Comisia Europeană mobilizează investiții și parteneriate pentru reconstrucția Ucrainei la ReBuild Ukraine
Oficialii europeni vor fi prezenți, joi și vineri, la ReBuild Ukraine, eveniment organizat la Varșovia. Comisia va prezenta, în cadrul forumului, planurile sale pentru sprijinirea reconstrucției, relansării economice și consolidării parteneriatelor UE-Ucraina. Participarea reprezentanților Comisiei Europene are loc sub umbrela inițiativei Team Europe, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și cu birourile lor de promovare a comerțului. Scopul principal este consolidarea legăturilor economice dintre companiile europene și cele ucrainene și atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii, industriei și economiei Ucrainei. 40 de țări vor să participe la reconstrucția Ucrainei Programul include Conferința de Investiții UE-Ucraina, ateliere tematice dedicate mediului de afaceri și inovării, precum și o platformă de matchmaking – un spațiu de întâlnire pentru companii care caută parteneri de afaceri. La ediția din acest an participă peste 900 de reprezentanți ai firmelor, autorităților și organizațiilor din peste 40 de țări. În total, sunt programate peste 1.200 de întâlniri directe între companii interesate să colaboreze în proiecte de investiții, reconstrucție sau dezvoltare tehnologică, desfășurate atât online, cât și la fața locului. Oportunități pentru companii la standul UE Pe scena dedicată Uniunii Europene vor avea loc peste 25 de sesiuni de prezentare, cu vorbitori din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Alianței Ucrainene a Clusterelor, Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei și din sectorul privat. Vizitatorii sunt invitați să discute cu experți ai Comisiei la standul Uniunii Europene, unde pot afla mai multe despre instrumentele de investiții, inițiativele de digitalizare și programele de sprijin pentru antreprenoriat – precum Erasmus pentru Tinerii Antreprenori – dar și despre rețelele europene de afaceri, cum sunt Enterprise Europe și Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor.
Scandalul de corupție din Ucraina ia amploare. Ucraina demite consiliul de supraveghere al Energoatom după anchetă
Autoritățile ucrainene au înlocuit consiliul de supraveghere al agenției pentru energie nucleară Energoatom, după ce a fost deschisă o anchetă privind presupuse acte de corupție, a declarat marți prim-ministrul Iulia Svyrydenko. „Va fi efectuat un nou audit al companiei”, a declarat Svyrydenko pe Telegram, relatează Reuters. Biroul anticorupție din Ucraina a anunțat luni deschiderea unei anchete asupra sectorului energetic al țării, prin care se suspectează o posibilă schemă de mită în valoare de 100 de milioane de dolari, ce implică compania nucleară de stat. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, biroul anticorupție a spus că în spatele acestei scheme se afla o „organizație criminală de nivel înalt”, condusă de un om de afaceri, și din care făceau parte un fost consilier al ministrului energiei, șeful securității Energoatom și patru angajați din „serviciile administrative”. „În total, aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin această așa-numită spălătorie”, se arată în declarație. În acest moment, Energoatom gestionează trei centrale nucleare, care furnizează Ucrainei mai mult de jumătate din energia electrică. „Consilierul ministrului și directorul de securitate al Energoatom au preluat controlul asupra tuturor achizițiilor companiei și au creat condiții în care toți contractanții Energoatom erau obligați să plătească beneficii ilegale”, a declarat Oleksandr Abakumov, șeful departamentului de investigații al biroului anticorupție. El a precizat că cei implicați în schemă au discutat în octombrie despre creșterea ratei comisioanelor la 15% în timpul construcției structurilor de protecție la o centrală nucleară. Conform anchetatorilor, partenerii Energoatom erau obligați să ofere mită de 10-15% pentru a evita blocarea plăților pentru servicii sau bunuri. „O întreprindere strategică cu un venit anual de peste 200 de miliarde de grivne (4,79 miliarde de dolari) era gestionată nu de funcționarii corespunzători, ci de terți care nu aveau autoritate oficială”, au mai spus procurorii.
Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
Valentin Stan: Zelenski i-a transmis lui Nicușor Dan să lase discuțiile și să bage BANII în Ucraina
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Zelenski ar cere mai mulți bani de la România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Avem deficit mai mare decât era atunci când am presupus noi că dacă facem toate nebuniile lui Bolojan, s-ar putea să se producă ceva care să ne tragă puțin în jos. Nu, nu ne trage. Suntem mai rău decât eram înainte, pentru că suntem exact atât de proști și mafia e pe noi cât casa. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Zelenski cere mai mulți bani de la România. Nicușor Dan, susține istoricul, nu ar dori să mai dea bani Ucrainei. În acest sens, a încercat să prezinte un comunicat de presă ceva mai evaziv. Ca răspuns, susține Stan, Zelenski a prezentat un comunicat de patru ori mai lung și mai suculent. Nicușor Dan, adaugă istoricul, a înțeles că suntem cu deficitul mai rău decât înainte de toate măsurile Guvernului Bolojan. Istoricul susține că aceasta ar fi fost și motivarea lui Dan de a cere amânare în a da bani mai departe Ucrainei. Ucraina trebuie să câștige acest război, deoarece luptă pentru… La nivel bilateral a convenit să continuăm. Ce-i asta? Da, asta vă spune șeful vostru. Numai că ălălaltul, cu care a vorbit, nu e de colea. Ăsta a ieșit cu comunicatul așa, ca noi să nu știm despre ce e vorba. Iar ăla a înțeles că domnul Nicușor parcă n-ar prea vrea. Așa că i-a tras un comunicat mai suculent, ca să afle și românii despre ce este vorba. Ia uite, mă, despre ce a fost vorba. După ce ți-a zis Nicușor că hai, că să câștige Ucraina, crezând că îl fentează pe Zelenski, că și scapă așa… Noi ținem cu Ucraina, să învingă Ucraina, să fie bine, vă dăm tot ce avem, că v-am mai dat, dar mai lăsați-ne puțin că de câte TVA-uri am crescut, s-a dus dracul în cap economia României. Avem deficit mai mare decât era atunci când am presupus noi că dacă facem toate nebuniile lui Bolojan, s-ar putea să se producă ceva care să ne tragă puțin în jos. Nu, nu ne trage, suntem mai rău decât eram înainte, pentru că suntem exact atât de proști și mafia e pe noi cât casa. Și-atunci poate ne mai păsuiește Zelenski. Numai că Zelenski nu vrea să ne păsuiască așa că și-a pus propriul comunicat. Am discutat despre asistența suplimentară. Poftim? Despre importanța… Îi spune lui Nicușor, băi, nu umbla la mine, lasă vraja, bagă banul. Banu’ jos… Ăla a pus un comunicat de patru ori mai lung decât a lui Nicușor, ca să vadă toată lumea că nu ne jucăm și că trebuie să băgați bani, românilor.
Blocajul guvernului american duce la întârzierea livrărilor de arme SUA către partenerii NATO
Potrivit unei estimări a Departamentului de Stat, citate de Axios, blocajul administrativ a afectat vânzările de armament destinate sprijinirii aliaților și, indirect, Ucrainei. În timp ce guvernul american se confruntă cu cea mai lungă perioadă de nefuncționare din ultimii ani – ajunsă la a 40-a zi – întârzierea livrărilor de arme SUA a afectat transferurile de echipamente critice, precum rachetele AMRAAM, sistemele de luptă Aegis și lansatoarele HIMARS. Printre țările vizate se numără Danemarca, Croația și Polonia, state membre NATO care furnizează la rândul lor armament Ucrainei. Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că aceste întârzieri „prejudiciază atât aliații și partenerii noștri, cât și industria americană de apărare”. Potrivit surselor, Biroul de Afaceri Politico-Militare funcționează în prezent cu doar un sfert din personalul necesar, după ce numeroși angajați au fost trimiși în concediu fără plată. Legea americană privind controlul exporturilor de arme impune o analiză a Congresului pentru fiecare tranzacție, proces care s-a blocat din cauza lipsei personalului administrativ. Astfel, licențele pentru companiile private de apărare și acordurile interguvernamentale au fost amânate. Oficialii republicani acuză democrații că obstrucționează aceste vânzări vitale pentru aliați. „Democrații blochează vânzările de arme esențiale, ceea ce dăunează bazei industriale a SUA și pune în pericol securitatea noastră și a partenerilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. Senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe, a avertizat că „China și Rusia profită de aceste întârzieri pentru a-și consolida influența militară”.