Etichetă: ucraina

Războiul din Ucraina, ziua 1339. Ucraina cere aliaților arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune presiune pe Rusia / Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat vineri aliaților din cadrul „Coaliției celor dornici” să sporească capacitățile Ucrainei în materie de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a crește presiunea asupra Rusiei în vederea negocierilor privind războiul. Herson, devastat de bombardamentele rusești Atacurile cu artilerie rusească au zguduit orașul Herson, iar înregistrări video surprind mai multe explozii în zone rezidențiale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, atacurile s-au soldat cu doi morți și 21 de răniți. Marea Britanie și Franța solicită sprijin pentru arme cu rază lungă de acțiune Marea Britanie și Franța cer ca Ucraina să primească arme cu rază lungă de acțiune, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski avertizează că se profilează un „dezastru umanitar”, scrie The Kyiv Independent. Potrivit guvernului britanic, reuniunea care urmează să aibă loc se va concentra pe modul în care aliații „pot consolida și mai mult poziția Ucrainei și slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul”. Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Un bărbat a detonat o grenadă pe o platformă de tren din Ucraina: patru morți și 12 răniți Regele Charles îl primește pe Zelenski la Castelul Windsor: A treia întâlnire din acest an Regele Charles al III-lea l-a primit vineri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Castelul Windsor, în cadrul unei ceremonii oficiale cu toate onorurile. Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic și liderul de la Kiev. Viktor Orban: Uniunea Europeană a ales războiul Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acuzat joi Uniunea Europeană că instigă războiul din Ucraina și împiedică eforturile de pace ale președintelui american Donald Trump. Trump, replică pentru Putin: „Vă voi informa peste șase luni”. Sancțiunile SUA împotriva Rusiei se intensifică Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat provocator la declarațiile omologului său rus, Vladimir Putin, privind noile sancțiuni americane impuse sectorului energetic al Rusiei. Merz: Filiala germană a Rosneft va primi o derogare de la noile sancțiuni americane Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca filiala germană a companiei rusești Rosneft să fie exceptată de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite sectorului petrolier rus. Ministrul german al Economiei vizitează Kievul pentru a susţine Ucraina în sectorul energetic Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a sosit vineri la Kiev, subliniind eforturile Berlinului de a ajuta Ucraina să-şi repare infrastructura energetică după ce recentele atacuri ruseşti au avariat grav reţeaua electrică. Coreea de Nord construiește un memorial pentru soldații săi uciși în războiul din Ucraina Regimul de la Phenian a început construcția unui memorial dedicat militarilor nord-coreeni morți în timpul luptelor din Ucraina, unde au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse. Kim Jong Un a lăudat implicarea acestora, spunând că au contribuit la „victoria decisivă” a Rusiei. Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera. Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova. Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții. Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei. Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc. SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina. Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră . Evenimente cheie din ultimele 24 de ore Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk. Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești. Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică. Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene. Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale. Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat

UE votează să susțină Ucraina până în 2027 cel puțin. Sumele uriașe care transformă Uniunea Europeană în principalul susținător al Kievului

