Lavrov prezintă senatorilor direcțiile principale ale politicii externe a Rusiei
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să prezinte miercuri dimineață un raport în plenul Consiliului Federației. Raport include cele mai importante teme ale politicii externe a Rusiei. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că întâlnirile periodice cu senatorii „contribuie la aprofundarea coordonării între puterea executivă și cea legislativă în vederea promovării priorităților politicii externe a Rusiei”. Serghei Lavrov va expune prioritățile importante ale diplomației ruse și va prezenta cele mai presante subiecte de pe scena internațională. Conform surselor, este de așteptat să existe un segment mai mare dedicat războiului din Ucraina, în contextul noului plan de pace propus de președintele american Donald Trump. Lavrov va include și subiectul legat de relațiile țării cu Statele Unite. De asemenea, ar putea comenta declarațiile unor politicieni europeni referitoare la „pregătirile pentru un conflict cu Rusia”, dar și nivelul actual al relațiilor cu Uniunea Europeană. Tot el va discuta și despre cooperarea cu state considerate prietene, cu partenerii din BRICS și cu Organizația de Cooperare de la Shanghai. În plus, ar putea include în raport teme regionale, precum situația din Orientul Mijlociu, Transcaucazia și Asia Centrală.
Industria petrolului este dată peste cap de războaie. După Ucraina, și în Sudan sunt probleme: miliția preia un centru petrolier al țării
Nu mai este un secret că trăim în epoca războaielor petroliere . Aproape toate conflictele de pe planetă din ultimele trei decenii au avut lupta pentru petrol la bază. Miliția sudaneză a preluat un centru petrolier, perturbând exporturile de țiței din Sudanul de Sud. Aceasta nu își mai poate exporta petrolul prin Marea Roșie, în urma victoriei Forțelor de Sprijin Rapid peste graniță. Exporturile de petrol rusesc sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani Între timp, exporturile de petrol rusesc din noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, deoarece sancțiunile occidentale inițiate de Trump și un val de atacuri cu drone ucrainene au perturbat operațiunile petroliere și terminalele de export. Analiștii avertizează că, dacă presiunea persistă, Moscova s-ar putea confrunta cu constrângeri structurale mai profunde în ceea ce privește capacitatea sa de a vinde petrol ieftin pe piețele globale. Exporturile de produse petroliere rusești au totalizat aproximativ 2 milioane de barili pe zi în noiembrie, cu 21% sub media din perioada 2016-2024 pentru luna respectivă, potrivit Vortexa, furnizorul de date energetice. Scăderea de la o lună la alta a fost determinată inițial de sancțiunile SUA și Marea Britanie anunțate în octombrie asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, și apoi exacerbată de o serie de atacuri ucrainene reușite asupra infrastructurii de export. La sfârșitul lunii noiembrie, dronele marinei ucrainene au lovit un terminal de transport petrolier din Marea Neagră, care gestionează exporturile de petrol rusesc, provocând pagube semnificative, în timp ce două petroliere cu legături cu Rusia au fost lovite într-un atac separat în largul coastei Turciei. Evacuări din Sudan / Foto caracter ilustrativ. Sursa foto: AP / MEDIAFAX FOTO Sudanul de Sud este copleșit Forțele paramilitare de Sprijin Rapid din Sudan au capturat principalele zăcăminte petroliere și instalații de conducte ale țării. Acestea au dobândit o nouă victorie pe câmpul de luptă. Rămas fără acces la petrol, Sudanul de Sud nu va mai putea acorda venituri semnificative Forțelor Armate Sudaneze. Cucerirea zonei este o lovitură majoră pentru Forțele Aeriene Sudaneze în războiul civil care durează de doi ani și jumătate. De asemenea, complică delicatul act de echilibru al președintelui Sudanului de Sud, Salva Kiir, care a încercat să protejeze exporturile de petrol ale țării sale care traversează frontiera și tranzitează Portul Sudan, controlat de armată, facilitând în același timp rutele de aprovizionare pentru RSF în apropierea graniței sale, au declarat oficiali și experți din regiune. Violențe în Sudan / Sursa: Profimedia Războiul pentru 160.000 de barili de petrol pe zi Câmpul petrolier Heglig a produs aproximativ 60.000 de barili pe zi anul trecut, dar a pompat cantități din ce în ce mai mici de țiței în 2025, ca urmare a pagubelor și a lipsei de întreținere din timpul războiului civil dintre RSF și foștii săi aliați din SAF. Heglig este, de asemenea, un nod central pentru conductele care transportă cea mai mare parte a producției recente de petrol a Sudanului de Sud, estimată la 165.000 barili pe zi, către Port Sudan, la Marea Roșie. Sudanul de Sud depinde de petrol pentru aproape toate veniturile sale din exporturi. RSF a anunțat pe Telegram că a capturat Heglig luni. Agențiile de știri au relatat că un contingent din armata sudaneză s-a retras în Sudanul de Sud alături de muncitori din industria petrolieră, după ce baza militară a fost invadată, iar instalațiile petroliere au fost închise. „Eliberarea zonei petroliere Heglig marchează un punct crucial în calea eliberării întregii patrii, având în vedere importanța economică a zonei ca resursă majoră pe care clica din Port Sudan [SAF] s-a bazat mult timp pentru a finanța, extinde și prelungi războiul”, a declarat RSF. Sudanul este sprijinit de UAE Miliția sudaneză care a capturat câmpul petrolier, condusă de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut sub numele de Hemedti, și care se presupune că este înarmată și susținută de Emiratele Arabe Unite, a fost acuzată de comiterea unora dintre cele mai grave atrocități din războiul civil din ultimele luni. Forțele armate sud-africane au fost acuzate și de bombardarea unor rute vitale de ajutoare, inclusiv recent în orașul Adre, la granița cu Ciad, provocând victime în rândul civililor. Câmpul petrolier de la Heglig este operat de compania chineză CNPC, într-o societate mixtă cu Petronas din Malaezia, ONGC din India și Sudapet, companie de stat din Sudan. Fostul oficial a declarat însă că condițiile de muncă de pe câmpul petrolier și de-a lungul conductei deveneau deja imposibile chiar înainte de atacul final al RSF. Personalul unității a fost evacuat luni în statul vecin Unity din Sudanul de Sud, după ce a închis operațiunile, potrivit mai multor agenții de știri. Reînceperea luptelor în Sudan coincide cu o intensificare a eforturilor diplomatice de rezolvare a conflictului. RSF a aprobat luna trecută un armistițiu umanitar cerut de SUA și puterile regionale Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Însă organizația paramilitară a continuat să avanseze în Kordofan, în timp ce armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan a refuzat să semneze planuri de pace atâta timp cât Emiratele Arabe Unite, pe care le-au acuzat că susțin SAF-ul, sunt implicate. Emiratele Arabe Unite neagă categoric că ar fi furnizat RSF-ului drone și alte arme sofisticate, informează Financial Times. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock/Profimedia/Mediafax Foto Autorul recomandă: Trump vrea să mai bifeze un acord de pace. De data asta pe continentul african. Care sunt mizele războiului, dar și ale păcii, din Sudan. Pe ce resurse stă țara
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Liderii europeni se mobilizează pentru o pace justă și durabilă în Ucraina
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian. Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz. În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street. Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”. Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Financial Times dezvăluie jocul dublu al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale
Sub administrația președintelui Emmanuel Macron, Franța a susținut sancționarea Rusiei după invadarea Ucrainei la scară largă. Însuși președintele Macron a vorbit despre posibilitatea trimiterii trupelor europene în Ucraina. Între timp, țara protejează un fond de active rusești de 18 miliarde de euro. Pare a fi un „joc dublu”, ceea ce ar pune Franța într-o ipostază rușinoasă pe fondul campaniei „folosirii activelor ruse” pentru reparațiile postbelice din Ucraina. Timp de doi ani, Parisul ar fi păstrat secret numele băncilor private. Băncile franceze dețin a doua cea mai mare acumulare de fonduri de stat rusești confiscate. Franța, presată de Comisia Europeană să folosească activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei Franța este supusă unei presiuni crescânde pentru a ajuta la finanțarea și reconstrucția Ucrainei prin utilizarea activelor rusești. Ultima propunere a Comisiei Europene vizează utilizarea activelor înghețate în întreaga Uniune Europeană. Depozitarul central Euroclear de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles are 185 de miliarde de euro. În privința activelor din Franța, custodia și localizarea acestora sunt necunoscute, fiind a doua cea mai mare acumulare a activelor rusești confiscate. Spre deosebire de băncile din Franța, Euroclear a fost obligată să dezvăluie suma pe care o deține. „Tranzacțiile băncilor comerciale cu băncile centrale și rezervele valutare sunt probabil cel mai puțin transparent segment al pieței financiare globale”, a declarat Nicolas Véron, cercetător senior la grupul Bruegel. „Nimeni nu vrea să dezvăluie lumii unde își pune banii.”, a adăugat el. Belgia acuză că Euroclear a fost nedreptățită și riscă represalii din partea Rusiei Planul Comisiei își propune să abordeze obiecțiile de lungă durată ale Belgiei, care dorește ca activele din Franța și din alte țări să facă parte din orice acord de împrumut. Belgia susține că Euroclear a fost până acum presată în mod nedrept, ceea ce o face mai „vulnerabilă la represalii din partea Rusiei” și la riscurile financiare ale oricărei scheme de împrumut. Sursa foto: Profimedia Active ale statului rusesc imobilizate în UE: Active înghețate în Belgia: 192 miliarde euro Active înghețate în Franța: 18 miliarde euro Active înghețate în Germania: 200 milioane euro Active înghețate în Cipru: mai puțin de 100 milioane euro Active înghețate în Suedia: 10.000 euro Active înghețate în Luxemburg: 10.000 euro „Acestea sunt informații sensibile din punct de vedere al pieței – este același lucru ca și cum medicii ar discuta public despre dosarele medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Olof Gill, pentru Financial Times . Băncile franceze refuză să răspundă Nu este clar câte bănci din Franța dețin activele, deși trei persoane informate despre această chestiune au