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, respinge utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public de televiziune STVR și vin pe fondul discuțiilor Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei cu fonduri provenite din activele băncii centrale ruse înghețate, scrie Bloomberg. „Slovacia nu va participa la niciun program juridic sau financiar de confiscare a activelor înghețate dacă aceste fonduri ar fi cheltuite pentru costuri militare în Ucraina”, a afirmat premierul Fico. Liderul slovac a adăugat că sprijinirea financiară a Ucrainei cu 140 de miliarde de euro ar însemna prelungirea războiului cel puțin încă doi ani. „Vrem să punem capăt războiului sau îl alimentăm?”, a spus Fico, apărand o poziție pe care o definește „pro-pace”. Uniunea Europeană explorează opțiuni pentru a utiliza activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, care se confruntă cu necesitatea unor resurse financiare noi până la începutul anului 2026. Totuși, negocierile au întâmpinat obstacole. Belgia, unde se află o mare parte din aceste active, solicită garanții suplimentare pentru a nu fi trasă la răspundere în legătură cu riscurile împrumuturilor propuse. Robert Fico este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sancțiunile împotriva Rusiei. Deși anterior a amenințat că va bloca măsurile europene, în trecut a acceptat sancțiunile după ce a obținut anumite concesii. Cu toate acestea, premierul slovac respinge categoric ideea de a folosi activele rusești pentru a finanța Ucraina, argumentând că aceasta nu ar servi decât prelungirii conflictului. Astfel, poziția Slovaciei complică procesul Uniunii Europene de a găsi o soluție financiară pentru Ucraina, în timp ce tensiunile privind responsabilitatea și riscurile asociate cu aceste fonduri rămân ridicate.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
140 de mine marine, descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului
140 de mine marine au fost descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina, susține Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării. Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a participat vineri la prezentarea, în Portul Militar Constanța, a vânătorului de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, fost HMS PEMBROKE în Marina Regală Britanică, achiziționat de Guvern. El a scris sâmbătă pe Facebook despre căpitan-comandor Mădălina Drăgan-Ghigalău și echipajul navei „Căpitan Constantin Dumitrescu”. Operațiuni de deminare în Marea Neagră „Am cunoscut-o pe doamna comandor care a condus echipajul vânătorului de mine „Căpitan Constantin Dumitrescu” într-o misiune de 41 de zile și peste 4.000 de mile marine, din Marea Nordului până la Constanța. Este comandantul navei, o profesionistă desăvârșită, cu o echipă remarcabilă în spate. Cu această navă și cu echipajul condus de doamna căpitan-comandor, România va participa în operațiunile de deminare în Marea Neagră – o misiune vitală pentru libertatea de navigație și siguranța rutelor comerciale”, adaugă Ionuț Moșteanu. El spune că, de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Rusia, au fost descoperite și neutralizate peste 140 de mine marine, iar peste 11.000 de nave comerciale au navigat în siguranță pe culoarele marcate de forțele aliate.
Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: NATO a depășit Rusia în producția de muniție
Atac cu drone asupra unor depozite de petrol, trenuri și facilități logistice din Crimeea Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat, vineri, că dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit un depozit de petrol și facilități logistice în peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Depozitul de petrol din apropierea satului Hvardiiske, la doar 20 de kilometri nord de Simferopol, a fost lovit, iar un rezervor RVS-400 plin – destinat depozitării petrolului, produselor petroliere și altor lichide – a fost distrus, au afirmat Forțele de Operațiuni Speciale, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina obține 300 de milioane de metri cubi de gaz american, pe fondul atacurilor rusești Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă. Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. „Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz. Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu Trump Speculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”. Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guverne Potrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun. Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din Rusia Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei. Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare. HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent. Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă. În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear. În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune. Sancțiunile occidentale nu sunt eficiente Hodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”. „Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată. În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum. Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție” NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței. Linii de producție noi se deschid în permanență „În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare