Etichetă: ucraina

Nicușor Dan, despre războiul din Ucraina: Securitatea României depinde de condițiile viitoarei păci

Președintele Nicușor Dan salută eforturile președintelui Donald Trump de a avansa către un armistițiu durabil și o pace negociată. Nicușor Dan a transmis un mesaj public în care își exprimă poziția privind conflictul din Ucraina. „Salut în primul rând eforturile reînnoite ale președintelui Donald J. Trump de a avansa către un armistițiu durabil și către formula unei păci negociate și durabile”, a postat Dan pe X. Președintele a subliniat că securitatea României și a întregii Europe depinde de condițiile viitoarei păci în Ucraina și de acordurile ulterioare. „Mă alătur mesajului altor lideri europeni care au asigurat astăzi Ucraina de sprijinul lor continuu. Susținerea suveranității Ucrainei, alături de SUA, mi se pare la fel de importantă”, a spus Dan. Nicușor Dan: Trăim un moment important Nicușor Dan a precizat că „trăim un moment important, care cere tuturor maturitate, viziune și curaj”. „Trăim un moment important care ne cere tuturor maturitate, viziune și curaj. Circumstanțele demonstrează mai mult ca niciodată importanța unui dialog transatlantic intens și onest, în spiritul solidarității dintre aliați și al complementarității intereselor dintre UE și NATO”. Șeful statului a subliniat importanța unui dialog transatlantic intens și sincer, în spiritul solidarității între aliați și al complementarității intereselor între UE și NATO. Dan a reafirmat că evaluează dinamica actuală și din perspectiva intereselor de securitate, stabilitate și prosperitate ale Republicii Moldova, care sunt de o importanță capitală pentru România.

Statele nordice și baltice sprijină Ucraina: Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat vineri seara că statele nordice și baltice (NB8) colaborează și mai strâns pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i proteja teritoriul. Subiectul a devenit prioritar pentru liderii NB8 imedit după apariția proiectului de acord. Documentul pune Kievul în situația de a ceda teritorii Rusiei. Format din 28 de puncte și prezentat ca un posibil plan de pace susținut de Washington și Moscova, proiectul prevede și ca Ucraina să renunțe la dorința de a adera la NATO. Statele Unite ar oferi în schimb garanții de securitate. „Ne coordonăm la fel de strâns ca întotdeauna pentru a asigura o pace justă și durabilă; sprijinul nostru pentru Ucraina este deplin și necondiționat”, a transmis premierul estonian pe X, subliniind unitatea regiunii. Michal a respins clar ideea unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea rusă. „Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo; agresiunea trebuie să aibă un preț care să închidă ușa viselor imperiale”. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – amintesc constant că pacea în Europa nu poate fi obținută prin presiuni aplicate victimei agresiunii, ci prin restabilirea dreptului internațional. NB8: fără concesii teritoriale Liderii baltici și nordici au avertizat că orice acord care ar permite Rusiei să-și păstreze câștigurile teritoriale ar destabiliza securitatea europeană. Ei spun că o astfel de soluție ar crea precedentul periculos al legitimizării războiului ca instrument de politică externă. În timp ce NB8 și-a reafirmat poziția, presiunile internaționale asupra Kievului continuă să crească. Discuțiile despre termenul-limită propus de Washington pentru acceptarea sau respingerea proiectului de acord alimentează și tensiunile internaționale. Linii roșii: demnitatea și libertatea Ucrainei Ucraina nu a oferit încă o poziție finală, însă mesajele ferme din nordul Europei reduc drastic șansele acceptării unei înțelegeri care ar impune cedări teritoriale. Zelenski a anunțat că echipa sa va lucra „non-stop” pentru a îmbunătăți propunerea Statelor Unite. El spune că din toate punctele planului, două principii trebuie să rămână neatinse: demnitatea și libertatea ucrainenilor. Planul de pace schimbă frontierele Proiectul de acord în 28 de puncte, devenit public în urma unor scurgeri mediatice, a stârnit controverse internaționale. Planul include cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia și limitarea dimensiunii armatei ucrainene. Documentul propune, de asemenea, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Ucraina consideră aceste prevederi incompatibile cu suveranitatea și dreptul său la autoapărare.

Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.

Ucraina analizează la nivel tehnic planul de pace propus de SUA și cere respectarea proprieii poziții

„Studiem cu atenție toate propunerile partenerilor noștri și așteptăm aceeași atitudine corectă față de poziția, suveranitatea, siguranța cetățenilor și o pace justă a Ucrainei”, a transmis vineri, printr-un mesaj publicat pe Telegram, fostul ministru al Apărării.  Umerov a mai anunțat că discuțiile la nivel tehnic cu echipele internaționale pentru a evalua propunerea Statelor Unite pentru încheierea războiului sunt în derulare.  Planul de pace, consultat de agenția de presă Reuters, impune Kievului să cedeze întreaga regiune Donbas și să-și reducă armata la 600.000 de militari, în schimbul unor „garanții solide de securitate”, fără detalii suplimentare.  Propunerile includ și recunoașterea de facto a peninsulei Crimeea și a regiunilor Luhansk și Donețk ca rusești de către Statele Unite. În plus, forțele ucrainene ar trebui să se retragă din zone ale regiunii Donețk pe care le controlează încă.  Joi seara, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu secretarul armatei SUA, Daniel Driscoll, declarând la final că Ucraina este pregătită colaborarea cu Washingtonul  privind inițiativa de pace. 

Zelenski anunță înființarea unui grup de lucru comun cu Polonia pentru prevenirea incidentelor de sabotaj

Legat de explozia feroviară de duminică, premierul Poloniei, Donald Tusk, i-a împărtășit lui Zelenski că rețeaua Telegram a fost folosită pentru subversiuni, dar și lansarea unei campanii de dezinformare împotriva Ucrainei. Zelenski a precizat că astfel de atacuri s-au întâmplat și în Ucraina, iar autoritățile ucrainene au luat măsuri. Președintele Ucrainei a confirmat că ar putea fi vorba despre o influență rusă: „Informațiile noastre sunt aceleași: toate faptele indică faptul că în spatele tuturor acestor evenimente se află Rusia. Nimeni altcineva în afară de ruși nu este interesat de acest lucru”, se arată în mesajul scris marți de Zelenski pe X. Președintele Ucrainei a anunțat înființarea unui grup de lucru comun dintre Ucraina și Polonia, care va lucra pentru a preveni incidente similare venite din partea Rusiei, în viitor. „Ucraina este pregătită să colaboreze cu Polonia la diferite niveluri și să împărtășească toate informațiile. Am convenit să înființăm un grup ucraineano-polonez care va lucra pentru a preveni situații similare din partea Rusiei în viitor. Apreciem toată asistența acordată de Polonia și suntem întotdeauna gata să colaborăm pentru a proteja împreună viețile și pentru a contracara toate posibilele subversiuni și provocări”, a conchis Zelenski. Marți, nivelurile de alertă au fost înăsprite pe mai multe linii feroviare din Polonia, după ce au fost interceptate și alte presupuse tentative de sabotaj. Tusk a anunțat că autoritățile polone au identificat doi suspecți din Ucraina, care au colaborat cu serviciile secrete din Rusia pentru a pune la cale explozia de duminică.

Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri. 1.200 de ucraineni ar putea reveni acasă înainte de Sărbători

„Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă de a pune capăt acestui război”, a declarat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un comunicat. „Contăm, de asemenea, pe reluarea schimburilor de prizonieri de război. Au loc în prezent numeroase întâlniri, negocieri și apeluri pentru a face acest lucru posibil”, a adăugat Zelenski, potrivit Politico. Următorul schimb de prizonieri ar putea avea loc înainte de Sărbători Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat pe Telegram că a discutat, cu sprijinul mediatorilor din Turcia și Emiratele Arabe Unite, despre reluarea schimburilor de prizonieri. „Ca rezultat al acestor negocieri, părțile au convenit să activeze acordurile de la Istanbul. Acestea se referă la eliberarea a 1.200 de ucraineni”, a spus Umerov. Acordurile de la Istanbul, mediate de Turcia în 2022, stabilesc regulile pentru schimburile de prizonieri de război dintre Rusia și Ucraina. Zelenski a spus în iulie că 5.857 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă în urma schimburilor efectuate de la începutul invaziei totale ordonate de președintele rus Vladimir Putin, acum aproape patru ani. Umerov a precizat că discuțiile tehnice pentru stabilirea detaliilor următorului schimb „vor avea loc în viitorul apropiat”. Umerov a declarat că obiectivul este ca ucrainenii eliberați să poată sărbători acasă Crăciunul și Anul Nou.