declarat sub anonimat că au înțeles că cea mai mare parte se află la cel mai mare creditor al țării, BNP Paribas. Inițial, BNP a refuzat să comenteze. După publicarea articolului, banca a declarat: „BNP Paribas nu deține active în Franța de la entități publice rusești, inclusiv Banca Centrală a Rusiei.” PCE, a patra cea mai mare bancă din Franța, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. BNP Paribas Fortis, cel mai mare creditor din Belgia și o filială a băncii franceze, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. KBC și Belfius au refuzat să comenteze când au fost întrebate dacă dețin active ale băncii centrale rusești, invocând „confidențialitatea datelor”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Franța va mobiliza activele rusești înghețate pentru a asigura mentenanța tunurilor CAESAR în Ucraina
Volodimir Zelenski anunță candidații pentru șefia Biroului Prezidențial al Ucrainei
Luni, 8 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a prezentat candidații pentru funcția de șef al Biroului Prezidențial, după plecarea fostului șef de cabinet, Andrii Yermak. Printre candidați se află Denys Șmihal, ministrul apărării și fost prim-ministru cu cel mai lung mandat, Mihailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale, Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare, Pavlo Palisa, adjunctul șefului Biroului Prezidențial și fost comandant, și Sergiy Kyslytsya, prim-viceministrul de externe și unul dintre principalii negociatori ai Ucrainei. Decizia de astăzi a venit la câteva zile după demisia lui Andrii Yermak de pe 28 noiembrie, în contextul celui mai mare scandal de corupție din Ucraina. Președintele Zelenski a anunțat relansarea activității Biroului Prezidențial în urma anchetei și a avut întâlniri cu oficiali care ar putea să preia conducerea biroului. „Am discutat despre formatul de lucru al Biroului (Prezidențial), precum și despre interacțiunea cu alte instituții ale statului… O decizie privind noul șef al biroului va fi luată în viitorul apropiat”, a spus Volodimir Zelenski, joi. Tot luni, la Londra, președintele Zdelenski a explicat că alegerea este dificilă deoarece trebuie analizat cine va prelua funcțiile actuale ale candidaților. „În orice caz, pentru o perioadă de timp, voi putea să mă descurc singur fără un șef al biroului”, a adăugat Volodimir Zelenski. Yermak, care a fost numit în funcția sa în 2020, a fost foarte influent în guvernul ucrainean. În ciuda criticilor, Volodimir Zelenski a spus în trecut că are încredere în el și a respins acuzațiile privind o putere excesivă.
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă
Șapte state UE cer aprobarea rapidă a împrumutului de reparații pentru Ucraina, din banii Rusiei
Șapte țări din Uniunea Europeană au trimis duminică o scrisoare comună președinților Comisia Europeană și Consiliul European, Ursula von der Leyen și António Costa. Ele susțin aprobarea împrumutului de reparații pentru Ucraina, finanțat din activele rusești înghețate în UE. Totodată, cer ca decizia să fie adoptată rapid, la reuniunea Consiliului European din decembrie. Uniunea Europeană vrea să finanțeze ajutorul acordat Ucrainei din cele aproximativ 210 de miliarde de euro în active înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE. Majoritatea activelor vizate se află în Belgia, la Euroclear. „De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022, Europa a stat ferm alături de Ucraina. Facem acest lucru pentru că este moral corect și pentru că ambițiile imperialiste ale Rusiei amenință securitatea europeană”, au scris liderii, citați de Interfax-Ukraine. Premierii Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei, Poloniei, Suediei și președintele Lituaniei atrag atenția asupra nevoilor urgente ale Kievului. „Având în vedere amploarea și urgența actuală a nevoilor bugetare și militare ale Ucrainei, susținem cu fermitate propunerea Comisiei privind un împrumut pentru reparații. Acesta ar urma să fie finanțat din soldurile de numerar provenite din activele rusești imobilizate în UE”, subliniază aceștia în mesajul lor către Bruxelles. Liderii afirmă că mecanismul propus este „cel mai fezabil financiar și realist politic”. Totodată, respectă „principiul fundamental al dreptului Ucrainei la compensații pentru pagubele cauzate de agresiune”. Fără costuri pentru cetățenii UE Mecanismul propus de Comisia Europeană ar urma să folosească banii generați de activele rusești înghețate în UE pentru a garanta un împrumut acordat Ucrainei. UE spune că nu urmărește “confiscarea” activelor rusești. În schimb, s-ar folosi banii pe care aceste active îi generează (dobânzi, câștiguri, lichidități). Astfel, sprijinul financiar pentru Ucraina nu ar veni din buzunarul contribuabililor europeni. Împrumutul acordat Ucrainei va fi rambursat doar dacă şi când Rusia va plăti despăgubirile pentru pagubele provocate de război. Decizia, până la sfârșitul anului „Timpul este esențial”, insistă semnatarii scrisorii. Ei consideră că o decizie rapidă ar consolida poziția Ucrainei în apărare. De asemenea, ar îmbunătăți șansele obținerii unei „păci juste și durabile”. Statele semnatare își exprimă disponibilitatea de a lucra „constructiv” cu instituțiile europene pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit cât mai curând.