Războiul din Ucraina, ziua 1.344. Zelenski confirmă prima utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta împotriva Rusiei
Avioane poloneze interceptează un avion de recunoaștere rus deasupra Mării Baltice Două avioane de vânătoare poloneze MiG-29 au escortat aeronava din zona de responsabilitate, au declarat forțele armate poloneze, raportând că avionul rus „nu a încălcat spațiul aerian polonez”. Armata ucraineană retrage afirmația potrivit căreia trupele ruse au intrat în periferia orașului Myrnohrad, din regiunea Donețk Hryhorii Shapoval, purtătorul de cuvânt al departamentului de comunicare al Grupului de Forțe Est, a declarat pe 28 octombrie la televiziunea națională că trupele ruse se află la periferia orașului, unde au loc lupte de stradă. Ucraina a folosit pentru prima dată în luptă rachetele cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta, produse pe plan intern, a declarat președintele Volodimir Zelenski jurnaliștilor pe 27 octombrie, lăudând eficacitatea acestora. „Facem tot ce putem pentru a ne asigura că anul acesta nu vom încerca doar una, două sau trei, ci vom face o încercare serioasă (de a face mai mult)”, a declarat Zelenski într-o ședință cu ușile închise, conform relatărilor postului public ucrainean Suspilne. Fostul primar al orașului Odesa acuzat de neglijență în gestionarea inundațiilor mortale Controversatul fost primar al orașului Odesa, Hennadiy Trukhanov, a fost acuzat de neglijență în gestionarea unei furtuni puternice și a inundațiilor care au devastat orașul de coastă la sfârșitul lunii trecute, a confirmat Parchetul General pe 29 octombrie. Istoricii spun că atenția lui Putin asupra Ucrainei atinge nivelul obsesiei Istoria comună ruso-ucraineană a fost marcată de secole de subjugare și represiune. Liderii ruși și sovietici, de la țari la Iosif Stalin, au privit națiunea ucraineană cu suspiciune. Cu toate acestea, Serghei Radcenko, istoric specializat în politica externă sovietică și rusă, spune că obsesia pentru Ucraina este „proprie lui Putin”. „Dacă priviți în urmă decenii pentru a vedea cum liderii sovietici și ruși s-au inspirat din istorie, veți observa că, deși au făcut cu toții asta, nu au fost obsedați de ea”, a declarat el pentru Kyiv Independent. Hrytsak leagă acest lucru direct de invazia la scară largă. Deși recunoaște că relațiile ruso-ucrainene ar fi dificile indiferent cine se află la Kremlin, istoricul ucrainean consideră că obsesia lui Putin pentru Ucraina joacă un rol important. Pentru el, este o chestiune personală, adaugă Hrytsak. Atacuri ucrainene asupra unei rafinării de petrol și a unei uzine chimice din vestul Rusiei Ucraina ar fi lovit, în cursul nopții de marți spre miercuri, o rafinărie de petrol și o uzină chimică din regiunile vestice ale Rusiei. Zelenski ordonă Ucrainei să înceapă exportul de armament controlat începând din noiembrie Președintele Volodimir Zelenski a dispus Ministerului Apărării de la Kiev să lanseze, începând cu luna noiembrie, un program de „export controlat” al armamentului ucrainean, pe fondul creșterii rapide a industriei de apărare și a producției de drone. Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA arată că preşedintele rus Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor militare şi economice, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să relanseze eforturile de pace. Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energetic Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţii că a discutat la Kiev cu ministrul olandez de Externe, David van Weel, despre situaţia critică a sistemului energetic ucrainean şi despre utilizarea activelor ruse îngheţate pentru reconstrucţia ţării.