La reuniunea Consiliului European de joi, liderii UE au confirmat oficial sumele uriașe investite până acum în sprijinul Ucrainei: 177,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor membre, de la începutul războiului. Iar mesajul a fost clar: sprijinul nu doar că va continua, ci va deveni „regulat și previzibil” pe termen lung. Câți bani au fost promiși pentru 2025 Din declarația finală adoptată ieri, reiese că în anul 2025 UE a pus deja la dispoziția bugetului Ucrainei 20,5 miliarde de euro, împărțiți astfel: 6,5 miliarde de euro prin programul special „Ukraine Facility”, 14 miliarde de euro prin inițiativa G7 ERA, bani acoperiți din profiturile obținute din activele rusești înghețate în Europa Cu alte cuvinte, o parte din sprijinul actual pentru Ucraina este deja finanțat indirect de Rusia, prin dobânzile generate de fondurile sale blocate. UE se angajează să plătească și în 2026-2027 Concluziile summitului arată că statele membre s-au angajat să găsească soluții pentru a acoperi și nevoile financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, inclusiv pentru armată și apărare. Consiliul a cerut Comisiei Europene să vină „cât mai rapid” cu propuneri concrete. Ce se întâmplă cu activele rusești Un punct esențial al discuțiilor de ieri a fost legat de activele rusești înghețate – peste 200 de miliarde de euro, aflate în mare parte în sistemul financiar european. Liderii UE au decis că aceste active vor rămâne blocate „până când Rusia își încheie agresiunea și plătește pentru distrugerile provocate”. Între timp, profiturile generate de aceste fonduri vor continua să fie direcționate către sprijinul Ucrainei. În documentul oficial adoptat ieri, liderii europeni au transmis că Ucraina poate conta pe UE „pe termen lung”, iar sprijinul financiar va continua, indiferent de contextul politic intern al statelor membre

Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia

Investigație presa ucraineană: Ofițeri ruși antrenează copii ucraineni pentru război Ofițeri ruși de rang înalt organizează antrenamente militare pentru copii ucraineni din teritoriile ocupate și administrează centre de militarizare a copiilor. Este vorba despre activitatea centrului de educație militar-patriotică Voin înființat în 2022, relatează Ukrainska Pravda. Adolescenții ucraineni din zonele ocupate ale regiunilor Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk urmează instruire militară la centrul Voin din tabăra sportivă de apărare Avangard din regiunea Volgograd din Rusia, iar unul dintre obiective este pregătirea tinerilor pentru serviciul în forțele armate ruse. Copiii ucraineni de acolo sunt supuși unui tratament dur și sunt învățați să opereze drone, să sape tranșee, să curețe și să mineze zone și să folosească grenade și arme de foc. Casa Albă: Trump dorește ca întâlnirea cu Putin să fie „o utilizare eficientă a timpului său” Purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, a fost întrebată ce anume l-a determinat pe președintele american să ia o „decizie radicală” în privința Rusiei în ultima săptămână, inclusiv impunerea de sancțiuni ieri. „Președintele a susținut întotdeauna că va impune sancțiuni Rusiei atunci când va considera că este oportun și necesar, iar ieri a fost acea zi”, a spus Leavitt, potrivit Sky News. „Cred că președintele și-a exprimat de mult timp frustrarea față de Vladimir Putin și, sincer, față de ambele părți implicate în acest conflict. (…) Dar vrem să ne asigurăm că această întâlnire va avea un rezultat tangibil și pozitiv și că va fi o utilizare bună a timpului președintelui”, a mai spus Leavitt. Ucraina anchetează „crime de război” după ce cinci civili ar fi fost împușcați mortal în Donețk Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru crime de război în urma unui atac semnalat în regiunea Donețk din estul țării. Cinci civili au fost împușcați mortal de forțele ruse în satul Zvanivka, situat pe linia frontului, a declarat un martor, potrivit Sky News. Procuratura regională a declarat într-un comunicat că un bărbat, cei doi fii ai săi și doi vecini au fost uciși luni în localitate. „Procurorii au interogat-o și au înregistrat dovezi ale unei alte crime de război împotriva populației civile”, se arată în declarație. Putin afirmă că Rusia nu va ceda în fața sancțiunilor SUA și susține că summitul de la Budapesta a fost „amânat” Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi noile sancțiuni impuse de SUA , calificându-le o încercare de a constrânge Moscova. În declarațiile sale pentru jurnaliști, Putin a afirmat că „nicio țară care se respectă nu face nimic sub presiune”, scrie The Kyiv Independent. Șeful Kremlinului a descris sancțiunile ca fiind un „act neprietenos” care ar dăuna relațiilor dintre Rusia și SUA, dar a încercat să minimizeze impactul potențial al acestora asupra economiei ruse. Ucraina folosește arme cu rază lungă de acțiune produse local, cu rază de până la 3.000 km, spune Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a declarat, la summitul Uniunii Europene, că Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate în țară, cu o rază de până la 3.000 de kilometri, și că lucrează la extinderea producției acestora cu sprijin financiar internațional. Liderul ucrainean a subliniat că aceste capacități reprezintă tehnologie de ultimă generație și că guvernul său caută finanțare suplimentară pentru a extinde producția. „Avem capabilități clare, produse în Ucraina, cu raze de acțiune între 150 și 3.000 de kilometri. Întrebarea este cum obținem finanțarea necesară pentru a produce aceste arme la scară mare”, a spus Zelenski. Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi la summitul Uniunii Europene adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a transmis mulțumiri liderilor europeni și Statelor Unite pentru sprijinul continuu acordat Kievului. Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus. Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme. Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan.  Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent. Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului

Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar

Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Adevărul înseamnă mereu presiune și aceasta este ceea ce apasă asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru această zi și pentru presiunea prin sancțiuni”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a menționat că este recunoscător și Statelor Unite, precum și președintelui Donald Trump, pentru „sancțiunile energetice” care contribuie la slăbirea economiei ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Zelenski a mulțumit statelor care s-au alăturat programului Pearl, prin care Ucraina achiziționează rachete americane pentru sistemele Patriot, menționând în mod special Finlanda și Spania. El a subliniat și deciziile importante luate de Germania în sprijinul apărării ucrainene. „Suntem recunoscători pentru semnalul de astăzi că Uniunea Europeană va continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027. Este un semnal puternic de încredere și solidaritate”, a mai declarat președintele ucrainean.

Dan Dungaciu: Zelenski a INTERZIS legalizarea Bisericii Ortodoxe și închide licee cu predare în Limba Română

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Acesta a început prin a spune că Ucraina este pe o pantă naționalistă. Această direcție a statului este încurajată de Occident. Analistul susține că totul a început de pe vremea lui Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei. Atunci a început un fenomen anti-românesc. Interzicerea Bisericii Ortodoxe Române și închiderea liceelor în care se predă româna sunt factori ai unui fenomen profund anti-românesc, susține Dungaciu. „Ucraina a intrat de mult pe o pantă din aceasta naționalistă, încurajată de zona occidentală, inclusiv de America. Pentru că inițial s-a început cu această încurajare încă de pe vremea președintelui Poroșenko, așa-zisa Revoluție Oranj, care ea este prima care a redescoperit rădăcinile anti-rusești, ca să zic așa, ale Ucrainei. Niște tipuri de rădăcini anti-rusești care în România, evident, ar fi interzise. Genul ăla de manifestări și genul ăla de personaj. Zelenski le-a dus până la capăt, urmând, de fapt, implementarea legii educației care a început înaintea lui, pe vremea președintelui Poroșenko. Acuma e culminarea acelui proces. Domnul Zelenski, din păcate, întărește această linie care este anti-românească, indiscutabil, prin interzicerea legalizării Bisericii Ortodoxe Române, în pofida legislației Ucrainei, în pofida legislației europene, pentru că legislația europeană spune că biserica este separată de stat, dacă eu vreau să înscriu în România cultul omuleților roșii cu urechi verzi, eu am voie să-l înscriu dacă nu-mi încalcă niște prerogative care țin de securitatea statului, de sănătatea publică. Deci statul e obligat să-l recunoască, cultul ăla pot să fie canonic, subordonat, treaba lor. Deci Ucraina, în acest moment, interzice înregistrare Bisericii Ortodoxe Române, o tergiversează și pe cel care a inițiat petiția îl face persona non grata, domnul Eugen Pătraș. Închid liceele pentru că e legea educației, așa spune. Deci s-a închis orice idee. În vremea sovietică existau oameni care aveau cursul de limba română și la universități și la facultăți.  Noua lege a educației în Ucraina interzice ideea de școală în limba română. Nu mai sunt școli în limba română, iar numărul orelor sau numărul școlilor care mai predau ore de limba română se reduce. Deci dacă faceți o comparație între perioada sovietică, perioada sovietică, nu vorbim și de perioada europeană, diferența este colosală. Sigur că cineva ar putea să spună că înțelegem că rusa… De ce nu faci măcar o diferență între limbile europene și limbile care nu sunt europene, ca să arăți că n-ai nimic cu românii, de fapt? Și vă mai dau o știre, pe care nu a prea pus-o presa din România. A acceptat, pentru prima dată, Ucraina dubla cetățenie. România nu se află printre statele ale căror cetățenii să fie acceptate. Polonia are voie. Pentru Polonia se acceptă dubla cetățenie. Pentru Ungaria nu se acceptă dubla cetățenie. N-aș vrea să comparăm Ungaria și România, apropo de ajutorul care a fost dat. Faptul că românilor nu le dai voie să aibă dublă cetățenie, asta nu face decât să întărească ceea ce, din păcate, Kiev-ul a făcut pe linia educației înainte de Zelenski. Ce se întâmplă în Ucraina, din păcate, este consecința acestei neputințe de a-ți asuma ideea de statalitate, Figurile triste, de cele mai multe ori, care reprezintă România, sunt consecințe ale eșecului profund al acestui stat. Tot ce se întâmplă cu Ucraina este mai dureros, pentru că noi și plătim, și finanțăm acest război. Măcar ungurilor nu le-am dat bani, ca să zic așa.”, a explicat geopoliticianul.