Președintele Finlandei afirmă că un armistițiu în Ucraina e improbabil anul acesta

„Nu sunt foarte optimist în privința obținerii unui armistițiu sau a începerii negocierilor de pace, cel puțin anul acesta”, a spus Stubb pentru AP. El a adăugat că ar fi bine ca „până în martie” să se facă „un prim pas” spre un armistițiu. În timp ce Ucraina și UE încearcă să mențină sprijinul american pentru Kiev, Stubb este considerat unul dintre liderii europeni cu cele mai bune relații cu președintele SUA, Donald Trump. De ce a fost anulat summitul Trump–Putin de la Budapesta Președintele finlandez a spus că îi poate „explica președintelui Trump prin ce a trecut Finlanda (în conflictele cu Rusia – n.r.), cum văd situația de pe câmpul de luptă sau cum ar trebui gestionat Putin”. Dacă Trump „acceptă una din zece idei, e bine”, a adăugat Stubb. Statele Unite și-au schimbat poziția față de Ucraina, trecând luna trecută la sancționarea gigantilor energetici ruși Lukoil și Rosneft. Stubb a afirmat că Trump „a făcut o treabă excelentă”, dar a cerut și sancționarea „industriei militare sau de apărare” a Rusiei. Stubb a explicat că motivul pentru care Washingtonul a anulat întâlnirea planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost acela că SUA și-au dat seama că „rușii nu au făcut niciun pas înainte”. „Nu avea rost să îl pună pe președintele Trump într-o situație în care nu obține nicio înțelegere”, a spus el. Summitul eșuat de la Budapesta este „un alt exemplu de greșeală strategică a rușilor. Au avut o oportunitate și au ratat-o”, a spus Stubb. Zelenski: Kievul depune eforturi pentru a pune capăt conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că Ucraina depune eforturi intense pentru a găsi o modalitate de a pune capăt conflictului, atât pe linia frontului, cât și prin diplomație. „Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă reală de a pune capăt acestui război”, a spus Zelenski. „De asemenea, contăm pe reluarea schimburilor de prizonieri. Au loc multe întâlniri, negocieri și apeluri pentru a asigura acest lucru”, a adăugat el.

Kiev: Mai puțin de 30 de participanți la protestul anticorupție

Acțiunea, convocată sâmbătă în spațiul central cunoscut drept Maidanul Kievului – loc emblematic al manifestațiilor civice din Ucraina, a atras în final mai puțin de 30 de persoane. Manifestanții au început să se adune după ora prânzului în apropierea Monumentului Independenței de pe bulevardul Hreșciatik. Aproximativ jumătate dintre participanți au purtat pancarte cu mesaje critice la adresa autorităților, precum „Nu mai avem încredere, furați de la popor și de la armata Ucrainei!” sau „Fără corupție în Ucraina și fără instigatorii ei”. Fără forțe de ordine suplimentare la protest Protestatarii au cerut și „reînființarea companiei de drone de atac coordonată de Iurii Kasianov”, desființată anterior, referindu-se la unitatea pe care Kasianov a condus-o în cadrul grănicerilor ucraineni. Aceasta a fost dizolvată recent, decizie pe care reprezentanții săi au contestat-o public, susținând că echipa sa era eficientă pe front și că desființarea ar fi fost nejustificată. Acțiunea s-a desfășurat pașnic, nefiind dislocați „mai mulți ofițeri de ordine publică decât în mod obișnuit în piața centrală a capitalei”. Potrivit Interfax-Ukraine, vremea de la Kiev – înnorată, cu 11 grade Celsius și fără precipitații – nu a influențat nivelul scăzut al participării. Apelul la protest a fost lansat de câțiva activiști, printre care și Kasianov, însă majoritatea personalităților publice au ignorat inițiativa, iar în mediul online au apărut reacții critice. Protestul, preluat și distorsionat de propaganda rusă Dezaprobarea publică a protestului a fost alimentată și de îndemnurile fostului deputat Oleh Țariov -căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană și care se află în prezent în Rusia – pe care propagandiștii ruși le-au preluat și le-au amplificat. Susținătorii președintelui Volodimir Zelenski au acuzat opoziția că ar încerca să provoace proteste în timpul războiului, deși formațiunile vizate nu au lansat astfel de apeluri.

Estonia donează 3,5 milioane de euro pentru ca Ucraina să cumpere echipamente Starlink

Sprijinul a fost alocat prin Coaliția IT, pentru îmbunătățirea tehnologiei IT a Ucrainei, și susținerea în combaterea agresiunii ruse. „Este o asistență extrem de importantă pentru ei, cu un efect vizibil pe câmpul de luptă. Capacitatea Starlink este deosebit de importantă, având în vedere intenția Ucrainei de a crește semnificativ numărul de unități de drone, care necesită conectivitate la internet de mare capacitate”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia. Oficialul a precizat că Zelenski i-a cerut sprijinul. Ministrul a reamintit că Ucraina „luptă în fiecare zi pentru siguranța întregii Europe, incluzând Estonia. „Prin urmare, pe lângă arme, sprijinul în domeniul tehnologiei informației este, de asemenea, esențial, și mă bucur că putem ajuta Ucraina să-și îmbunătățească capacitățile IT și, astfel, să-și sporească șansele de victorie într-un război care face sute de victime în fiecare zi”, a declarat ministrul estonian al Apărării. Cei 3,5 milioane de euro sunt alocați pentru achiziționarea sistemelor de comunicații Starlink și provin din pachetul de asistență pentru Ucraina planificat de Estonia pentru anul 2025. În 2025, Estonia a acordat Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 0,3 % din PIB-ul țării, cumpărând ajutor militar prin intermediul companiilor estoniene. Instruirea a fost realizată de Armata estonă, iar tehnologiile militare au fost dezvoltate prin intermediul coaliției IT, condusă de Estonia și Luxemburg.

Miniștrii G7 se unesc în privința Ucrainei și Sudanului, evitând disputele comerciale cu SUA

Înalții diplomați din Grupul celor Șapte democrații industrializate și-au arătat public miercuri consensul cu privire la Ucraina și Sudan, dar au evitat subiectele controversate precum atacurile militare americane asupra ambarcațiunilor din Caraibe și comerțul, potrivit France24. Miniștrii de externe ai G7 s-au întâlnit miercuri cu ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să respingă atacurile aeriene rusești care au adus întreruperi de curent în toată țara. Andriy Sybiha a declarat că Ucraina are nevoie de sprijinul partenerilor săi pentru a supraviețui unei „ierni foarte dificile, foarte grele”. „Trebuie să mergem mai departe pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a ridica prețul agresiunii, pentru Rusia, pentru (președintele rus Vladimir) Putin, pentru a pune capăt acestui război”, a spus Sybiha. Măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei Miniștrii G7 au declarat într-o declarație comună la încheierea reuniunii de două zile că măresc costurile economice pentru Rusia și explorează măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei. Canada a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva celor implicați în dezvoltarea și desfășurarea de drone, iar Marea Britanie, cu o zi mai devreme, a promis bani pentru infrastructura energetică a Ucrainei. Secretarul de stat american Marco Rubio nu a făcut anunțuri imediate despre noi inițiative americane, dar a declarat pe rețelele de socializare că întâlnirea a analizat modalități „de a consolida apărarea Ucrainei și de a pune capăt acestui conflict sângeros”. Sudanul sfâșiat de război În declarația lor comună, miniștrii G7 au condamnat ferm recenta escaladare a violenței în Sudanul sfâșiat de război , iar Rubio a criticat situația umanitară și a spus că „trebuie făcut ceva” pentru a întrerupe armele și alte forme de sprijin pe care le primesc Forțele de Sprijin Rapid paramilitare în lupta lor cu armata sudaneză. G7 este format din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia. Anand i-a invitat, de asemenea, la reuniunea care a început marți pe miniștrii de externe ai Australiei, Braziliei, Indiei, Arabiei Saudite, Mexicului, Coreei de Sud, Africii de Sud și Ucrainei.