Războiul din Ucraina, ziua 1.344. Istoricii spun că atenția lui Putin asupra Ucrainei atinge nivelul obsesiei / O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA: Putin nu e dispus să cedeze
Istoria comună ruso-ucraineană a fost marcată de secole de subjugare și represiune. Liderii ruși și sovietici, de la țari la Iosif Stalin, au privit națiunea ucraineană cu suspiciune. Cu toate acestea, Serghei Radcenko, istoric specializat în politica externă sovietică și rusă, spune că obsesia pentru Ucraina este „proprie lui Putin”. „Dacă priviți în urmă decenii pentru a vedea cum liderii sovietici și ruși s-au inspirat din istorie, veți observa că, deși au făcut cu toții asta, nu au fost obsedați de ea”, a declarat el pentru Kyiv Independent. Hrytsak leagă acest lucru direct de invazia la scară largă. Deși recunoaște că relațiile ruso-ucrainene ar fi dificile indiferent cine se află la Kremlin, istoricul ucrainean consideră că obsesia lui Putin pentru Ucraina joacă un rol important. Pentru el, este o chestiune personală, adaugă Hrytsak. Atacuri ucrainene asupra unei rafinării de petrol și a unei uzine chimice din vestul Rusiei Ucraina ar fi lovit, în cursul nopții de marți spre miercuri, o rafinărie de petrol și o uzină chimică din regiunile vestice ale Rusiei. Zelenski ordonă Ucrainei să înceapă exportul de armament controlat începând din noiembrie Președintele Volodimir Zelenski a dispus Ministerului Apărării de la Kiev să lanseze, începând cu luna noiembrie, un program de „export controlat” al armamentului ucrainean, pe fondul creșterii rapide a industriei de apărare și a producției de drone. Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA arată că preşedintele rus Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor militare şi economice, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să relanseze eforturile de pace. Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energetic Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţii că a discutat la Kiev cu ministrul olandez de Externe, David van Weel, despre situaţia critică a sistemului energetic ucrainean şi despre utilizarea activelor ruse îngheţate pentru reconstrucţia ţării.
Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energetic
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că s-a întâlnit la Kiev cu ministrul de Externe al Ţărilor de Jos, David van Weel, pentru a discuta despre cele mai urgente provocări cu care se confruntă Ucraina, atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice şi necesitatea întăririi apărării aeriene. „Am discutat despre situaţia energetică, una dintre cele mai presante probleme ale momentului. Sunt recunoscător pentru noul pachet de sprijin oferit Ucrainei de către Ţările de Jos pentru sectorul energetic. Rusia continuă să lovească zilnic infrastructura energetică, de gaze şi de apă, iar acest ajutor este esenţial”, a transmis Zelenski. Liderul ucrainean a precizat că una dintre priorităţile principale este consolidarea armatei, a sistemului de apărare aeriană şi a capacităţii de refacere a infrastructurii energetice. Zelenski a anunţat că a discutat şi despre posibilitatea utilizării activelor ruseşti îngheţate în beneficiul Ucrainei, o măsură pe care Olanda o sprijină. Cei doi oficiali au abordat şi tema tragerii la răspundere a Rusiei pentru crimele de război. „Suntem recunoscători Ţărilor de Jos pentru rolul lor în înfiinţarea Tribunalului Special privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi pentru sprijinul constant oferit”, a mai spus preşedintele ucrainean.
Robert Fico anunță că Slovacia nu va participa la niciun program al UE pentru finanțarea ajutorului militar pentru Kiev
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că țara nu va participa la niciun program al UE care vizează finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina, relatează Reuters. „Refuz să permit Slovaciei să participe la orice schemă financiară menită să ajute Ucraina să gestioneze războiul și cheltuielile militare”, a spus Fico duminică, în cadrul unei conferințe de presă televizată. Premierul slovac a lansat și critici privind sancțiunile UE împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, afirmând că acestea afectează mai mult Europa. Anunțul lui Fico vine în contextul în care odată cu venirea sa la putere în 2023, Slovacia a oprit ajutorul militar de stat pentru Ucraina. Premierul slovac are o opinie diferită față de celelalte țări membre UE în privința războiului, afirmând că soluția nu se află pe câmpul de luptă. În această săptămână, liderii UE au convenit să răspundă „nevoilor financiare urgente” ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Totuși, aceștia au amânat aprobarea unui plan de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Kiev.
Donald Tusk: Zelenski este pregătit să lupte împotriva Rusiei pentru încă doi sau trei ani
Potrivit premierului polonez, mărturisirea a fost făcută de Zelenski în timpul celei mai recente conversații dintre cei doi oficiali. „Nu am nicio îndoială că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Acum, întrebarea principală este câte victime vom avea. Președintele Zelenskyy mi-a spus, (n.r. –joi), că speră ca războiul să nu dureze zece ani, dar că Ucraina este pregătită să lupte încă doi, trei ani”, a declarat Tusk, pentru The Sunday Times. Tusk a adăugat că invazia la scară largă lansată de Rusia este dăunătoare pentru economia Rusiei, dar destabilizarea internă l-ar face pe Vladimir Putin să devină mult mai agresiv. „Rușii se află într-o situație foarte dificilă (n.r. – din punct de vedere economic). Înseamnă asta că putem spune că suntem învingători? Deloc. Ei au un mare avantaj față de Occident, și în special față de Europa: sunt gata să lupte” a declarat Tusk. Anterior, premierul Poloniei, Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să pună presiune pentru ca Ucraina să cedeze teritorii Federației Ruse. „Niciunul dintre noi nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în ceea ce privește concesii teritoriale. Ar trebui să exercităm cu toții presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta agresiunea. Concilierea nu a fost niciodată o cale către o pace justă și durabilă”, a declarat Tusk.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.341. Zelenski cere aliaților din Europa să-i apere țara de atacurile Rusiei/Trump, neclintit în decizia luată
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 26 octombrie 2025, în a 1.341-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski i-a îndemnat, din nou, pe aliații din Europa ai Ucrainei să apere cerul țării sale, apel lansat la câteva ore după ce ultimele bombardamente ale Rusiei au ucis patru persoane și au rănit alte circa 20 în timpul nopții. Cu o zi înainte, Zelenski și aliații săi s-au reunit la Londra pentru a discuta despre livrări de arme cu rază de acțiune lungă și de sisteme de apărare aeriană. Zelenski vrea sisteme Patriot „Partenerii noștri dispun de sistemele necesare și pot, deja, să ajute la apărarea Ucrainei contra rachetelor balistice ruse utilizate în aproape toate atacurile”, a explicat liderul ucrainean. În mesajul său, el a declarat că acordă „o atenție particulară sistemelor Patriot”, costisitoarele baterii antiaeriene de concepție americană. Zelenski a mai anunțat că, de la începutul anului, „Rusia a lansat circa 770 de rachete balistice și peste 50 de rachete Kinjal hipersonice”, care sunt extrem de dificil de interceptat de către apărarea aeriană. În ultimul atac, Rusia a lansat asupra Ucrainei „nouă rachete balistice Iskander-M și 64 de drone de atac și de alte tipuri”. Forțele aeriene ucrainene susțin că au distrus 50 de drone și patru rachete. Atacul a ucis două persoane și a rănit alte 12 la Kiev. De asemenea, în centrul țării, la Dnipropetrovsk, un membru al echipelor de salvare și o femeie au fost uciși, iar alte opt persoane, rănite. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit „companii ale complexului militaro-industrial ucrainean, precum și obiective de infrastructură energetică ce permit funcționarea lui”. Odată cu scăderea temperaturilor, Rusia și-a înmulțit atacurile asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei. Trump, de neclintit: nu se vede cu Putin! Pe de altă parte, Donald Trump și-a reconfirmat poziția – nu intenționează să se vadă cu Vladimir Putin până când nu va considera că există un acord pentru a asigura pacea între Rusia și Ucraina. „Ar trebui să știu că vom ajunge la un acord”, le-a spus Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului său Air Force One, răspunzând la o întrebare despre ce l-ar putea convinge să organizeze un nou summit cu Vladimir Putin. „Nu o să-mi pierd timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar acest lucru a fost foarte dezamăgitor”, a mai arătat liderul american. Sâmbătă, el s-a întâlnit, la bordul avionului său, cu emirul și premierul Qatarului pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza, în timpul unei escale în drumul său către Malaezia. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
MAE reacționează după ce Ucraina a anunțat că va închide mai multe licee cu predare în limba română în regiunea Cernăuți
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă, MAE a anunțat că „susține ca prioritar accesul la limba română şi în afara granițelor României şi acordă atenție specială procesului de implementare a reformei educaționale din Ucraina („Noua Școală Ucraineană”), aflat în curs, inclusiv din perspectiva implicațiilor pentru asigurarea dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române”. MAE a mai menționat faptul că a transmis „imediat pe canale diplomatice că această listă orientativă a liceelor academice din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime formulate de reprezentanții minorității românești”. În plus, MAE a solicitat părții ucrainene să fie identificate soluții „care să nu afecteze negativ exercițiul dreptului la educație al etnicilor români care doresc să studieze în limba maternă”. MAE: Am semnalat ferm că nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral Ministerul Afacerilor Externe de la București a mai menționat faptul că „anunțul privind liste de lucru propuse de autoritățile din Cernăuți în cadrul reformei instituțiilor de educație este un document de etapă, nu o decizie”, iar semnalul ferm a fost că anunțul „nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral”. Vineri, la Iași, președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre decizia autorităților ucrainene privind închiderea mai multor licee cu predare în limba română. În replică, șeful statului a declarat că „este o lege care este prevăzută a intra în vigoare în 2027 și vă asigur, în ceea ce privește liceele românești, că până în septembrie 2027 această prevedere nu li se va aplica”.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.340. Aliații europeni ai Kievului au decis să crească presiunea asupra Moscovei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 25 octombrie 2025, în a 1.340-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Aliații Kievului sunt hotărâți să sporească presiunea asupra Moscovei, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, care a cerut utilizarea activelor rusești înghețate cu scopul de a finanța apărarea ucraineană. Londra vrea banii Rusiei „Coaliția voinței”, care reunește aproape 30 de țări, în special europene, care susțin Kievul, s-a reunit vineri după-amiază. Acești aliați s-au înțeles „asupra unui plan clar” pentru a ajuta Ucraina până la sfârșitul anului, a afirmat liderul britanic într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a anunța, totuși, un angajament concret. Aliații Kievului sunt „hotărâți” să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin „de la câmpul de luptă până la economia sa război”, a spus Keir Starmer. Mai mult, Starmer a cerut ca aliații se pună de acord „pentru a duce la bun sfârșit munca” asupra utilizării activelor rusești înghețate. Astfel, „Regatul Unit este pregătit să acționeze concertat cu Uniunea Europeană pentru a face să avanseze aceasta cât mai rapid posibil, cu scopul ca aceste fonduri să fie îndreptate spre Ucraina”. Deblocarea acestor active ar permite în special finanțarea furnizării unor „sisteme cu rază lungă de acțiune”. Reuniunea „Coaliției voinței” la Londra s-a desfășurat în format hibrid: premierul danez Mette Frederiksen, omologul său olandez Dick Schoof și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au fost prezenți fizic. Alți 20 de lideri – între care președintele francez Emmanuel Macron – au participat prin videoconferință. Imobilizate de sancțiunile occidentale, activele rusești însumează circa 210 miliarde de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
O țară europeană anunță că este pregătită să desfășoare forțe în Ucraina, dacă va fi necesar, în 2026
Într-o audiere în Comisia Apărării din Adunarea Naţională, Schill a subliniat în repetate rânduri în fața deputaților angajamentul Franței față de aliații săi și a afirmat că „anul 2026 va fi sub semnul coalițiilor”, scrie BMFTV. „Vom fi pregătiți să desfășurăm forțe în cadrul garanțiilor de securitate, dacă va fi necesar, în beneficiul Ucrainei”, a fost mesajul transmis de Schill în fața Comisiei Apărării din Adunarea Națională din Franța. Anunțul său vine la o zi după ce un general de rang înalt a avertizat că armata franceză trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei, patru ani” împotriva Rusiei. Pierre Schill a dat, totodată, asigurări că armata franceză este pregătită să gestioneze simultan „trei alerte”, inclusiv cea a unei potențiale desfășurări în Ucraina. În paralel, el a făcut mențiuni despre „nivelul de urgență națională”, cu „7.000 de soldați gata să plece cu perioade de alertă eșalonate de la 12 ore la cinci zile, inclusiv pentru misiuni naționale suverane”, și „alerta de prim rang a NATO”, ARF 2026, care va fi „structurantă”. Potrivit publicației La Dépêche, de câteva luni, Franța discută despre proiectul de trimitere a trupelor pentru menținerea păcii în Ucraina. În luna martie 2025, președintele Franței, Emmanuel Macron, a precizat că soldații francezi nu vor fi trimiși pe front, ci în „locuri strategice prestabilite” pentru a garanta pacea sau a descuraja orice nouă agresiune.