WSJ: SUA ridică restricțiile pentru rachetele Storm Shadow folosite de Ucraina împotriva Rusiei

Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului. Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională. Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă. Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA. Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.

Dan Dungaciu: Orice se va întâmpla în războiul din Ucraina, Europa va rămâne în război cu Rusia pe termen nelimitat

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre felul în care „sistemul occidental” gestionează conflictul din Ucraina. El spune că, deși se vorbește despre pace, în realitate nu există voință pentru concesii sau oprirea războiului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. „Nu contează că va fi schilodită Ucraina. Nu-i interesează” Dungaciu consideră că actualul sistem politic internațional e complet ideologizat și incapabil să oprească conflictul. El spune că obsesia pentru „proiectele de pace” e, de fapt, o formă de control și de prelungire a războiului. „Sistemul ăsta e atât de ideologizat în acest moment încât nu va face nici o concesie. Pentru el se merge mai departe. Nu contează că Ucraina rămâne fără curent. Nu contează că va fi schilodită Ucraina… Nu-i interesează. Ei merg mai departe, vin cu proiecte de pace, trebuie să oprim războiul pe linia frontului și decât să faci concesii, te duci mai departe.”, afirmă Dungaciu. Dan Dungaciu: „Deci pedeapsa aplicată Ungariei prin acel sabotaj e semnul foarte clar că cineva e cu ochii pe aceste state” Analistul spune că, imediat după ce s-a pus problema ca Ungaria să găzduiască întâlnirea internațională, compania Mol a fost ținta unui sabotaj. El consideră incidentul un avertisment adresat Budapestei. „Uitați-vă ce s-a întâmplat foarte interesant cu Viktor Orban, când s-a pus problema să găzduiască o asemenea întâlnire. A fost un sabotaj la Mol Ungaria. A fost unul și pe la noi, zice-se, pe la Lukoil. Cine a făcut lucrurile acestea? Că nu le-au făcut rușii la Lukoil. Asta arată că există inclusiv o capacitate de reacție și o ripostă la nivel european, în interiorul NATO, în interiorul Uniunii Europene, a unor forțe în relație cu care nu e bine să te pui împotrivă dacă ele te-au pus la putere, ca să zic așa. Deci pedeapsa aplicată Ungariei prin acel sabotaj, care nu se știe cine l-a făcut, e semnul foarte clar că cineva e cu ochii pe aceste state.” , spune analistul.

Atacul asupra rețelei electrice a Ucrainei a lăsat peste 100.000 de persoane fără energie electrică

Pe parcursul zilei de miercuri, au fost implementate pene de curent de urgență în majoritatea regiunilor țării, în timp ce lucrătorii din domeniul energetic încercau să repare infrastructura avariată, uneori chiar în condițiile bombardamentelor. Începând din seara zilei de marți și până bine în dimineața următoare, Rusia a lovit facilități energetice din întreaga Ucraină, inclusiv în Kiev și regiunea înconjurătoare, precum și în regiunile Zaporijia, Dnipropetrovsk, Cerkasî, Kirovohrad, Poltava, Cernihiv, Sumî și Odesa, au declarat oficiali ucraineni. Situație critică în Cernihiv și Sumî Cele mai critice situații sunt în regiunile Cernihiv și Sumî, care se află la granița cu Belarus și Rusia, precum și în Odesa și Harkov, a declarat vice-ministrul ucrainean al Energiei, Artem Nekrasov. În jur de 140.000 de consumatori au rămas fără curent în Cernihiv pe parcursul zilei, potrivit The Kyiv Independent. Ukrainska Pravda a raportat recent că Rusia încearcă să oprească fluxurile de energie pe regiuni. Regiunile de frontieră din nordul și estul Ucrainei sunt în prezent cele mai vulnerabile la instabilitatea energetică, deoarece Rusia a distrus producția locală de energie. DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, a declarat că lucrătorii săi au reușit să conecteze 14.200 de locuințe la surse de alimentare de rezervă după ce una dintre facilitățile sale a fost lovită în regiunea Odesa, deși nu a oferit detalii suplimentare despre ce anume a fost afectat. Companiile energetice păstrează tăcerea în privința detaliilor atacurilor recente, din motive de securitate, pe fondul unor lovituri rusești tot mai precise și extinse. Rusia utilizează atacuri „double-tap” (lovituri duble), a declarat Ministerul Energiei, care constau în lovirea repetată a acelorași facilități după ce echipele de prim răspuns au ajuns la fața locului. Prin aceste atacuri „double-tap”, sunt „vânați” lucrătorii din domeniul energetic și echipele de intervenție, a adăugat ministerul. Atacurile ar putea, de asemenea, să „agraveze și mai mult” criza umanitară din Ucraina, în special pentru persoanele care trăiesc în regiunile de primă linie, a transmis biroul de presă al Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Armata rusă a lovit o grădiniță din Harkov cu drone Shahed. O persoană a murit; 48 de copii erau înăuntru

Forțele ruse au atacat Harkovul miercuri dimineață, lovind și incendind o grădiniță în care se aflau 48 de copii, potrivit autorităților. Primarul orașului, Ihor Terehov, și șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinehubov, au anunțat că au avut loc cel puțin trei explozii în zonă. „O grădiniță privată din districtul Kholodnohirsk a fost lovită. La locul atacului s-a declanșat un incendiu”, a declarat Terehov, adăugând ulterior că nu există informații despre răniți în rândul copiilor. Un bărbat a fost ucis și alte șase persoane au fost rănite în urma atacului, care a avut loc în jurul orei 09:00. Potrivit primarului, datele preliminare indică faptul că Rusia a folosit drone Shahed pentru a lovi orașul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că mulți copii prezintă „reacții acute de stres”. El a distribuit fotografii ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, care arată copii fiind evacuați din locul atacului. „Nu există nicio justificare pentru un atac cu dronă asupra unei grădinițe și nici nu poate exista vreodată. Este clar că Rusia devine tot mai sfidătoare. Aceste lovituri sunt o palmă dată tuturor celor care insistă asupra unei soluții pașnice. Bandiții și teroriștii pot fi puși la punct doar prin forță”, a declarat Zelenski.

Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune

Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.