starmer și Emmanuel Macron sunt principalii reprezentanți ai Coaliției. O altă videoconferință online la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință s-a desfășurat luni. Atunci au participat și premierul Poloniei, Donald Tusk. Marți, Zelenski a anunțat că a Ucraina a finalizat completarea unei variante inițiale a planului de pace revizuit și că varianta va fi prezentată oficialilor SUA.